Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 836/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 836
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Negulescu Elena
JUDECĂTOR 2: Zăinescu Elena
JUDECĂTOR 3: Nonea Ioana
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 21 septembrie 1971, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din 09 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr- prin care în baza art. 1608aalin. 6 Cod proc. penală a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de apărător ales din Baroul București, conform împuternicirii avocațiale nr. - din 19.11.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței, apărătorul ales a luat legătura cu recurentul inculpat aflat în stare de arest.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat arată că acesta nu are cereri prealabile de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești având cuvântul arată că nu are cereri de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Curtea, ia act de declarațiile părților, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat precizează că s-a declarat recurs împotriva încheierii din 09 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta.
Argumentul pentru care s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost acela privitor la limitele pedepsei, instanța apreciind că cererea este neîntemeiată.
Aceasta reprezintă însă un abuz de natură a aduce atingere dreptului constituțional al inculpatului de a beneficia de instituția liberării provizorii sub control judiciar.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Prahova și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Să se aibă în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege pentru admiterea cererii de liberare sub control judiciar.
Cercetarea atât în faza de urmărire penală cât cercetarea judecătorească au fost finalizate prin administrarea probelor iar inculpatul nu mai poate influența martorii.
Nu există nicio probă în sensul că inculpatul s-ar sustrage de la cercetarea penală, sau că nu s-ar prezenta la următoarele termene acordate în cauză.
Arată că învinuirea ce se aduce inculpatului nu este susținută decât de declarațiile martorilor din dosar, neexistând mijloace de probă care să se coroboreze cu cele susținute de persoanele vătămate.
S-a susținut că recurentul inculpat ar fi exercitat acte de violență asupra părților vătămate, dar niciuna dintre părțile vătămate nu s-au adresat organelor judiciare din Cehia pentru a reclama vreun act de violență.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de instanța de fond și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești având cuvântul având în vedere prevederile art. 1602Cod proc. penală, limitele de pedeapsă pentru infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2002 și art. 13 din Legea nr. 678/2001 precum și decizia penală nr. 7/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recursul formulat de Procurorul General al României, formulează concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 09.11.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și menținerea acestei încheieri ca legală și temeinică. Față de decizia nr. 7/2009 cererea de liberare provizorie sub control judiciar apare ca inadmisibilă.
Avocat având cuvântul în replică arată că alte două persoane care au fost arestate în cauză, sunt în prezent judecate în stare de libertate, admițându-se cererea de liberare provizorie sub control judiciar într-un caz și înlocuindu-se măsura arestării cu aceea de a nu părăsi localitatea în alt caz.
Pentru aceleași considerente și identitate de rațiune consideră că s-a impune aceeași soluție și pentru recurentul inculpat.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că nu va influența martorii din cauză precum și faptul că este arestat de 14 luni de zile.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin încheierea de ședință din 09 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul penal nr- al Tribunalului Prahova, în baza art. 160/8a alin. 6 cod proc. penală s-a respins cererea prin care inculpatul, (fiul lui și, născut la 21 septembrie 1971), deținut în Penitenciarul Mărginenia solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a constatat că nu sunt întrunite condițiile cumulativ cerute de prevederile art. 160/2 alin. 1 cod proc. penală deoarece acesta este trimis în judecată și sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art.12 alin. 1, 2 lit. a rap. la art. 13 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 cod penal, faptă sancționată cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi.
Împotriva acestei încheieri, în termenul legal a declarat recurs inculpatul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
S-a susținut că în actualul stadiu al cercetării judecătorești nu mai există motive pentru continuarea privării de libertate, cu atât mai mult cu cât din probele administrate în cauză nu rezultă exercitarea actelor de violență asupra părților vătămate și nici elemente de natură a trage concluzia că ar încerca să îngreuneze normala desfășurare a procesului.
Verificând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului și în raport de prevederile art. 1602Cod proc. penală ce reglementează condițiile legale ce permit acordarea liberării provizorii sub control judiciar în cazul infracțiunilor intenționate pedepsite cu închisoarea, rezultă că starea de fapt s-a reținut corect la primul grad de jurisdicție iar recursul declarat de inculpatul nu este fondat.
Recurentul este trimis în judecată pentru un concurs de infracțiuni compus din fapta prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2004 și trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a rap. la art. 13 al. 1,2 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 și art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada aprilie - noiembrie 2008 s- constituit într-un grup infracțional organizat cu alte două persoane inculpate în cauză precum și mai mulți cetățeni ucraineni, având drept scop recrutarea de mai multe persoane apte de muncă din județul P, între care și minori și transportarea acestora în Cehia, obținând beneficii prin supunerea la un regim de muncă forțat.
Potrivit dispozițiilor art. 12 al. 1 și 2 lit. a rap. la art. 13 al. 1,2 și 3 din Legea nr. 678/2001, infracțiunea de trafic de persoane în forma calificată a comiterii faptei asupra unor victime minore este pedepsită cu închisoarea de la 10 până la 20 ani și interzicerea unor drepturi civile.
În atare situație, justificat prima instanță a respins cererea inculpatului deoarece potrivit art. 160 alin. 2 Cod proc. penală în cazul infracțiunilor intenționate, se poate acorda liberarea provizorie sub control judiciar numai atunci când inculpatul este trimis în judecată pentru fapte penale sancționate cu cel mult 18 ani închisoare.
Cum tragerea la răspundere penală ca și condițiile realizării prezervării interesului public în cursul procesului penal sunt atributul exclusiv al puterii legislative iar normele procedurale sunt de strictă interpretare rezultă că încheierea atacată este justă și conformă legii.
De aceea, recursul declarat se privește ca nefondat, respingându-se în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod proc. penală.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din 09 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
Fiind în concediu fără plată
prezenta se semnează de Președintele
completului de judecată.
Grefier,
Red. NE
Tehnored.GM
4 ex./23.11.2009
Dosar fond nr- Trib.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Negulescu ElenaJudecători:Negulescu Elena, Zăinescu Elena, Nonea Ioana