Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 965/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR.965
Ședința publică de la 31 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Ion
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
- Biroul Teritorial Prahova
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14 iunie 1979, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 28 decembrie 2009 de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, prin care în temeiul disp. art.1602alin.2 rap. la art.1608aalin.6 cod proc. penală a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 40 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest, personal și asistat de apărător ales, din cadrul Baroului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul disp. art.172 alin.7 cod proc. penală, cu permisiunea instanței, apărătorul ales al inculpatului a luat legătura cu acesta, precizând că nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, de asemenea, arată că nu are cereri de formulat, în opinia sa cauza fiind în stare de judecată.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Avocat, apărător ales al inculpatului, arată că s-a declarat recurs împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Prahova la data de 28 decembrie 2009, prin care a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, apreciind-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Sub aspectulnelegalitățiiîncheierii, se susține că instanța de fond s-a aflat într-o eroare gravă atunci când a pronunțat soluția sus-menționată, motivându-și hotărârea pe temeiuri ce vizează menținerea măsurii arestării preventive reglementată de dispozițiile art.3002cod proc. penală, contrar prevederilor legale aplicabile cererii formulate, respectiv art.160 și urm. din același cod.
Astfel, prima instanță a constatat că cererea nu poate fi admisă motivat de faptul că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat și că acesta nu a fost audiat în fața tribunalului, însă aceste considerente nu pot fi reținute în cadrul cererii de liberare provizorie, motiv pentru care se solicită a se constata că încheierea criticată este total nemotivată.
În ceea ce priveștenetemeiniciaacesteia, se precizează că instanța de fond în mod greșit a respins cererea, contrar tuturor probelor aflate la dosar (în special, înscrisuri) din care rezultă cu certitudine că lăsat în libertate inculpatul nu poate influența în nici un fel buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care nu este recidivist, fapta a fost comisă în anul 2007 și până în prezent nu a mai săvârșit și alte fapte penale, urmărirea penală a fost finalizată de mult timp și nu există nici un indiciu că ar fi încercat să denatureze aflarea adevărului, prezentându-se în fața organelor de cercetare, recunoscându-și și regretând fapta comisă.
În plus, se arată că încadrarea juridică dată faptei reținută în sarcina inculpatului nu conduce la concluzia că acesta nu poate fi cercetat în stare de libertate, în raport cu ceilalți coinculpați, acesta a formulat un denunț, materializat, are doi copii minori în întreținere iar societatea deținută de acesta anterior arestării suferă mari pierderi datorită lipsei inculpatului.
Pentru aceste motive, se solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, ca fiind întemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că așa cum s-a susținut de apărătorul inculpatului, acesta a recunoscut comiterea infracțiunii, însă această poziție procesuală nu anulează comiterea faptei.
Se arată că într-adevăr condițiile prevăzute de art.1602cod proc. penală sunt îndeplinite, însă o astfel de cerere de liberare provizorie sub control judiciar trebuie raportată și la faptele comise de cel care o formulează și dacă subzistă sau nu temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
În speță, inculpatul este trimis în judecată pentru comiterea unor infracțiuni destul de grave, în care desfășurarea cercetărilor s-a efectuat cu dificultate, datorită numărului mare de participanți și părții vătămate, cărora li s-a creat un prejudiciu.
Față de considerentele expuse, se solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Având cuvântul în replică, apărătorul inculpatului, arată că într-adevăr recunoașterea comiterii faptei de către acesta urmează a fi valorificată cu ocazia individualizării însă trebuie analizată și în contextul în care adoptând această poziție în mod cert și-o va menține și în situația punerii în libertate.
Se mai arată că așa cum se susține de reprezentantul parchetului în cauză există un anumit prejudiciu și tocmai pentru a putea fi acoperit se impune punerea în libertate a inculpatului care deține o societate comercială și poate realiza venituri.
Recurentul-inculpat, având cuvântul personal, solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, obligându-se să respecte toate obligațiile ce vor fi stabilite în sarcina sa. Mai arată că are doi copii minori în întreținere și două calificări, putând astfel obține venituri pe căi legale.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 28 decembrie 2009, Tribunalul Prahova, în baza disp. art.1602alin.2 rap. la art.1608aalin.6 Cod proc. penală a respins, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, obligându-l acestuia la plata sumei de 40 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță, a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 21.12.2009 inculpatul, prin apărător, a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, arătând că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art.1607rap. la art.1602cod proc. Penală în sensul că există suficiente garanții că scopul procesului penal poate fi atins și prin lăsarea sa în libertate având în vedere poziția procesuală de recunoașterea a faptei precum și faptul că nu există nici un fel de date din care să rezulte că lăsat în stare de libertate ar comite alte fapte penale sau că va îngreuna buna desfășurare a cercetării judecătorești.
S-a mai arătat că pe parcursul urmăririi penale a cooperat cu organele de anchetă, pe care le-a ajutat în activitatea desfășurată prin formularea denunțului materializat prin luarea măsurii arestării preventive împotriva persoanei denunțate în dosarul nr.129/D/P/2009 ceea ce atrage o cauză de atenuare a răspunderii penale prev. de art 19 din Legea nr.682/2003, că la momentul comiterii infracțiunii pentru care este cercetat era administratorul unei societăți comerciale, are doi copii minori în întreținere, soția sa nu realizează venituri, singurul întreținător al acestei familii fiind inculpatul, a cărui stare de sănătate este precară, în anul 2005 fiind diagnosticat cu hepatită
Pe baza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr.64/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă - - Serviciul Teritorial Ploieștis -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, alături de alți patru inculpați (, și ), a inculpatului, zis "", sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.24 alin.2 din Legea 365/2002 cu aplic. art.41 alin.2 Cod Penal, art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art.27 alin. 1, 2 și 5 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 alin. 2.Cod Penal, art.42 alin.2 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art.41 alin.2 Cod Penal, în concurs real conform art.33 lit.a Cod Penal, constând în aceea că în anul 2007 împreună cu, au constituit un grup infracțional organizat profilat pe comiterea de infracțiuni cu mijloace de plată electronică. În cadrul grupului, în baza unei rezoluții infracționale unice, a pus în circulație instrumente de plată electronică falsificate deținut astfel de instrumente de plată electronică în vederea punerii în circulație, a deținut echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, a efectuat operațiuni financiare în mod fraudulos (retrageri de numerar) prin utilizarea fără drept de date de identificare ale instrumentelor de plată electronică, fără consimțământul titularilor acestor instrumente, cât și prin utilizarea neautorizată de date de identificare și a încercat să efectueze operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea fără drept a datelor de identificare ale instrumentelor de plată electronică, acțiune nerealizată datorită faptului că soldul anumitor conturi de card nu conținea fonduri, a accesat, fără drept, un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice.
Arestarea recurentului, precum și a celorlalți patru inculpați sus-menționați, a fost dispusă de Tribunalul Prahova la data de 30.04.2009, constatându-se că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143 C.P.P. privind existența unor probe si indicii temeinice că inculpații pentru care s-a solicitat arestarea preventivă au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați precum și dispozițiile art.148 lit.f) întrucât C.P.P. aceștia au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura privativă de libertate a fost ulterior prelungită și apoi menținută în conformitate cu disp. art.3001și respectiv art.3002cod proc. penală, ultima dată la data de 15 decembrie 2009.
Prin prisma probelor și a situației de fapt reținută în cauză, prima instanță a reținut că într-adevăr sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea în principiu a cereriri de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, având în vedere și decizia nr.7 din 9.02.2009 ce a statuat că în aplicarea disp. art.1602alin.1 C.P.P. astfel de cereri sunt admisibile în ipoteza săvârșirii infracțiunilor prev. de art.7 din Legea 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră in scopul grupului infracțional organizat nu depășește 18 ani.
Însă, în ceea ce privește cerințele înscrise sub art.1602alin. 2 din același cod, potrivit cu care liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, tribunalul a constatat că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere de instanță cu ocazia arestării preventive a inculpatului, față de gravitatea faptelor penale comise și în plus, de faptul că până în prezent nu s-a procedat la audierea pe fond a acestuia.
Referitor la aspectele socio-familiale și circumstanțele personale invocate de inculpat (deținerea unui loc de muncă, realizarea de venituri în mod licit, existența celor doi copii minori în întreținere, formularea denunțului materializat prin luarea măsurii arestării preventive împotriva persoanei denunțate), instanța de fond a reținut că acestea reprezintă elemente ce vor fi avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei, în situația în care se va stabili vinovăția inculpatului.
Astfel, apreciindu-se că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art1602C.P.P. chiar dacă potrivit art. 1608cererea C.P.P. este admisibilă în principiu, sub raportul cuantumului pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care a fost arestat inculpatul în baza 1602alin. 2 rap la art art.1608aalin.6 Cod proc.penală Tribunalul Prahovaa respins, ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, obligându-l totodată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestei căi de atac recurentul a susținut că instanța de fond s-a aflat într-o eroare gravă atunci când a pronunțat soluția sus-menționată, motivându-și hotărârea pe temeiuri ce vizează menținerea măsurii arestării preventive reglementată de dispozițiile art.3002cod proc. penală, contrar prevederilor legale aplicabile cererii formulate, respectiv art.160 și urm. din același cod.
Astfel, prima instanță a constatat că cererea nu poate fi admisă motivat de faptul că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat și că acesta nu a fost audiat în fața tribunalului, considerente nu pot fi reținute în cadrul cererii de liberare provizorie.
În ceea ce priveștenetemeiniciaacesteia, se precizează că instanța de fond în mod greșit a respins cererea, contrar tuturor probelor aflate la dosar (în special, înscrisuri) din care rezultă cu certitudine că lăsat în libertate inculpatul nu poate influența în nici un fel buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care nu este recidivist, fapta a fost comisă în anul 2007 și până în prezent nu a mai săvârșit și alte fapte penale, urmărirea penală a fost finalizată de mult timp și nu există nici un indiciu că ar fi încercat să denatureze aflarea adevărului, prezentându-se în fața organelor de cercetare, recunoscându-și și regretând fapta comisă.
Examinând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor expuse cât și sub toate aspectele conform art. 3856alin 3 Cod proc.penală Curtea apreciază ca nefondată această cale de atac așa cum se va arăta în continuare:
Deși criticată motivarea instanței de fond sub aspectul netemeiniciei cererii, ea este totuși corectă prin prisma enumerării motivelor care nu impun cercetarea în stare de libertate la acest moment a recurentului și mai puțin eficienta în a arăta textul de lege pe care se întemeiază, fiind vorba în situația descrisă de art 1608aalin 6 teza a-II-a, aspect care însă nu influențează asupra legalității încheierii recurate, dat fiind și aspectul devolutiv al prezentei căi de atac.
Din punct de vedere al celorlalte motive de recurs, respectiv lipsa antecedentelor penale, situația familială a recurentului (căsătorit cu doi copii minori) și faptul că era administratorul unei societăți comerciale, invederate și în fața instanței de fond, Curtea la fel ca și Tribunalul le consideră insuficiente pentru a determina cercetarea în stare de libertate în momentul de față a inculpatului, în raport de infracțiunile pentru care este cercetat, modalitatea de comitere și stadiul actual al procesului penal.
Pentru aceste considerente Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefundat conform art 38515alin 1 pct. 1 lit. b), Cod proc.penală.
Văzând și disp art. 192 alin 2 Cod proc.penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14 iunie 1979, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 28 decembrie 2009 de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 31 decembrie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored.
4 ex./04.01.2010.
. fond - Trib. P
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Florentin Teișanu, Ion
