Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 cod penal). Decizia 552/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA NR.552

Ședința publică de la 5 august 2009

PREȘEDINTE: Elena Negulescu

JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu

JUDECĂTOR 3: Ioana Nonea

GREFIER - - -

Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de revizuenții, fiul lui și, născut la data de 15 decembrie 1979, deținut în Penitenciarul Mărgineni și, domiciliat în P,-, județul P, împotriva deciziei penale nr.84 din 23 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care au fost respinse apelurile declarate de aceștia împotriva sentinței penale nr.2184 din 18 noiembrie 2008 Judecătoriei Ploiești.

Totodată, au fost obligați apelanții la plata sumei de câte 360 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Prin sentința penală nr.2184 din 18 noiembrie 2008, Judecătoria Ploiești, în baza disp. art.403 cod proc. penală, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnații și cu privire la sentința penală nr.2340 din 3 octombrie 2002 pronunțată de aceeași instanță (definitivă prin decizia penală nr.253 din 3.03.2003 a Curții de APEL PLOIEȘTI ).

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns revizuentul condamnat, în stare de deținere la enitenciarul Mărgineni, personal și asistat de apărător desemnat din oficiu avocat, conform delegației avocațiale nr.720/13.05.2009, lipsă fiind recurentul pentru care se prezintă apărător desemnat din oficiu, cu delegație avocațială nr.722/13.05.2009, ambele din cadrul Baroului

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează la data de 4 august 2009 completul de judecată a formulat cerere de abținere în cauză, ce a fost respinsă de completul următor, ca nefondată, prin încheierea de ședință de la aceeași dată, după care:

Cu acordul instanței, avocat, apărător desemnat din oficiu pentru recurentul, a luat legătura cu acesta, precizând că revizuentul înțelege să formuleze cerere de recuzare împotriva completului.

Fiindu-i adusă la cunoștință măsura dispusă prin încheierea de ședință din 4 august 2009, prin care a fost respinsă cererea de abținere formulată de întregul complet de judecată, recurentul revine și arată că nu mai susține cererea de recuzare, solicitând însă ca dosarul să fie studiat amănunțit, deoarece nu se face vinovat de comiterea faptei reținută în sarcina sa de instanța de fond, fiind acuzat pe nedrept de procurorul. Mai arată că nu are alte cereri de formulat.

Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru condamnatul, precizează că în sala de ședință se află tatăl recurenților, care i-a comunicat că revizuentul nu se poate prezenta fiind bolnav, iar calea de atac ce face obiectul prezentului dosar a fost formulată de tatăl condamnaților, astfel că se impune prezența revizuentului pentru a-și însuși recursul.

La solicitarea instanței, precizează că nu poate prezenta o dovadă a imposibilității de prezentare a recurentului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

În cea ce-l privește pe recurentul, în lipsa unui act medical doveditor care să justifice imposibilitatea de prezentare în instanță a acestuia, precizează că nu se justifică amânarea cauzei.

Curtea, având în vedere că aceeași situație a fost învederată și la termenul anterior și nu se face dovada imposibilității de prezentare a recurentului și văzând că nu sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru recurentul, precizează că s-a declarat recurs împotriva deciziei penale nr.84 din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care a fost respins apelul formulat împotriva sentinței de fond, hotărâre prin care cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă, apreciindu-se că nu sunt incidente dispozițiile art.394 alin.1 lit.a) și e) cod proc. penală.

Arată că lasă la aprecierea instanței măsura asupra admisibilității recursului.

Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru condamnatul, precizează că recursul declarat împotriva deciziei penale nr.84 din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahovaa fost formulat de tatăl condamnaților, însă revizuentul nu s-a prezentat pentru a-și însuși calea de atac.

Pe fondul cauzei, lasă la aprecierea instanței dispoziția cu privire la recursul declarat și motivele invocate în susținerea acestuia, respectiv reaudierea martorilor.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, având în vedere că recursurile ce fac obiectul cauzei au fost declarate de tatăl condamnaților și, în conformitate cu disp. art.3852cu referire la art.362 cod proc. penală, solicită respingerea acestora ca inadmisibile.

Recurentul-revizuent, având cuvântul personal, susține că nu a cunoscut faptul că trebuia să formuleze personal recurs, ceea ce va face când va ajunge la locul de deținere.

În ceea ce-l privește pe recurentul, precizează că acesta este urmărit general și nu dorește să se predea autorităților, unor oameni care și-au bătut joc de ei și care nu au prezentat nici o dovadă în susținerea acuzațiilor aduse împotriva lor.

Mai arată că prezenta declarație de recurs a fost făcută prin avocat și că o altă astfel de cerere nu a mai fost formulată.

Din dispoziția instanței, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul revizuent a mai luat legătura încă odată pentru a-i explica acestuia limitele dosarului și ale investirii instanței.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.2184/18.11.2008 Judecătoria Ploiești, în baza art.403 cod proc. penală, a respins, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de revizuenții, fiul lui și, născut la data de 15 decembrie 1979 în B, domiciliat în P,-, județul P și, domiciliat în P,-, județul P, cu privire la sentința penală nr.2340/03.10.2002 pronunțată de Judecătoria Ploiești, definitivă prin decizia penală nr.253/2003 a Curții de APEL PLOIEȘTI și i-a obligat la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că revizuenții condamnați au susținut că nu sunt vinovați de comiterea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal pentru care au fost condamnați, solicitând audierea martorilor și, deoarece aceștia nu au fost audiați în nici o fază procesuală și depozițiile lor nu au fost cunoscute de instanța de judecată la soluționarea cauzei, existând astfel motivul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit.a) cod proc. penală.

Verificând motivele invocate de revizuenți, în raport de actele și lucrările dosarului de fond nr.11145/2002 și față de referatul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, s-a reținut că nu subzistă cazul de revizuire invocat, întrucât atât în cursul cercetării judecătorești cât și la judecarea căilor de atac au fost verificate toate apărările formulate de inculpați, inclusiv aspectele invocate în cererea de revizuire, astfel încât împrejurările la care revizuenți au făcut referire nu constituie fapte sau împrejurări noi.

De asemenea, audierea în calitatea de martori a altor două persoane indicate de revizuenți nu este admisibilă într-o cerere de revizuire deoarece s-ar obține o prelungire a probațiune pentru fapte sau împrejurări deja cunoscute și verificate de instanță la soluționarea cauzei pe fond.

Împotriva acestei hotărâri revizuenții condamnați au declarat apel pentru nelegalitate și netemeinicie.

Tribunalul Prahova prin decizia nr.84 din 23 martie 2009 respins apelurile ca nefondate, cu motivarea că în mod legal și temeinic instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinire cerințele prev. de art.394 alin.1 lit.a) cod proc. penală, legiuitorul a prevăzut ca faptele și împrejurările să fie noi iar nu mijloacele de probă.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs, în termen legal, numitul, tatăl revizuenților, fără a arăta în scris motivele de nelegalitate și netemeinicie.

Deși legal citat, recurentul revizuent nu s-a prezentat în instanță pentru susținerea recursului iar revizuentul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a lăsat la aprecierea instanței soluționarea căii de atac, menționând faptul că nu a cunoscut că trebuia să formuleze personal declarație de recurs.

Curtea, examinând hotărârile recurate, în raport de dispozițiile legale în materie și ținând seama de prevederile art.3852rap. la art.363 cod proc. penală, constată că recursurile sunt inadmisibile, pentru următoarele considerente:

Potrivit art.3852rap. la art.362 cod proc. penală, legiuitorul a enumerat persoanele care pot exercita calea de atac a recursului și în alin.2 se prevede expres că pentru inculpat recursul poate fi declarat de către soția acestuia și de către apărător, care poate fi angajat de orice persoană și nu numai de către inculpat personal.

Având în vedere principiul similitudinii, și în căile extraordinare de atac recursul poate fi declarat în condițiile prev. de art.362 alin.2 cod proc. penală.

Cum în speță cererea de recurs aflată la fila 4 dosar a fost formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală, respectiv de numitul, tatăl revizuenților condamnați, în condițiile în care aceștia sunt persoane majore, recursurile declarate se privesc ca inadmisibile și vor fi respinse ca atare, în temeiul art.38515alin.1 lit.a) cod proc. penală, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform disp. art.192 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de revizuenții, fiul lui și, născut la data de 15 decembrie 1979, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D și, domiciliat în P,-, județul P, împotriva deciziei penale nr.84 din 23 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr.2184 din 18 noiembrie 2008 Judecătoriei Ploiești.

Obligă recurenții la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorii desemnați din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 august 2009.

Președinte, Judecători,

Grefier,

Red./Tehnored.

4 ex./10 august 2009

. apel - Trib. P/Jud. apel a,

. fond - Jud. P/Jud. fond

Operator de date cu caracter personal/Nr. notificare 3113/2006

Președinte:Elena Negulescu
Judecători:Elena Negulescu, Elena Negulescu, Ioana Nonea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 cod penal). Decizia 552/2009. Curtea de Apel Ploiesti