Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 107/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.107/R/2008

Ședința publică din 7 februarie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Monica Șortan

JUDECĂTORI: Monica Șortan, Valentin Chitidean Săndel Macavei

: - -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, și împotriva Încheierii penale din data de 24 ianuarie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, cei trei inculpați fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire a unui grup infracțional organizat, faptă urmată de săvârșirea unei infracțiuni grave, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, privind combaterea si prevenirea criminalității organizate, înșelăciune continuata cu consecințe deosebit de grave prev.de art. 215 al.1 - 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 37 lit.a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal, fals privind identitatea în formă continuată, prev. și ped. de art. prev. și ped. de art. 293 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. cu aplicarea 33 lit. a pen.

- constituire a unui grup infracțional organizat, faptă urmată de săvârșirea unei infracțiuni grave, prev. și ped. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, înșelăciune continuată cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 215 alin. 1. 2, 3 și 5.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen. art. 9, alin. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004;

- constituire a unui grup infracțional organizat, faptă urmată de săvârșirea unei infracțiuni grave, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, privind combaterea si prevenirea criminalității organizate, cu aplicarea art. 37 lit. a pen. înșelăciune continuata cu consecințe deosebit de grave prev.de art. 215 al. 1 - 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 37 lit.a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal, fals privind identitatea în formă continuată, prev. și ped. de art. prev. și ped. de art. 293 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. a pen. cu aplicarea 33 lit. a pen. și art. 9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar, inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegație avocațială la dosar și inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător ales, av.N, cu delegație avocațială la dosar

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.

Apărătorul inculpatului, în temeiul art.385/15 pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive întrucât temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă. Ca temei al arestării s-au reținut disp.art.148 lit.a și f pr.pen. Tribunalul Cluj reținând că din probele administrate în cauză rezultă indicii temeinice a săvârșirii faptelor pentru care este cercetat și există pericol pentru ordinea publică. În ceea ce privește art.148 lit.a pr.pen. arată că s-a reținut prin încheierea recurată că se impune consemnarea acestui articol deoarece nici unul dintre inculpați la ora actuală nu mai au domiciliile la adresele existente la serviciile județene de evidență a populației, însă, inculpatul a fost citat doar o singură dată la DIICOT iar citația a fost trimisă la altă adresă, astfel că nu se poate afirma că acesta s-a sustras, motivul pentru care inculpatul nu s-a prezentat fiind de fapt acela că nu avea cunoștință că este chemat pentru cercetări. Referitor la reținerea art.148 lit.f pr.pen. consideră că acest temei este insuficient pentru a se menține o măsură preventivă. Chiar dacă s-ar revoca măsura arestării preventive, inculpatul nu s-ar putea întoarce în libertate deoarece acesta mai are de executat circa 7-8 luni de zile de închisoare din alte pedepse. Consideră că din motivarea încheierii recurate nu se face dovada existenței pericolului pentru ordinea publică, acest pericol diminuându-se cu trecerea timpului.

Apărătorul inculpatului, susține recursul declarat solicitând admiterea lui, casarea încheierii penale recurate iar în rejudecare punerea în libertate a inculpatului cu mențiunea să se constate că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă. Din încheierea penală recurată reiese că instanța a opinat colectiv asupra măsurii arestării preventive, ori inculpatul pe care-l apără are anumite particularități care trebuie avute în vedere și anume: lipsa antecedentelor penale, instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri ale inculpatului, a recunoscut comiterea faptelor iar referatul de evaluare psiho socială face referințe pozitive asupra inculpatului, toate aceste elemente trebuind luate în considerare. Referitor la art.148 lit.a pr.pen. instanța de fond opinează că aceste temeiuri subzistă în cauză întrucât inculpații nu au domiciliile acolo unde este și adresa din buletin. Arată că măsura arestării preventive a fost luată pe fundamentarea sustragerii de la urmărirea penală, ori urmărirea penală a încetat sens în care și acest temei al arestării a încetat. În ceea ce privește art.148 lit.f pr.pen. instanța face o voită confuzie între elementele de calificare a faptei și pericolul social pentru ordinea publică. Probele administrate în cauză cu excepția declarațiilor inculpatului contrazic aserțiunea instanței de fond. De asemenea, martorii audiați nu arată nici o activitate care să semene a infracțiune în ceea ce-l privește pe inculpat. Consideră că instanța de fond dacă ar fi verificat temeiurile arestării ar fi trebuit să facă acest lucru distinct pentru fiecare inculpat și nu al grupului. Solicită înlăturarea disp.art.148 lit.a pr.pen. pentru judecările ulterioare, întrucât DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj nu are probe pentru susținerea acestui temei.

Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului cu consecința revocării măsurii arestării preventive deoarece temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă. Inculpatul a fost arestat de un an și cinci luni iar la momentul arestării acesta se afla în întreruperea executării pedepsei care expirase de mult timp și de aceea se sustrăgea dar nu se sustrăgea de la urmărirea penală din această cauză. Consideră că temeiul prev.de art.148 lit.a pr.pen. nu a existat și nu există iar în privința temeiului prev.de art.148 lit.f pr.pen. apreciază că inculpatul nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică deoarece acesta ar rămâne încarcerat întrucât mai are de executat dintr-o altă pedeapsă, astfel că nu ar avea posibilitatea să pună în pericol ordinea publică. Cu onorar din.

Reprezentantul Parchetului apreciază că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția inculpaților și față de palmaresul infracțional, solicită respingerea recursurilor și menținerea soluției pronunțate prin încheierea recurată ca fiind temeinică și legală.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.

CURTEA

Prin încheierea emisă în ședința publică din 24.01.2008 în cadrul dosarului nr-, al Tribunalului Cluj, în temeiul art.160/b al.3 și 4 rap.la art.300/2 pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpații, și, măsuri ce au fost menținute.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva hotărârii în termen legal s-au exercitat căile de atac ale recursurilor de către cei trei inculpați arestați preventiv.

a solicitat revocarea măsurii arestului întrucât temeiurile ce au stat la baza luării acesteia nu mai subzistă. Raportat la cazul de la art.148 lit.a pr.pen. este de consemnat că nici unul dintre inculpați la ora actuală nu mai au domiciliile la adresele din buletin, acesta a fost citat o singură dată în cursul urmăririi penale iar încunoștiințarea a fost trimisă la o altă adresă, așa încât nu se poate afirma că s-a sustras. Privitor la cazul de la art.148 lit.d pr.pen. apreciază că fără privarea de libertate se poate realiza reeducarea sa mai ales în contextul în care mai are de executat 7-8 luni închisoare dintr-o altă pedeapsă așa încât oricum nu se va realiza o punere în libertate efectivă și în consecință nu există pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul a solicitat să se constate că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestului nu mai subzistă, față de acesta există o situație specială raportat la ceilalți inculpați în sensul că nu are antecedente penale,a recunoscut comiterea faptelor, referatul de evaluare face referințe pozitive la adresa sa, nu se poate reține cazul de la art.148 lit.a pr.pen. întrucât nu mai are domiciliul în adresa de buletin, nu s-a sustras de la urmărire penală, de altfel faza respectivă a și încetat așa încât nu mai subzistă acel temei. Nu se poate consemna nici incidența art.148 lit.f rp.pen. nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul a solicitat revocarea măsurii arestului, temeiurile ce stau la baza acestei măsuri nu mai subzistă. Este arestat de 1 an și 5 luni, arestarea efectivă a sa s-a realizat în perioada de întrerupere a executării unei alte pedepse. Se sustrăgea de la executarea în continuare a acelei pedepse. Așadar, inculpatul nu s-a sustras nici un moment de la urmărirea penală în cauză. Nu mai subzistă cazurile de la art.148 lit.a,f pr.pen. nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică atâta vreme cât dacă s-ar revoca arestul prezent ar rămâne încarcerat în executarea altor pedepse.

Curtea analizând recursurile formulate, motivele invocate in susținerea acestora,cu incidența art.385/6 pr.pen. reține următoarele:

Prin rechizitoriul Ministerului Public - - Serviciul teritorial Cluj au fost trimiși în judecată, în stare de arest, inculpații, și pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în cazul primilor doi inculpați, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în forma continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal pentru primii doi inculpați, fals privind identitatea în formă continuată prev. de ar.293 alin.1 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, art.9 alin.2 din Legea 39/2003 și art.18 din Legea 508/2004, în cazul inculpatului și respectiv constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în forma continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, art.9 alin.2 din Legea 39/2003 și art.18 din Legea 508/2004, în cazul inculpatului.

Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a celor teri inculpați, instanța de fond a constatat cu corectitudine că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpații, și, respectiv cele prev. de art. 143.pr.pen. în sensul că există probe certe că s-au comis fapte prevăzute de legea penală și că acestea au fost comise de către inculpați, în acest sens fiind declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală și de judecată, declarațiile reprezentanților părților vătămate și ale martorilor audiați în faza de urmărire penală, unii dintre aceștia fiind reaudiați și în faza de judecată, menținându-se declarațiile din faza de urmărire penală.

De asemenea, există în cauză și temeiurile de arestare prev. de art. 148 lit. a și 148 lit. f pr.pen. în sensul că inculpații au fugit ori s-au ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală derulată în cauză. Având în vedere că nici unul dintre inculpați, nici la ora actuală,conform chiar declarațiilor acestora, nu mai au domiciliile la adresele evidențiate la serviciile județele de evidență a populației, aceștia stabilindu-și anterior încarcerării periodic domicilii în alte localități decât cele prevăzute în actele de identitate, există date că vor încerca să se sustragă de la judecată în caz de punere în libertate. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina celor trei inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, prin însăși periculozitatea faptelor deduse judecății, prin modalitatea în care inculpații au acționat conjungându-și eforturile în realizarea scopurilor infracționale urmărite.

Este real că de la arestarea inițială a acestora a trecut mai mult de un an și J, însă având în vedere criteriile stabilite de jurisprudența CEDO în definirea caracterului rezonabil al duratei unei măsuri preventive, cum ar fi complexitatea anchetei penale, numărul inculpaților, al părților vătămate și al martorilor chemați să contribuie la aflarea adevărului, s-a apreciat just că durata arestării preventive a inculpaților are încă un caracter rezonabil.

Fără putință de tăgadă temeiurile de la art.143 pr.pen. sunt de consemnat, susținerile recurenților în sensul înlăturării acestor temeiuri sunt singulare, nu se sprijină pe nici un mijloc de probă concret, sunt apărări strict formale.

, după cum s-a menționat, și cazurile de arestare prev.de art.148 lit.a și f pr.pen.

La dosar există documente din cuprinsul cărora se poate trage concluzia că inculpații s-au sustras de la urmărire penală, temei ce a stat la baza arestării lor. Apărările în sens contrar sunt puerile. Este evident că la momentul de față aceștia se află în alte locuri decât adresele oficiale de domiciliu, la care de altfel nici nu locuiau, tocmai datorită faptului că împotriva lor s-au aplicat dispoziții legale privind măsuri preventive de libertate. Împrejurarea că faza de urmărire penală în cauză este depășită exprimă aspectul că organele judiciare și-au făcut datoria, în nici un caz nu poate să conducă,tocmai acest lucru, la înlăturarea temeiului ce a stat la baza luării măsurii. Subzistând acest temei, teoretic se poate discuta despre o eventuală sustragere de la judecarea cauzei în caz de lăsare in libertate a acestora în momentul de față, existând indicii concrete în acest sens atâta vreme cât,după cum s-a menționat, există documente din care rezultă sustragerea lor de la urmărirea penală.

Lăsarea inculpaților în libertate prezintă un real pericol pentru ordinea publică, dedus din periculozitatea faptelor supuse judecății, modalitățile de comitere efectele, scopurile urmărite, după cum s-a evidențiat.

Nici apărarea formulată de către unii dintre inculpați în sensul că revocându-se măsura arestului aceștia efectiv nu vor fi puși în libertate deoarece au de executat alte pedepse, nu este de acceptat, de altfel sunt susțineri tocmai în contra intereselor lor atâta vreme cât se confirmă chiar de inculpați că ne aflăm în fața unor persoane față de care organele judiciare trebuiau a acționa și au și acționat efectiv în sensul îndepărtării lor de societate.

Pentru motivele menționate, recursurile inculpaților urmează a fi considerate ca nefondate și vor fi respinse pe considerentele art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.

Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și arestați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 24 ianuarie 2008 a Tribunalului Cluj, pronuntata in dosarul nr-.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial, iar pe inculpații și la câte 150 lei cheltuieli judiciare cu același titlu.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 07.02.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.SM/MR

18.02.08/6 EX.

Președinte:Monica Șortan
Judecători:Monica Șortan, Valentin Chitidean Săndel Macavei

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 107/2008. Curtea de Apel Cluj