Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 103/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.103/R/2008
Ședința publică din data de 7 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Șortan
JUDECĂTORI: Monica Șortan, Valentin Chitidean Ioana Cristina
: - -
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul ( fost ) împotriva deciziei penale nr. 253/A/2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatului ( fost ) prezent fiind apărătorul ales al acestuia, av., cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului depune la dosar o adeverință medicală din care rezultă că inculpatul este propus pentru operație deoarece și-a rupt un picior. Față de această împrejurare, solicită acordarea unui nou termen de judecată deoarece inculpatul dorește să fie prezent la judecarea cauzei.
Reprezentantul Parchetului nu se opune amânării judecării cauzei pentru acest motiv.
Instanța, deliberând, respinge cererea de acordarea unui nou termen de judecată deoarece nici la termenul anterior inculpatul nu a fost prezent.
Nefiind alte ceri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor instanței de apel și de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în temeiul art.334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la furt calificat, prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. în infracțiunea de tentativă la furt calificat în forma complicității, prev.de art.26 rap.la art.20 rap.la art.208, art.209 lit.a,g,i penal și în urma schimbării încadrării juridice să se aplice o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege. Astfel, apreciază că atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească s-a confirmat ipoteza inculpatului și anume faptul că acesta nu a participat la comiterea infracțiunii, acesta a fost îndemnat de un autor necunoscut care nu a putut fi identificat nici până în prezent. Este cert că în apartamentul părții vătămate a intrat o persoană iar inculpatul a stat afară. Chiar martorul asistent la reconstituire a precizat că inculpatul a arătat că tot timpul cât cealaltă persoană s-a aflat în apartament el a stat lângă perete. Raportat la starea de sănătate a inculpatului, situația familială a acestuia, recunoașterea și regretul manifestat și prejudiciul recuperat, solicită a se aprecia asupra întinderii cuantumului pedepsei și în consecință a se proceda la reducerea ei.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea cererii de schimbarea încadrării juridice apreciind că cea reținută prin actul de sesizare este cea corectă, cu motivarea că depoziția martorului arată că în apartamentul părții vătămate au intrat două persoane. Apreciază că recursul inculpatului este nefondat și ca atare solicită respingerea lui având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția acestuia.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Deliberând reține că prin sentința penală nr. 555/17 aprilie 2007 Judecătoriei Bistrița N în temeiul art.3 79 pct.1 lit. "b" din Codul d e procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul nume anterior, domiciliat în B M-/75 și-/49, împotriva Sentintei penale nr.555/17.04.2007 a Judecătoriei Baia Mare.
Conform art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, a obligat pe recurentul inculpat să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat în apel în sumă de 80 lei.
Prin decizia penală nr. 253/A/9 octombrie 2007 Tribunalul Maramureș în baza art. 379 pct 1 lit b Cod procedură penală a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale sus-menționate.
În considerentele deciziei tribunalului s-a reținut că prin sentinta penală nr. 555 din 17.04.2007 Judecătoria Baia Marea dispus în temeiul art.20 Cod penal raportat la art.208 alin. 1 Cod penal, art.209 alin.l lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, condamnarea inculpatului, nume anterior, fiul lui G și, născut la data de 05.07.1974 în, județul M, cetățean român, recidivist, domiciliat în B M,-/49 și fără forme lega le în B M,- B/75, CNP -, la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infractiunea de furt calificat.
In temeiul art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea condiționată inculpatului din executarea pedepsei de 3 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.850/07.08.2003 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr.271/A/02.09.2003 a Tribunalului Maramureș și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 533 zile, cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a-c Cod penal.
S-a constatat că partea civilă, domiciliat în nr.755, udetul M, a renuntat la pretentiile civile formula te.
In temeiul art.191 alin.l Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 250 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut următoarele: Inculpatul este cunoscut cu multiple antecedente penale, fiind condamnat anterior în mai multe rânduri pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat și tâlharie, ultima dată fiind liberat condiționat la data de 26.04.2005, din executarea unei pedepse de 3 ani și 8 luni închisoare (12).
La data de 26.06.2005, în jurul orei 0130. inculpatul s-a deplasat împreună cu o persoană ce nu a putut fi identificată, pe str.- din B Conform propriilor sale susțineri, inculpatul avea intenția de a sustrage bunuri dintr-un apartament situat la parterul unui bloc, inițiativa comiterii faptei aparținându-i persoanei rămasă neidentificată (10 dosar urmărire penală).
Din declarația martorului, coroborată cu mențiunile procesului verbal de reconstituire a rezultat că persoana rămasă neidentificată a forțat cu o țeavă de fier geamul termopan de la apartamentul aparținând părții vătămate situat la parterul blocului cu nr.l00 de pe str. -, după care, atât persoana menționată, cât și inculpatul ajutându-se reciproc, au pătruns în imobil (13,17 dosar urmărire penală și f 43).
După ce au pătruns în apartament, inculpatul și persoana rămasă neidentificată au încercat să sustragă mai multe bunuri, respectiv au demontat parțial centrala termică, senzorul de gaz, regulatorul de gaz metan și un calorifer conectat la instalația de încălzire (9 dosar urmărire penală și f 26).
Întrucât martorul ocular a bănuit că persoanele care au pătruns în imobil intenționau să sustragă bunuri, a anunțat organele de poliție, iar la sosirea acestora în zonă, conform procesului verbal de constatare a infracțiunii, inculpatul a sărit pe geamul balconului de la apartament și a încercat să fugă, însă a fost prins la scurt timp. Cealaltă persoană care îl însoțea pe inculpat a reușit să fugă, iar până în prezent nu a fost identificat (13 dosar urmărire penală).
În raport de situația de fapt expusă, s-a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin.1 Cod penal, art. 209 alin.1lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpat, instanța a reținut că la termenul de judecată din data de 10.04.2007, conform art.334 Cod procedură penală, acesta a solicitat schimbarea încadrării juridice, în complicitate la infracțiunea de furt calificat, susținând că, în realitate, nu a pătruns în apartament, ci a rămas pe balcon pentru a asigura paza, însă în raport de probele administrate în cauză, cererea de schimbare a încadrării juridice s-a apreciat ca fiind nefondată, iar susținerile inculpatului, ca nesincere.
Astfel, având în vedere modul în care s-a încercat sustragerea bunurilor și susținerile martorului privind faptul că a observat în apartament o lumină slabă care se aprindea repetat, instanța reține că inculpatul a participat în mod efectiv la comiterea infracțiunii, fiind imposibil din punct de vedere fizic, ca întreaga activitate de demontare a bunurilor și de asigurare a să fie executată de o singură persoană.
În ceea ce privește incidența dispozițiilor art.37 lit. a Cod penal s-a reținut că potrivit certificatului de cazier judiciar, inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.850/07.08.2003 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr.271/A/02.09.2003 a Tribunalului Maramureș, la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fiind arestat la data de 12.02.2003 și liberat condiționat la data de 26.04.2005, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 533 zile (12).
Or, având în vedere că fapta care formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită la două luni după ce inculpatul fusese liberat condiționat din executarea pedepsei aplicată anterior, în cauză devin incidente dispozițiile art. 37 lit. a Cod penal privind recidiva post condamnatorie.
În consecință, în considerarea dispozițiilor art.72 Cod penal, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, apreciind că aceasta corespunde scopului și funcțiilor pedepsei, prevăzută de art. 52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei te, s-a avut în vedere gradul de pericol social concret ridicat al infracțiunii săvârșite, faptul că numai intervenția organelor de poliție a împiedicat consumarea infracțiunii, dar și persoana și conduita inculpatului, respectiv că acesta este cunoscut cu multiple antecedente penale și a avut o comportare evazivă pe parcursul procesului, împiedicând identificarea celui de-al doilea autor al faptei și susținând că a avut o contributie mult redusă la comiterea acesteia.
In temeiul art.61 Cod penal, s-a dispus revocarea liberării condiționate a inculpatului din executarea pedepsei de 3 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.850/07.08.2003 a Judecătoriei Baia Mare și va contopi restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 533 zile, cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
Conform art. 71 alin.1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a-c Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a constatat că partea civilă a renuntat la pretentiile civile formulate ( 37).
In temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 250 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând desființarea acesteia, în principal, sub aspectul încadrării juridice a faptei în sensul reținerii în sarcina sa a complicității la tentativă la furt calificat cu motivatia că nu a pătruns în apartament în ideea de a sustrage ceva pentru că era în stare de ebrietate și pentru că autorul faptei la chemat. In al doilea rând, a solicitat reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată de prima instanță și reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea sa deoarece a avut o conduită inceră și chiar dacă, este recidivist, în prezent este încadrat în muncă.
Așa cum rezultă din declarația dată de inculpat în fața instanței precum și la organele de urmărire penală, acesta împreună cu o persoană pe nume rămasă până-n prezent neidentificată, au hotărât în urma unei discuții să pătrundă într-un apartament și să sustragă bunuri, scop în care s-au și deplasat pe str. - din B
Ajunși la imobilul cu nr. 100 cu ajutorul unei bare metalice a forțat unul din geamurile termopan de la exterior a apartamentului cu nr. 30 proprietatea Com și a reușit să-1 deschidă fără să-1 spargă. Cei doi au pătruns prin geam în apartament și aici au început să demonteze centrala termică, senzorul de gaz, regulatorul de gaz precum și un calorifer, dar nu âu apucat să plece cu bunurile din apartament pentru că au fost surprinși de organele de poliție, dar numai a reușit să scape prin fugă.
Această stare de fapt a fost dovedită de întreaga probațiune administrată în cauză așa că în mod corect instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată,și care în drept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat.
Tribunalul a apreciat că cererea formulată de apelantul - inculpat având ca obiect schimbarea încadrării juridice din infracțiunea ce i-a fost reținută în sarcină și pentru care a fost condamnat de prima instanță, în aceea ce complicitate la tentativă la infracțiunea de furt calificat, nu este justificată întrucât pentru existenta tentativei vinovătia trebuie să îmbrace forma intentiei directe, iar rezultatul, care face parte din latura obiectivă a infracțiunii, a fost conturat cu ocazia luării deciziei infractionale.
In cazul de față, nu poate fi vorba de o complicitate la tentativă pentru că activitatea desfășurată de inculpatul nu poate fi circumscrisă prev. art. 26 din Codul penal.
În consecintă, cererea acestuia având ca obiect schimbarea încadrării juridice în sensul celor solicitate nu poate fi primită.
Analizând apelul și sub aspectul celui de al doilea motiv invocat respectiv, modalitatea de individualizare a pedepsei ce i-a fost aplicată, tribunalul a apreciat că prima instanță a stabilit o pedeapsă în conformitate cu disp. art. 72 Cod penal, luând în considerare toate elementele de individualizare a răspunderii penale a acestuia și că în raport de persoana inculpatului, de faptul că acesta a mai intrat sub incidența legii penale, nu se justifică o eventuală reducere a pedepsei ce i-a fost aplicată.
S-a apreciat că nu sunt motive de nelegalitate sau netemeinicie ale sentinței atacate, astfel că tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal inculpatul (fost ) solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și în urma rejudecării cauzei să se dispună în baza art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice din tentativa la infracțiunea de furt calificat prev și ped de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 lit a,g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit a Cod penal în tentativa la infracțiunea de furt calificat în forma complicității prev și ped de art. 26 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 208, 209 lit a,g,i Cod penal și să i se aplice o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
În motivarea recursului se arată că din probe rezultă că inculpatul nu a participat la săvârșirea faptei ci a fost îndemnat de un autor necunoscut care nu a putut fi identificat nici până în prezent. De asemenea trebuie să se aibă în vedere și starea de sănătate a inculpatului, situația familială a acestuia, recunoașterea și regretul manifestat și prejudiciul recuperat.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.
Atât instanța de fond, cât și cea de apel ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrarea juridică a faptei se circumscrie elementelor constitutive ale tentativei la infracțiunea de furt calificat, prev și ped de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 lit a,g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit a Cod penal.
Astfel, în esență la data de 26 iunie 2001, în jurul orei 01.30inculpatul împreună cu care nu a fost prins s-au deplasat pe str. - din municipiul B-M unde cu ajutorul unei bare metalice au forțat unul dintre geamurile termopan de la exteriorul apartamentului de la parter al imobilelor c nr. 30 ce aparținea SC COM SRL
După ce au pătruns în apartament prin geam cei doi au început să demonteze centrala termică, senzorul de gaz, regulatorul de gaz, precum și un calorifer însă nu au reușit să plece cu bunurile din apartament pentru că au fost surprinși de organele de poliție care au fost alertate de către martorul ocular.
În contextul acestei stări de fapt, fundamentată pe probele administrate nu este oportună schimbării încadrării juridice a faptei în complicitate la tentativa la infracțiunea de furt calificat.
Cu ocazia individualizării pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev de art. 72 Cod penal, adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de săvârșire al acesteia, precum și persoana inculpatului care se află în stare de recidivă postcondamnatorie.
Având în vedere că fapta dedusă judecății a fost comisă de către inculpat în cursul termenului de liberare condiționată, în mod corect s-a constatat incidența art. 61 Cod penal și în consecință, s-a dispus revocarea liberării condiționate a restului rămas neexecutat de 533 zile din pedeapsa de 3 ani 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 850 din 7 august 2003 Judecătoriei Baia -M și s-a contopit acest rest cu pedeapsa aplicată de 1 an 6 luni închisoare, astfel că pedeapsa aplicată a fost just dozată.
Numai poziția de recunoaștere și de regret adoptată de către inculpat, nu sunt elemente suficiente care să conducă automat la reținerea circumstanțelor atenuante, care constituie o facultate și nu o obligație pentru instanță în procesul individualizării pedepsei raportat la antecedența penală a inculpatului care a suferit mai multe condamnări pentru săvârșirea unor infracțiuni similare a comis fapta după circa 2 luni de la liberarea sa condiționată iar prejudiciul a fost recuperat ca urmare a intervenției organelor de poliție și nicidecum din inițiativa inculpatului, astfel că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate care a fost orientată înspre minimul special.
Starea de sănătate a inculpatului și situația familială pot constitui premise ale promovării unei cereri de amânare sau întrerupere a executării pedepsei.
Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate așa cum de altfel au apreciat și instanța de fond și cea de apel având în vedere persistența infracțională a inculpatului, astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună.
În cauză nefiind incidente motive de casare care s-ar putea lua în considerare și din oficiu în virtutea art. 3859alin 3 Cod procedură penală, Curtea în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 253/2007 a Tribunalului Maramureș.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 150 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul, nume anterior, domiciliat in B-M,- B/75, împotriva deciziei penale nr. 253/A din 09.10.2007 a Tribunalului Maramureș.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 7 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
3 ex./25.02.2008
Președinte:Monica ȘortanJudecători:Monica Șortan, Valentin Chitidean Ioana Cristina
