Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 594/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 594/ DOSAR NR-
Ședința publică din 11 august 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 2: Angela Hărăstășanu
JUDECĂTOR 3: Constantin
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 06 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ), asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, recurenții inculpați și în stare de arest ( deținuți în Penitenciarul Codlea ), asistați de apărătorul ales, avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat oficiu având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, casarea încheierii de ședință din data de 6 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și pe cale de consecință, în principal, revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Apreciază că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă. Subliniază că inculpatul se află arestat de aproape 9 luni de zile, sens în care consideră că termenul rezonabil a fost depășit. Învederează instanței că din acest grup infracțional, cinci inculpați sunt arestați iar restul sunt liberi și apreciază că pentru a se asigura egalitate de tratament juridic s-ar impune admiterea recursului inculpatului și cercetarea acestuia în stare de libertate. Arată că în cauză se vorbește despre indicii fără a exista însă probe concludente cu privire la săvârșirea faptei de către inculpat în forma reținută în rechizitoriu. Consideră că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică și nu ar împieta cu nimic asupra desfășurării procesului penal. Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 06 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.
Avocat ales având cuvântul pentru recurenții inculpați și învederează instanței că în cauză s-a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 6 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov prin care s-a menținut măsura arestării preventive și s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Apreciază că încheierea atacată este una netemeinică. Arată că în ceea ce-i privește pe cei doi inculpați starea de arest preventiv continuă și la această dată, această menținere a arestării preventive fiind motivată de faptul că până la acest termen nu s-a trecut la audierea acestor inculpați și nu s-a administrat nicio probă în cursul cercetării judecătorești. Menționează că acesta este și principalul motiv pentru care până la această dată instanțele judecătorești au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive și cererile de revocare a arestului preventiv. Învederează instanței că din analiza actelor existente la dosarul cauzei se poate constata faptul că aceste amânări ale dosarului cauzei nu se datorează apărătorilor inculpaților și nici inculpaților ci se datorează unor vicii de procedură care nu pot fi reținute în sarcina inculpaților ca fiind motive de tergiversare a soluționării acestei cauze. Precizează că la fiecare termen de judecată, inclusiv și la ultimul termen de judecată, cel din 6 august 2008, fost o lipsă de procedură cu C, subliniind că această lipsă de procedură dăinuiește de mai multe termene, acesta fiind și motivul pentru care instanțele de judecată au fost în imposibilitate de a trece la audierea inculpaților. Solicită instanței a avea în vedere faptul că cei doi inculpați pe care îi asistă și chiar și inculpatul au solicitat instanțelor de judecată să li se acorde posibilitatea să dea declarații pentru a lămuri instanțele de judecată referitor la infracțiunile care sunt reținute în sarcina lor ca fiind săvârșite de ei, subliniind că acest lucru nu a fost posibil tocmai datorită acestor incidente procedurale. Consideră că această situație nu se poate întoarce împotriva inculpaților și, atâta vreme cât din primul moment în care aceștia s-au aflat în fața unei instanțe judecătorești, după încheierea urmăririi penale, au dorit și au solicitat să fie audiați. Apreciază că această stare de arest preventiv este datorată numai imperfecțiunilor sistemului judiciar. Învederează instanței că inculpații sunt arestați preventiv de nouă luni de zile și consideră că această lungă perioadă de timp, scursă din momentul arestării lor până la această dată, le-a conferit posibilitatea, în situația în care se consideră că au avut activități ilicite, de a se îndrepta. Subliniază faptul că măsura arestului preventiv se ia și se menține numai în situații excepționale, despre acest aspect făcând vorbire chiar și textele de lege și jurisprudența în materie. Apreciază că în ceea ce-i privește pe cei doi inculpați această măsură a arestului preventiv ar trebui să înceteze, fie prin revocarea măsurii arestării preventive, fie dacă instanța de judecată va considera că această revocare și lăsare în libertate totală a inculpaților nu ar fi o soluție echitabilă pentru desfășurarea în continuare a procesului penal în limite normale, prin admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Consideră că cererea formulată de inculpați este una admisibilă, raportat la momentul în care se află în prezent dosarul cauzei, la activitățile care sunt reținute în sarcina inculpaților precum și la persoanele inculpaților. Menționează că în actele existente la dosarul cauzei nu se face vorbire decât despre faptul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile care sunt reținute în sarcina lor, subliniind că după o asemenea perioadă de timp îndelungată, respectiv 9 luni de zile, ar fi trebuit să se vorbească cel puțin de probe care să poată sta la baza pronunțării unei soluții echitabile în acest dosar, lucru neîndeplinit până în acest moment. Solicită instanței a avea în vedere că cei doi inculpați, și, sunt persoane care nu au antecedente penale, sunt persoane care se află la prima confruntare cu legea penală și mai mult decât atât inculpatul era elev la un liceu, iar această perioadă de timp scursă în stare de arest preventiv a făcut ca acesta să fie exmatriculat și înlăturat din acest sistem de învățământ din care făcea parte. Arată că instanța de fond și-a motivat respingerea cererii pe faptul că lăsarea în libertate a celor doi inculpați ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Precizează că așa după cum rezultă și din actele de la dosarul cauzei, nici în cursul urmăririi penale și nici în fața instanțelor de judecată, nu au fost administrate probe de către reprezentanții Ministerului Public - Serviciul Teritorial DIICOT B din care să rezulte efectiv acest pericol social, în situația în care inculpații ar fi lăsați în stare de libertate. Subliniază că se face vorbire doar la modul abstract despre existența unui astfel de pericol social și menționează că la fond, respectiv la Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în momentul în care s-a cerut menținerea arestării preventive, reprezentantul Parchetului a solicitat menținerea acestei măsuri a arestului preventiv și raportat la faptul că în ziua de astăzi societatea românească este supusă unei palete largi de infracțiuni informatice și pentru acest considerent inculpații trebuiau să rămână în stare de arest, să nu fie puși în stare de libertate. Consideră că atâta vreme cât la dosarul cauzei nu există dovada faptului că lăsarea în libertate a inculpatului și a inculpatului ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, această măsură a arestului preventiv ar trebui să fie revocată. În ceea ce privește aspectul reținut de instanța de fond în motivare, respectiv faptul că inculpatul a angrenat și alte persoane în săvârșirea de infracțiuni, solicită instanței a avea în vedere faptul că acești inculpați s-au cunoscut în mașina care-i transporta de la C la B sau în Arestul B ori în fața instanței de judecată în momentul în care au fost propuși spre arestare în fața Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov. Consideră că reținerea acestui aspect este fără suport material probator, însă este un aspect pe care de fiecare dată Ministerul Public îl expune fără însă a face trimitere expresă la probele existente la dosarul cauzei care să și dovedească aceste susțineri. Apreciază că atâta timp cât se fac niște susțineri fără a exista însă și probe la dosarul cauzei, este clar că aceste susțineri ar trebui să fie înlăturate și să nu fie avute în vedere în momentul în care se analizează o astfel de cerere de menținere sau de înlocuire a măsurii arestării preventive în ceea ce-i privește pe cei doi inculpați. De asemenea, menționează că se face vorbire în încheierea recurată despre faptul că pericolul social al faptelor reținute în sarcina inculpaților nu trebuie raportat numai la prejudiciul produs. Subliniază că această susținere a instanței de fond reprezintă o schimbare de tactică a instanțelor de judecată în acest dosar, pentru că dacă se analizează încheierile anterioare celei din 6 august 2008 se poate observa că în cadrul acestora s-a menționat că prejudiciul material produs prin săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpaților este unul major și ar trebui să reprezinte și un motiv care să stea la baza menținerii sau prelungirii în acea fază a stării de arest preventiv a inculpaților. Arată că aceste susțineri au fost făcute chiar de reprezentantul Ministerului Public în momentul în care se solicita prelungirea și după acea ulterior menținerea și respingerea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Învederează instanței că se face vorbire în încheierea atacată foarte lapidar despre faptul că există sau subzistă temeiurile avute în vedere în momentul în care s-a luat măsura arestării preventive, respectiv dispozițiile prevăzute de art. 148 lit. c și f Cod procedură penală, însă nu se face trimitere la probele existente sau dacă nu sunt probe, la indiciile care stau la baza acestor susțineri. Solicită instanței a avea în vedere faptul că din momentul în care a fost luată măsura arestării preventive, acum 9 luni de zile și până în momentul de astăzi, situația în dosarul în care s-au emis acele mandate de arestare preventivă s-a schimbat radical. Precizează că în momentul în care s-a propus măsura arestării preventive a inculpaților, care parte din ei sunt liberi acuma, parte sunt arestați, susținându-se că aceste persoane se fac vinovate de săvârșirea infracțiunilor care sunt reținute și astăzi în rechizitoriu, era o situație limită care impunea luarea unei măsuri care să constrângă activitatea acestor inculpați, măsuri care să ajute organele de urmărire penală la lămurirea acestei situații, respectiv dacă aceste persoane se fac vinovate sau nu de săvârșirea acelor infracțiuni, existând acele date și indicii temeinice prevăzute de legiuitor. Apreciază că un aspect care nu este deloc de neglijat și vine în contradicție cu susținerile făcute de instanța de judecată în momentul în care motivează această menținere a arestării preventive și respinge cererea de revocare a arestării preventive, este legat de faptul că din momentul în care instanța de judecată a rămas în pronunțare pentru a soluționa cererea de emitere a unui mandat de arestare preventivă în ceea ce-i privește pe inculpați până în momentul în care s-a făcut pronunțarea au trecut mai bine de zece ore. Subliniază că dacă inculpații ar fi avut tendințe să se comporte în așa fel încât să îngreuneze soluționarea cauzei și să nu ajute la aflarea adevărului ar fi plecat, s-ar fi sustras, însă acest lucru nu s-a întâmplat, ei au așteptat cu demnitate soluția instanței de judecată și în momentul în care instanța de judecată s-a pronunțat în ședință publică toți acești inculpați s-au regăsit în fața acesteia. Consideră că această atitudine pe care au avut-o inculpații ar trebui să fie analizată pozitiv și obiectiv și apreciază că în situația în care aceștia ar fi puși în stare de libertate nu vor face niciun demers în a tergiversa aflarea adevărului și în a pune opreliști în soluționarea prezentei cauze. Precizează că raportat la această atitudine pe care au avut-o inculpații, este absurd să se susțină că și în acest moment există date că inculpații pregătesc săvârșirea unor noi infracțiuni. Consideră că nu se mai poate susține în prezent că mai există sau mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere în momentul în care a fost luată măsura arestării preventive, pentru că așa după cum rezultă și din referatul care a fost depus de reprezentantul Ministerului Public în momentul în care au fost propuși spre arestare inculpații, s-a făcut vorbire despre faptul că mai trebuiesc efectuate demersuri, mai trebuiesc identificate persoane, mai trebuiesc făcute acte care nu se pot face decât dacă inculpații sunt în stare de arest. Menționează că instanța de fond motivează în încheiere menținerea arestării preventive pe faptul că inculpații și-au închiriat locuințe pentru a desfășura mai facil activitățile infracționale, nefăcând însă vorbire despre care dintre inculpați a făcut acest lucru. Apreciază că faptul că inculpatul stătea în chirie într-un apartament din B nu trebuie interpretat că a făcut acest lucru pentru a avea o mai mare libertate și pentru a putea desfășura activități infracționale în voie. Consideră că această susținere este una nefundamentată, neexistând niciun act la dosarul cauzei din care să rezulte că acest lucru a condus la activitatea infracțională sporită a inculpatului și faptul de a închiria un apartament în B i-a acordat o siguranță mai mare și o libertate mai mare de mișcare. Totodată, arată că se face vorbire în încheierea atacată despre faptul că acești inculpați nu erau angrenați în activități lucrative cinstite. Menționează în acest sens, că inculpatul era elev, aspect care rezultă și din actele de la dosar, fapt care îl exclude din acea sferă a persoanelor care trebuie să aibă o activitate lucrativă cinstită. Precizează că inculpatul era o persoană care mergea la școală, era angrenată în sistemul de învățământ, era o persoană care frecventa cu periodicitate un curs școlar și apreciază că nu poate fi reținut în sarcina acestuia ca un element negativ faptul că nu desfășura și o activitate remunerată, cinstită. Subliniază că nu există obligativitatea unei persoane care este elev să desfășoare și activități remunerate. În ceea ce-l privește pe inculpatul, solicită instanței a avea în vedere că în declarațiile pe care le-a dat acest inculpat până la această dată, a făcut vorbire despre faptul că desfășura activități remunerate cinstite de la domiciliu. Arată că în ziua de astăzi există posibilitatea ca o activitate remunerată să nu se desfășoare într-un anumit loc ci poate fi desfășurată și prin intermediul calculatorului, respectiv internetului în orice loc de pe planetă. Învederează instanței că acest lucru îl făcea și inculpatul, care avea un venit cinstit prin crearea de soluții software pe calculator către clienți care îi ordonau acest lucru. Cu privire la faptul că inculpații își foloseau tot timpul pentru săvârșirea de activități infracționale, precizează că nu există la dosarul cauzei niciun act din care să rezulte că zi de zi, minut de minut inculpații desfășurau acea activitate care este susținută de Ministerul Public ca fiind o activitate infracțională. Menționează că inculpații nu erau persoane care să stea de dimineață până a doua zi dimineață în fața calculatorului și să desfășoare numai această activitate, pentru că aceștia aveau și alte activități în afara acestor accesări de calculator, respectiv se duceau la școală, lucrau, trebuiau să mănânce, să se deplaseze în oraș, aveau activități casnice, care oricum trebuiau să-i scoată din acest ritm care este susținut că ar fi fost desfășurat de către inculpați. Solicită instanței a avea în vedere faptul că inculpații nu se cunoșteau între ei, menționând în acest sens că inculpatul nu îl cunoștea nici pe inculpatul și nici pe inculpatul, ci din totul grupul de 15 care este trimis în judecată cunoștea o singură persoană întrucât aceasta era vecin de-al său și fost coleg de grădiniță. Apreciază că din actele de la dosar nu se poate trage concluzia că aceste persoane se cunoșteau între ele și că au activat într-un mod coordonat de cineva. Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului declarat de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 6 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și pe cale de consecință solicită fie revocarea măsurii arestării preventive, fie admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv C în ceea ce-l privește pe inculpatul și M C în ceea ce-l privește pe inculpatul. Consideră că acest lucru ar acorda instanței de judecată posibilitatea de a controla strict modalitatea în care se vor desfășura inculpații în cursul cercetării judecătorești iar nerespectarea acestor obligații impuse de instanța de judecată ar putea să conducă la reîncarcerarea inculpaților.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a celor trei recursuri declarate în cauză. În ceea ce privește împrejurarea că în încheierea recurată se face vorbire despre indicii nu și despre probe, arată că acest lucru nu înseamnă că la dosarul cauzei nu există probe. Apreciază că raportat la natura infracțiunilor comise, complexitatea cauzei, numărul de inculpați, având în vedere și jurisprudența CEDO, termenul rezonabil nu este depășit. Menționează că după cum rezultă din analiza dosarului, în cauză nu s-au efectuat acte de cercetare judecătorească, acest lucru datorându-se într-adevăr unor vicii de procedură care nu sunt imputabile inculpaților. Cu toate acestea, subliniază că nu există niciun act nou, nicio probă care să ducă la concluzia că de la luarea măsurii preventive temeiurile au dispărut sau s-au modificat. În aceste condiții, consideră că în cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 139 alin.1, nici cele ale art. 139 alin.2 Cod procedură penală cu privire la înlocuirea sau revocarea măsurii arestării preventive. În ceea ce privește menținerea măsurii arestării preventive, apreciază că această măsură se impune întrucât temeiurile acesteia subzistă și la acest moment. Astfel, cu privire la temeiurile art. 148 lit. f Cod procedură penală teza a doua, raportat la natura infracțiunilor și la modalitatea comiterii acestora, subliniază că pericolul pentru ordinea publică este mai mult decât dovedit și pe de altă parte, contrar susținerilor apărării, este argumentat de către instanța de fond în încheierea recurată. În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpaților, având în vedere și dispozițiile art. 136 alin.8 Cod procedură penală cu privire la pericolul concret al infracțiunilor, precum și dispozițiile art. 136 alin.1 Cod procedură penală referitoare la scopul procesului penal, apreciază soluția instanței de fond ca fiind perfect justificată. Menționează că pentru inculpatul, circumstanțele personale justifică o dată în plus această măsură dispusă de instanța de fond.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că a formulat recurs în prezenta cauză împotriva încheierii de ședință din data de 6 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, pe care o apreciază ca fiind netemeinică întrucât aceasta nu este motivată, având în vedere prevederile art. 148 lit. c și f Cod procedură penală care sunt folosite împotriva sa. Precizează că la termenul de judecată din data de 6 august 2008 depus la dosarul cauzei un memoriu și o cerere întemeiată și motivată corespunzător, conținând mai multe pagini, subliniind faptul că instanța de judecată nu s-a pronunțat cu privire la această cerere. Consideră că în cauză nu se găsesc elemente care să ducă la concluzia că starea de arest este necesară, având în vedere indiciile reținute de instanță la momentul emiterii mandatului de arestare, în consecință persoana inculpatului, o declarație a unei persoane pe care nu o cunoaște și convorbirile telefonice. Apreciază că aceste probe au o valoare mai dinainte stabilită. Solicită instanței a avea în vedere toate actele depuse de el la dosarul cauzei și în consecință solicită punerea sa în stare de libertate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii de ședință din data de 6 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și pe cale de consecință admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv localitatea Precizează că se va prezenta în fața instanței de judecată ori de câte ori va fi nevoie.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii de ședință din data de 6 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și pe cale de consecință judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor de față,
Prin încheierea din 06.08.2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în baza art. 139 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 139 alin. 2 Cod procedură penală s-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea a inculpaților, cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații și și în baza art. 300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, și.
Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Serviciul Teritorial Brașov din data de 12.03.2008 s-a dispus trimiterea în judecatăîn stare de arest preventiva inculpaților,relativ la comiterea infracțiunilor prevăzute de:
Art.7 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.75 lit.c din Codul penal, reținându-se că inculpatul,împreună cu din Statele Unite ale Americii, și din C, din Bac onstituit în anul 2007 un grup infracțional organizat, ce a ființat în perioada mai 2007 - 21 noiembrie 2007, până la intervenția organelor judiciare, la care au aderat sau a cărui activitate a fost sprijinită și de alte persoane din B, C, B și SUA, inclusiv minori ( exemplu: ), în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave, prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice prevăzute de art.2 lit.b pct.18 din Legea nr.39/2003 ( retrageri frauduloase de bani prin diverse metode din conturile bancare ale altor persoane ).
Art.25 din Legea nr.365/2002, constând în aceea că, începând cu data de 10 august 2007, deținut fără drept echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică [1] ( cititor de carduri 41/42 cu ca- și adaptor și o minicameră video, de dimensiuni reduse ) trimise prin din, SUA, de, prin intermediul lui, pe numele lui.
Art.27 alin.3 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada mai - noiembrie 2007, transmis în mod repetat, pe Internet, prin e-mail, folosind adresele de e-mail -.com,-.com, -.comsau mesaje instant, folosind serviciile de mesagerie și cu nick-name-urile us_dracula și-,fără drept, către, aflat în Statele Unite ale Americii, date de natura celor aflate pe magnetică a unor carduri bancare emise de diferite bănci din SUA, Marea Britanie, de Sud, Belgia, Canada, Estonia, Cipru, Franța, Norvegia ( serii carduri, -uri, PIN-uri ) care permit utilizarea acestor instrumente de plată electronică în lipsa lor fizică ( card not present ), enumerate exemplificativ în Anexa 1 la rechizitoriu, în vederea efectuării de operațiuni financiare frauduloase.
Art.26 din Codul penal raportat la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada mai - noiembrie 2007, cooperat cu vinovăție la clonarea de către în Statele Unite ale Americii a unor carduri bancare, căruia i-a dat în mod repetat pe Internet sau prin telefon ( de la numerele 0766.590.716, 0723.034.856, 0731.620.944, 0766.532.848 către numerele de telefon -, -, - ) instrucțiuni și l-a consiliat cu privire la activitățile de realizat și modalitățile de obținere a falsurilor.
Art.26 din Codul penal rap. la art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada mai - noiembrie 2007, cooperat cu vinovăție la retragerea frauduloasă în mod repetat de către de la -uri amplasate în Statele Unite ale Americii, cu ajutorul cardurilor contrafăcute menționate, a unor sume de bani din conturile bancare ale titularilor cardurilor reale, primind un procent de 75% din sumele retrase, bani expediați prin sau de către, direct sau prin intermediul lui, pe numele său sau ale unor intermediari ( învinuita minoră și martora ), în total suma de 41.405 lei RON, 19.737 USD, 11.176 EURO ( vezi Anexa 2, pct.1 - 14 din tabelul, pct.1 - 17 din tabelul; Anexa 3 - - în calitate de destinatar, Anexa 4 - în calitate de destinatar ).
Din totalul sumelor de bani menționate mai sus, inculpatul a trimis personal sau prin intermediul învinuitei minore și a martorei -, prin mandat poștal on-line, procentele cuvenite celorlalți membri ai grupului infracțional organizat în urma retragerilor frauduloase de bani descrise, în total suma de 56.400 lei RON, după cum urmează:
Zona:
45.300 lei RON către și, direct sau prin intermediul martorei, concubina acestuia din urmă;
5.600 lei RON către.
Zona:
5.500 lei RON către
Art.26 din Codul penal raportat la art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, la datele de 06. 08. 10. și 12.10.2007, a cooperat cu vinovăție în mod repetat la săvârșirea unor fraude informatice în dauna unor cetățeni americani (, Cartier, Lisa, son, ), comise de către inculpații, și, primind de la aceștia prin SMS și transmițând mai departe în aceeași modalitate în SUA lui, datele de referință ale unor tranzacții frauduloase dispuse pe Internet, prin accesarea site-ului și introducerea fără drept în numele și pe seama, dar fără știința cetățenilor americani, titulari ai conturilor bancare, a datelor relevante ale cardurilor acestora, în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor, cuprinse între 250 - 265 USD, primind un procent însemnat din sumele obținute, contribuind astfel la cauzarea unui prejudiciu de cel puțin 4325 USD;
Art.288 alin.1 (2 fapte), art.290 și art.291 din Codul penal, constând în aceea că:
- în luna octombrie 2007, falsificat certificatul de înregistrare la ORC seria B nr.- privind pe SC " " SRL;
- în luna octombrie 2007, plăsmuit încheierea fictivă a Tribunalului Brașov J. din 09.09.2007 privind autorizarea înmatriculării la ORC a SC " " SRL;
- în luna octombrie 2007, plăsmuit un înscris sub semnătură privată fictiv, prin care Naste, în calitate de asociat unic al SC " " SRL l-a împuternicit pe să încheie în numele și pe seama firmei un contract cu operatorul de telefonie mobilă SA;
- a folosit toate înscrisurile necorespunzătoare realității de mai sus în fața -e SA, unde, prin cererea nr.- din 10.10.2007, a solicitat și obținut încheierea unui abonament de telefonie mobilă pe seama SC " " SRL, număr alocat 0788.427.243.
Art.290 din Codul penal, constând în aceea că:
- în luna august 2007, plăsmuit adeverința fictivă de salariu emisă aparent de SC "" SRL B nr.57/20.08.2007, din care rezultă că este angajat al acestei societăți;
- în luna august 2007, plăsmuit adeverința fictivă de salariu emisă aparent de SC " Import-Export" SRL B nr.100/17.08.2007, din care rezultă că este angajat al acestei societăți;
- în luna august 2007, plăsmuit contractul individual de muncă nr.56/15.08.2005, pe care a aplicat ștampilă falsă de înregistrare a ITM B, din care rezultă că a fost angajat al SC " Import-Export" SRL B;
- în luna august 2007, plăsmuit cartea de muncă emisă aparent de SC "" SRL B, la 23.06.2005, seria -, din care rezultă că a fost angajat al acestei societăți.
- a folosit toate înscrisurile fictive menționate mai sus în fața CEC - Sucursala B, unde, prin cererea de credit nr.-/23.08.2007, a solicitat și obținut, la data de 24.08.2007, acordarea unui împrumut în sumă de 54.000 lei RON.
- toate cu aplicareaart.33 lit.a și b din Codul penal;
Art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.75 lit.c din Codul penal, constând în aceea că în cursul anului 2007 inculpatul a constituit împreună cu, și alții un grup infracțional organizat, ce a ființat în perioada mai 2007 - 21 noiembrie 2007, până la intervenția organelor judiciare, la care au aderat sau a cărei activitate a fost sprijinită și de alte persoane din B, C, B, SUA ( ex:, ), inclusiv minori ( ex:, ), în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice prevăzute de art.2 lit.b pct.18 din Legea nr.39/2003 ( retrageri frauduloase de bani prin diverse metode din conturile bancare ale altor persoane).
Art.27 alin.3 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada mai - noiembrie 2007, transmis, în mod repetat, fără drept, pe Internet, prin e-mail sau mesaje instant, către, date de identificare de natura celor care permit utilizarea unor instrumente de plată electronică ( carduri bancare enumerate exemplificativ în Anexa 1 la rechizitoriu ), pe care acesta din urmă le-a transmis în aceeași modalitate în Statele Unite ale Americii lui, în vederea efectuării de operațiuni financiare frauduloase.
Art.26 din Codul penal rap. la art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioda mai - noiembrie 2007, cooperat cu vinovăție la retragerea frauduloasă în mod repetat de către de la -uri amplasate în Statele Unite ale Americii, cu ajutorul unor carduri contrafăcute, a unor sume de bani din conturile bancare ale altor persoane, primind de la sau interpuși ai acestuia (, - ), prin intermediul lui sau, un procent din sumele retrase, în total 45.300 lei RON.
Art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada mai - noiembrie 2007, în vederea amăgirii unor cetățeni străini, titulari ai unor conturi bancare, a introdus în mod repetat, fără drept, date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri ( email-uri sau mesaje instant ) expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line reale ( exemplu:www.paypal.com), prin care a solicitat sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web ( exemplu:www.paysopal.comsauwww.remove-limitations.com/paypal) în scopul obținerii de la aceștia a datelor informatice relevante cu privire la acele conturi ( phishing ), de natură a permite efectuarea de tranzacții în absența fizică a cardurilor ( card not present ).
Art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2007:
a păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (, Conlin, ), titulari ai unor conturi bancare, accesând -ul www.westernunion.com și efectuând transferuri de bani prin către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora, cauzând un prejudiciu de 1265 USD; a primit de la ori de la alte persoane și a transmis mai departe lui datele de referință ale unor astfel de tranzacții frauduloase dispuse de aceștia pe Internet în numele și pe seama, dar fără știința altor cetățeni americani, titulari de conturi bancare (, Price, ), în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor, cauzând astfel un prejudiciu de cel puțin 2120 USD;
- toate cu aplicareaart.33 lit.a și b din Codul penal;
Art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.75 lit.c din Codul penal, constând în aceea că în cursul anului 2007 inculpatul a constituit împreună cu, și alții un grup infracțional organizat, ce a ființat în perioada mai 2007 - 21 noiembrie 2007, până la intervenția organelor judiciare, la care au aderat sau a cărei activitate a fost sprijinită și de alte persoane din B, C, B, SUA ( exemplu:, ), inclusiv minori ( exemplu:, ), în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice prevăzute de art.2 lit.b pct.18 din Legea nr.39/2003 ( retrageri frauduloase de bani prin diverse metode din conturile bancare ale altor persoane ).
Art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada mai - noiembrie 2007, în vederea amăgirii unor cetățeni străini, titulari ai unor conturi bancare, a introdus în mod repetat, fără drept, date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (email-uri sau mesaje instant ) expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line reale ( ex: www.paypal.com, www.amazon.com, Credit ), prin care a solicitat sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web ( exempluhtpp://servidor.jheccem.com//www.amazon.com/index.htmlsau www.paypolss.com ori www.paypolfes.com,www.remove-limitations.com/paypal, http://sfantuspany.com ) în scopul obținerii de la aceștia a datelor informatice relevante cu privire la acele conturi ( phishing ), de natură a permite efectuarea de tranzacții în absența fizică a cardurilor ( card not present).
Art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2007 păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (, Conlin, Price, Candy, ), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul www.westernunion.com și efectuând transferuri de bani prin către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora și le-a comunicat direct datele de referință ale acestor tranzacții lui, și ori i-a transmis mai departe lui datele de referință menționate, în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor, cauzând un prejudiciu de cel puțin 4439 USD;
- toate cu aplicareaart.33 lit.a din Codul penal;
Art.7 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că în cursul anului 2007 inculpatul a constituit împreună cu, și alții un grup infracțional organizat, ce a ființat în perioada mai 2007 - 21 noiembrie 2007, până la intervenția organelor judiciare, la care au aderat sau a cărei activitate a fost sprijinită și de alte persoane din B, C, B, SUA ( ex:, ), în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice prevăzute de art.2 lit.b pct.18 din Legea nr.39/2003 ( retrageri frauduloase de bani prin diverse metode din conturile bancare ale altor persoane ).
Art.27 alin.3 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că în cursul anului 2007 transmis, în mod repetat, fără drept, pe Internet, către sau, date de identificare de natura celor care permit utilizarea unor instrumente de plată electronică ( carduri bancare ), în absența fizică a acestora.
Art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada mai - noiembrie 2007, în vederea amăgirii unor cetățeni străini, titulari ai unor conturi bancare, a introdus în mod repetat, fără drept, date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri ( email-uri sau mesaje instant ) expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line reale ( ex:, E-trade Financial, Bank, Bank, Bank, etc.), prin care a solicitat sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web ( exemplu:www.paysopal.comsau www.remove-limitations.com/paypal ) în scopul obținerii de la aceștia a datelor informatice relevante cu privire la acele conturi ( phishing ), de natură a permite efectuarea de tranzacții în absența fizică a cardurilor ( card not present ).
Art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, constând în aceea că, în perioada octombrie - noiembrie 2007 păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (, Lisa, son ), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul www.westernunion.com și efectuând transferuri de bani prin către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora și i-a transmis mai departe lui datele relevante ale transferurilor menționate, în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor, cauzând un prejudiciu de cel puțin 1750 USD;
- toate cu aplicareaart.33 lit.a din Codul penal;
Art.7 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că în cursul anului 2007 inculpatul a sprijinit în mod repetat grupul infracțional organizat constituit de, și alții, în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice prevăzute de art.2 lit.b pct.18 din Legea nr.39/2003 ( retrageri frauduloase de bani prin diverse metode din conturile bancare ale altor persoane ) și a acceptat să primească pe numele său, prin sau mandat poștal on-line, diferite sume de bani obținute fraudulos trimise de alți membri ai grupului, pe care le-a retras de la operatori și oficii poștale din C, total aproximativ 40.400 lei RON și 2200 USD și apoi le-a remis mai departe lui.
Art.25 alin.1 din Legea nr.365/2002, constând în aceea că, la data de 21.11.2007, a deținut în locuința sa un dispozitiv model, destinat citirii, ștergerii, înscrierii sau copierii cardurilor magnetice, prevăzut cu alimentator și cablu de date pentru conectare la PC, respectiv un mini CD cu inscripția, ce conține drivere, aplicații și documentații tehnice pentru acest dispozitiv, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.
- toate cu aplicareaart.33 lit.a din Codul penal;
Prin încheierea nr. 10 din 23.11.2007 Tribunalul pentru Minori și Familie Brașovs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, măsură preventivă care a fost prelungită în timpul urmăririi penale și menținută la instanța de fond.
Instanța de fond a reținut, cu privire la cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea și cu privire la cererile de revocare a măsurii arestării preventive, că, până în prezent, temeiurile care au stat la luarea măsurii nu s-au modificat și nici nu au încetat să existe, fiind motive verosimile care să conducă la presupunerea că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, faptele acestora fiind de o gravitate deosebită, aducând atingere drepturilor patrimoniale ale persoanelor fizice, încălcând relații sociale referitoare la emiterea și utilizarea în condiții de siguranță a instrumentelor de plată electronice.
În ceea ce privește temeiul care a stat la baza luării măsurii preventive, instanța de fond a apreciat că cele două condiții cumulative prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt întrunite, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care s-a dispus măsura preventivă este mai mare de 4 ani, iar în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, din circumstanțele săvârșii faptelor rezultă că acestea au o puternică rezonanță socială în contextul agravării fenomenului infracțional de acest gen, astfel că se impune privarea de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, solicitând admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pentru inculpații și sau revocarea măsurii arestării preventive în cazul inculpatului, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive s-au modificat, sunt arestați de 9 luni de zile, care constituie mai mult decât un termen rezonabil al stării de detenție în înțelesul prevederilor art. 5 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inculpații au colaborat cu organele de urmărire penală, în cauză sunt și mulți inculpați care sunt judecați în stare de libertate, care nu s-au prezentat în fața instanței și în situația în care procedura de citare cu aceștia nu va fi îndeplinită există posibilitatea ca inculpații să mai stea câteva luni în arest fără a fi audiați.
Recursurile sunt nefondate.
Se reține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare, iar din probatoriul administrat în cauză până în prezent rezultă că sunt indicii temeinice că inculpații a săvârșit faptele reținute în sarcina lor, iar temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele art. 139 alin. 1 Cod procedură penală.
Totodată cele două condiții cumulative prevăzute la art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt întrunite, astfel că temeiul care a stat la baza luării măsurii preventive nu s-a modificat și nici nu a încetat să existe.
De asemenea, nu se poate reține că prin perioada de 5 luni de arest preventiv a inculpaților s-a depășit termenul rezonabil stipulat de Convenție, deoarece "menținerea motivelor plauzibile că o persoană a comis o infracțiune este o condiție sine qua non pentru validitatea continuării privării de libertate" ( hotărârea din 28.03.1990 CEDO - Cauza B Austriei ). Aceste motive plauzibile care au stat la luarea măsurii preventive a inculpaților subzistă și în prezent astfel că nu se impune înlocuirea măsurii preventive.
Termenul rezonabil trebuie apreciat în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte, la stabilirea limitelor rezonabile ale arestării preventive trebuind a se avea în vedere atât complexitatea cauzei și atitudinea inculpaților, cât mai ales modul în care este instrumentat cazul de către autoritățile judiciare, astfel cum a statuat și jurisprudența În speța dedusă judecății autoritățile judiciare au depus toate diligențele pentru terminarea urmăririi penale într-un timp scurt, în raport de complexitatea cauzei, inculpații fiind trimiși în judecată, iar faptul că unii dintre inculpați, aflați în stare de libertate, au solicitat termen pentru angajarea unui apărător, este în concordanță cu respectarea prevederilor art. 6 Cod procedură penală, fiind primul termen de judecată și nu afectează drepturile procesuale ale celorlalți inculpați.
Față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii din 06.08.2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-, pe care o va menține.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, desemnat pentru inculpatul se va avansa din fondurile Ministerului d e Justiție și se va plăti baroul Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii din 06.08.2008 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.
Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul, în sumă de 40 lei, se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă pe recurenți să plătească statului, inculpatul suma de 90 lei, iar inculpații și câte 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 august 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- C - - - -
GREFIER
Red./25.08.2008
Dact./25.08.2008
5 exemplare
Jud.fond: - ta
Președinte:Alina Constanța Mandu
Judecători:Alina Constanța Mandu, Angela Hărăstășanu, Constantin