Menținere măsură de arestare preventivă . Decizia 96/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 96/
Ședința publică din 04 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mirela Sorina Popescu dr. - - -, vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism - Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin:
G - procuror
S-au luat în examinare, recursurile declarate de inculpații,,,,,,și, toți în prezent aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 01 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții inculpați, și, toți în stare de arest și asistați de avocat ales, în baza împuterniciri avocațiale depusă la dosarul cauzei, și avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosarul cauzei, recurentul - inculpat -, în stare de arest și asistat de avocat, potrivit delegației de substituire pentru avocat recurentul - inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează completului de judecată că s-a întocmit referat din care rezultă că s-a luat legătura telefonic cu apărătorii aleși ai recurenților - inculpați, iar domnul avocat, pentru recurentul - inculpat - a precizat că nu se poate prezenta însă va asigura substituirea în cauză. Apărătorii celorlalți inculpati au menționând că o să se prezinte la proces.
Recurentul - inculpat - arată că este de acord să fie asistat de domnul avocat.
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a dat posibilitatea apărătorilor recurenților - inculpați să ia legătura cu aceștia.
Reprezentantul DIICOT și apărătorii recurenților inculpați, având pe rând cuvântul, arată că nu au alte cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat acordării cuvântului asupra recursurilor.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, pentru recurenții - inculpați, și, arată că își întemeiază recursurile pe dispozițiile art.385/15 pct.2 Cod procedură penală, solicitând admiterea acestora, casarea încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Argeș ca nelegală și netemeinică, și punerea în libertate a inculpaților.
Apreciază încheierea ca fiind nelegală, deoarece, judecătorul fondului nu a justificat menținerea pentru fiecare inculpat în parte, iar lăsarea acestora în libertate nu ar influența cu nimic bunul mers al procesului. Solicită de asemenea, a se avea în vedere probele dosarului precum și declarațiile părților vătămate, acestea precizând că nu au fost obligate de către inculpați să practice prostituția, și chiar din proprie inițiativă le dădea o parte din sumele câștigate.
Avocat, pentru recurentul - inculpat -, solicită admiterea recursului, desființarea încheierii de ședință din 01 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, iar pe fond revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a acestuia.
În acest sens, apreciază că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, solicitând a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului și conduita acestuia înainte de comiterea faptei.
Avocat, pentru recurenții - inculpați, și și Vanus -, solicită admiterea recursului în temeiul dispozițiilor art.385/15 Cod procedură penală, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Vâlcea și rejudecând punerea în libertate a acestora. Solicită a se avea în vedere că instanța de fond nu a avut în vedere principiile fundamentale care arată că"orice perioadă de detenție preventivă trebuie justificată de către instanță în mod convingător". De asemenea, judecătorul fondului trebuia să argumentele pentru fiecare inculpat în parte ce se impune menținerea stării de arest. De asemenea, printr-o ordonanță emisă de Judecătoria Brezois -a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților - și și s-a dispus luarea față de aceștia a unei alte măsuri. Pe toată perioada în care aceștia au fost în stare de libertate nu au încălcat nici una dintre dispozițiile luate de către organele de cercetare.
Reprezentantul DIICOT pune concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și de menținere a încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Vâlcea, ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, inculpații fiind arestați preventiv și trimiși în judecată pentru comiterea unor infracțiuni grave iar de pe urma acestei activități și-au însușit numeroase sume de bani. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpații s-au purtat extrem de violent cu părțile vătămate, unii dintre ei fiind recidiviști.
Apărătorii recurenților - inculpați, în replică, solicită ca reprezentantul DIICOT să precizeze care dintre inculpați este sau nu recidivist, deoarece doar inculpatul este, ceilalți nefiind.
Recurenții - inculpați,,,,și,,având ultimul cuvânt potrivit dispozițiilor art.385/13 alin.3 Cod procedură penală, solicită punerea în libertate.
CURTEA:
Constată că, prin încheierea din 01.02.2010, Tribunalul Vâlcea, n baza art. 3002rap. la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpaților:
-, " ", fiul lui și, născut la data de 08.11.1981 în municipiul O, județul M, cu domiciliul în municipiul O, Bulevardul Porțile de, nr. 9,. 14, județul M, CNP--; în prezent aflat în stare de arest preventiv în Centrul de si Arestare Preventiva din cadrul IPJ V;
-, "", fiul lui și, născut la data de 16.05.1983 în municipiul O, județul M, cu domiciliul în municipiul O --, județul M, CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Centrul de si Arestare Preventiva din cadrul IPJ V;
-, fiul lui și, născut în data de 01.01.1986, în orașul B, cu domiciliul în orașul B,-, județul V, CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Centrul de si Arestare Preventiva din cadrul IPJ V;
-, "", fiul lui și, născut la data de 06.09.1976 în municipiul O, județul M, cu domiciliul în comuna /sat,-, județul M, CNP -; în prezent aflat în stare de arest preventiv în Centrul de si Arestare Preventiva din cadrul IPJ V;
-, "", fiul lui și, născut la data de 01.02.1987 în municipiul O, județul M, cu domiciliul în comuna /sat,-, județul M, cu CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Centrul de si Arestare Preventiva din cadrul IPJ V;
-, " " fiul lui și, născut în data de 14.03.1975 în mun. O, jud. M, cu domiciliul în mun. O,-,.6, jud. M, cu CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Centrul de si Arestare Preventiva din cadrul IPJ V;
-, fiul lui și, născut la data de 10.12.1987, în municipiul Râmnicu V, județul V, cu domiciliul în orașul B, strada -, bloc 13/1, scara F, apartament 7, județul V, cu CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Centrul de si Arestare Preventiva din cadrul IPJ
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că rin p. încheierea nr.31/07.08.2009,pronunțată de către Tribunalul în dosarul nr-, în baza art.143 alin.1, 146, 1491,151 și 148 lit. f Cod procedură penală, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpații, și, reținându-se în esență că probele dosarului dovedesc faptul că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, existând posibilitatea reală să-și ducă la îndeplinire amenințările față de victimele infracțiunilor de trafic de persoane, să influențeze negativ declarațiile martorilor audiați în cauză, ducând astfel la îngreunarea activității organelor de cercetare penală care are ca scop tragerea la răspundere penală a persoanelor bănuite că ar fi săvârșit infracțiuni, așa cum stipulează art. 1 Cod procedură penală,în cauză reținându-se că din declarația martorilor - - fila 133 vol I, fila 145 și urm. - fila 153 și urm. - - fila 159 și urm. - fila 164 și urm. fila 167 și urm. Heghiu - și alți martori, rezultă că toți inculpații le-au obligat pe victime să practice prostituția, le-au amenințat că le omoară ( " că le scoate ochii") dacă nu practică prostituția sau dacă declară ceva la poliție, iar după ce au dat declarații le-au amenințat că le omoară în situația în care nu-și vor retrage depozițiile ( vol I),la luarea măsurii arestării preventive instanța apreciind că inculpații ar fi traficat mai multe persoane de sex feminin, unele dintre ele fiind minore, pe care le-au exploatat sexual prin utilizarea mai multor modalități ce intră în conținutul constitutiv complex al infracțiunii de trafic de persoane, cum ar fi constrângerea fizică sau psihică, lipsirea de libertate in mod ilegal, înșelăciune, determinându-le să practice prostituția atât în străinătate cât și în țară și obținând in acest mod sume de bani substanțiale.
Probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual demonstrează că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv față de inculpați continuă să subziste.
Astfel, datele personale ale inculpaților și conduita lor anterioară luării măsurii arestării, dovedesc într-adevăr că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acest temei ce a dus la luarea măsurii, nefiind nici înlăturat si nici modificat la acest moment.
Se reține că, datorită conduitei inculpaților, au și avut loc o serie de conflicte cu alte persoane ce locuiesc in zona orașului
Împrejurarea că părțile vătămate sunt parte dintre ele prietene, soții sau concubine, nu are relevanță în aprecierea legalității și temeinicie măsurii arestării preventive atâta vreme cât, la acel moment au relatat aspecte ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Faptul că aceste părți vătămate în prezent merg în vizită la inculpați ridică suspiciuni tocmai cu privire la existența unei înțelegeri cu acestea având în vedere că unele dintre ele sunt minore, persoane care, prin definiție au capacitatea de exercițiu restrânsă.
Împotriva inculpaților continuă să-și găsească incidența disp. art. 148 lit. Cod procedură penală - acuzele ce planează asupra acestora vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare al instanței, caracterul organizat al acestor activități ilicite desfășurate de către inculpați.
1 al art. 136 Cod procedură penală, prevede că măsurile preventive, se iau pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, ori, așa cum s-a arătat mai sus, cel puțin la acest moment, procesul penal nu s-ar putea desfășura în bune condiții cu lăsarea în libertate a inculpaților, pe de o parte întrucât, există riscul major ca inculpații să încerce să zădărnicească aflarea adevărului, cât timp nici nu s-a început cercetarea judecătorească, iar pe de altă parte, văzând considerentele de mai sus, privind conduita inculpaților și acuzațiile ce le sunt aduse, nu se poate realiza nici scopul mediat, prevăzut la art. 1 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv apărarea ordinii de drept, prevenirea infracțiunilor și educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor.
În plus, în ce-i privește pe inculpații și, numeroasele condamnări suferite de aceștia, creează temerea că lăsați în libertate, și-ar relua conduita antisocială.
Cum temeiurile ce au dus la luarea măsurii arestării subzistă în continuare și, așa cum s-a arătat, impun privarea în continuare de libertate, pentru realizarea scopului procesului penal, măsura este în continuare atât legală cât și temeinică și va fi menținută.
Potrivit dispozițiilor în materie, revocarea măsurii se dispune atunci când temeiurile acesteia au dispărut sau nu mai justifică privarea de libertate, iar înlocuirea se dispune atunci când temeiurile se modifică.
s-a arătat că, temeiurile ce au dus la luarea și prelungirea măsurii arestării preventive, subzistă pe deplin, respectiv, nu s-au modificat și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, astfel că, în cauză, nu se poate dispune înlocuirea și, cu atât mai mult revocarea măsurii arestării preventive, așa cum, pe de o parte au solicitat apărătorii inculpaților, iar pe de altă parte, s-a notat că potrivit practicii CEDO, instanța are obligația de a examina din oficiu această chestiune.
Împotriva încheierii au formulat recurs inculpații criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că în mod greșit instanța de fond nu a analizat alte alternative la măsura arestării preventive, întrucât în privința lor s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Se solicită a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților și că starea de arest este o măsură excepțională prin prisma jurisprudenței CEDO.
Examinând încheierea atacată cu recurs, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Inculpații, -, -, - și - sunt cercetați penal în prezenta cauză întrucât se reține în actul de inculpare că s-au constituit într-un grup criminal în scopul exploatării sexuale a părților vătămate -, -, Heghiu, și, obligându-le să practice prostituția, de pe urma căreia inculpații au obținut în mod ilicit importante sume de bani.
Unul dintre motivele de recurs se referă la dispariția temeiurilor ce au impus luarea măsurii arestării preventive, neexistând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol pentru ordinea publică, prevăzută în art.148 lit.f Cod procedură penală este desigur adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Curtea amintește sub acest aspect, că existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, chiar, a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date ce sunt legate de persoana inculpatului, cum se susține, ci și date referitoare la faptele ce fac obiectul învinuirii, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În speță, riscul exercitării unor presiuni și starea de recidivă a unora dintre inculpați, imprimă pericolul concret pentru ordinea publică prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală. Se constată că inculpatul și sunt recidiviști postexecutoriu conform art.37 lit.b Cod penal și, recidivist, postcondamnatoriu conform art.37 lit.a Cod penal.
Acest pericol rezultă din modul cum se reține că au acționat inculpații, respectiv constituirea unui grup criminal organizat și atitudini violente pentru determina persoanele traficate să se supună exploatării, din faptul că infracțiunile pentru care sunt acuzați constituie una din formele severe ale criminalității organizate, cu un deosebit impact social, astfel că lăsarea în libertate în acest moment ar echivala cu încurajare a autorilor acestui gen de infracțiuni, creând impresia lipsei de reacție a autorităților judiciare.
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor - - fila 98 vol.5, - fila 114, vol.5, - fila 195, vol.5, - fila 27, vol.6, - fila 140, vol.6, - fila 134, vol.6, - - fila 153, vol.1, - - fila 133, vol.1, - fila 167 și urm., - fila 164 și urm., cât și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice - vol.2, inculpații le-au amenințat pe victime cu moartea și cu riscul de infirmitate fizică în cazul în care nu-și vor retrage depozițiile.
Date fiind încercările inculpaților de intimidare a părților vătămate, curtea constată că există riscul obstrucționării procesului și acesta justifică detenția preventivă până în fazele mai târzii ale procesului.
Curtea constată, în continuare, că procesul este complex, dat fiind numărul co-acuzațiilor, volumul probelor și implementarea procedurilor speciale pentru cazurile de crimă organizată, dar, așa cum s-a arătat, și gravitatea acuzațiilor ce sunt aduse inculpaților, astfel încât pericolul social pentru ordinea publică al acestora este încă actual.
Pentru că nu s-au identificat alte motive care să determine reformarea hotărârii recurate, curtea apreciind nefondate recursurile inculpaților, urmează ca în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală să le respingă ca atare, obligându-i pe recurenți la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat, potrivit art.192 al.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații, -, -, - și -, împotriva încheierii din data de 1 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul numărul -.
Obligă recurenții - inculpați să plătească fiecare 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
dr.- - -
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./18.02.2010.
Jud.fond:
Președinte:Mirela Sorina PopescuJudecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu, Elena
