Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 106/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.106
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
PREȘEDINTE: Claudia Lăutaru JUDECĂTOR 2: Onița Dumitru
- - JUDECĂTOR 3: Mirela Ciurezu
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații și, împotriva încheierii din 28 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpații, asistați de avocat, apărător oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurenții inculpați, a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii și pe fond revocarea arestării preventive a inculpaților. În ce privește pe inculpatul s-a arătat că nu există probe certe de vinovăție, iar în ce privește pe ambii inculpați s-a arătat că temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării nu mai subzistă, întrucât nu există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Parchetului, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt a arătat că nu este vinovat, și achiesează la concluziile apărătorului său.
Inculpatul a lăsat soluția la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin încheierea din 28 ianuarie 2010, Tribunalul Dolj, în baza art.3001rap.la art.160 Cod pr.penală, a menținut starea de arest față de inculpații - fiul lui și, născut la 24.10.1984 în C, județul D, CNP - (arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 2/03.01.2010 emis de Judecătoria Băilești în dosarul nr-) respective - fiul lui și, născut la data de 29.09.1986 în Băilești, județul D, CNP - (arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1/03.01.2010 emis de Judecătoria Băilești în dosarul nr-), ambii aflați în Arestul IPJ
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj cu nr. 9/P/2010, au fost trimiși în judecată inculpații:
1., în stare de arest, pentru comiterea infracțiunilor de: tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. și ped de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1, 175 lin. 1 lit. i Cp cu aplic. art. 37 lit. a Cp (privind partea vătămată -); lovire sau alte violențe prev. și ped de art. 180 alin. 2 Cp, cu aplic. art. 37 alit. a Cp (privind pe partea vătămată ); lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cp cu aplic. art. 37 lit. a Cp (privind partea vătămată ); ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice,prev. și ped de art. 321 alin. 1 Cp cu aplic art. 37 lit. a Cp; distrugere prev. și ped. de art 217 alin. 1 Cp cu aplic art. 37 lit. a, cu aplicarea pentru toate infracțiunile a dispoz. art. 33 lit. a Cp.
2., în stare de arest, pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 alin.1 Cp; lovire sau alte violențe prev. și ped de art. 180 alin. 2 Cp (privind pe partea vătămată ); distrugere, prev. și ped. de art. 217 alin. 1 Cp, cu aplicarea pentru toate infracțiunile a dispoz. art. 33 lit. a Cp.
În fapt, s-a reținut că în seara de 31.12.2009, părțile vătămate -, precum și martorii, a s-au întâlnit la barul cunoscut sub numele "La ", aparținând SC Com Băilești, situat în Băilești, str. -, unde urmau să participe la petrecerea de revelion.
Petrecerea s-a desfășurat fără incidente până în jurul orei 01,00 din noaptea respectivă, când inculpații și s-au deplasat cu o căruță la barul sus menționa unde, având asupra sa un topor respectiv o furcă, au pătruns în interior, exercitând acte de violență asupra unora dintre persoanele aflate în bar și, totodată, distrugând anumite bunuri.
După comiterea acestor activități infracționale, cei doi inculpați au părăsit incinta barului "La " și s-au deplasat la un magazin din apropiere aparținând tot SC Com SRL Băilești, unde au spart geamurile de la o fereastră și au fisurat geamul de la ușa de acces în magazin, după care au părăsit locul comiterii faptelor.
Prin ordonanța din 03.01.2010 organele de poliție în cauză înregistrată sub nr. 1/P/2010 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Băilești, au dispus măsura reținerii,pe o durată de 24 de ore, a învinuiților și.
În același dosar, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de pentru comiterea a patru infracțiuni de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 Cp, o infracțiune de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cp și o infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cp, cu aplic. art. 37 lit. b Cp, și art. 33 lit. a Cp; pentru comiterea a patru infracțiuni de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 Cp, o infracțiune de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cp, o infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cp cu aplic. art. 37 lit. a Cp și art. 33 lit. a Cp.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 03.01.2010 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr- a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Băilești nr. 1/P/2010 și în baza art. 143 și 148 alin. 1 lit. d și f) Cpp s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 04.01.2010 până la data de 01.02.2010.
Au fost emise mandatele de arestare preventivă nr. 1 respectiv 2 din 03.01.2010.
La data de 27.01. 2010 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a înaintat Tribunalului Dolj rechizitoriul nr. 9/P/2010, în conformitate cu art. 264 C.P.P. cauza fiind înregistrată pe rolul tribunalului în aceeași zi la nr-, fixându-se termen pentru verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților conform dispozițiilor art. 3001al.1 azi C.P.P., 28.01.2010.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, instanța a reținut că faptele pentru care inculpații sunt cercetați constând în aceea că în noaptea de 31.12.2009, în timpul petrecerii de revelion, în jurul orei 01,00 inculpații și s-au deplasat cu o căruță la barul "La " unde, având asupra sa un topor respectiv o furcă, au pătruns în interior, exercitând acte de violență asupra unora dintre persoanele aflate în bar și, totodată, distrugând anumite bunuri.
După comiterea acestor activități infracționale, cei doi inculpați au părăsit incinta barului "La " și s-au deplasat la un magazin din apropiere aparținând tot SC Com SRL Băilești, unde au spart geamurile de la o fereastră și au fisurat geamul de la ușa de acces în magazin, după care au părăsit locul comiterii faptelor, prezintă un grad ridicat de pericol social prin consecințele grave pe care le comportă, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați fiind mai mare de 4 ani, existând probe și indicii temeinice cu privire la implicarea inculpaților în săvârșirea faptelor descrise.
Din datele dosarului tribunalul a reținut că temeiurile care au fundamentat arestarea preventivă inițială a inculpaților așa cum au fost expuse în încheierea pronunțată de Judecătoria Băilești la data de 03.01.2010 se mențin în continuare și justifică privarea acestora de libertate, întrucât circumstanțele concrete în care au fost săvârșite faptele penale respectiv pătrunderea în incinta unei unități de alimentație publică, având asupra lor o furcă și un topor precum și distrugerea unor bunuri și lovirea unor persoane aflate în acel loc coroborate cu antecedentele făptuitorilor și perseverența lor în comiterea unor asemenea gen de acte antisociale evidențiază o periculozitate sporită a inculpaților, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani; pe de altă parte, prin natura lor, faptele prezintă un grad ridicat de pericol fiind fapte de violență, cu o rezonanță socială deosebită de natură a genera un sentiment de insecuritate și teamă în rândul membrilor societății civile și în mod special al membrilor comunității în care locuiesc inculpații.
Pe de altă parte, instanța a constatat că prin ordonanța din 11.01.2010 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj ( filele 161-164) a dispus schimbarea încadrării juridice a actelor de violență exercitate asupra victimei - din infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin 1.pen. în infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap.la art.174 alin 1, 175 alin 1 lit.iCpen. precum și schimbarea încadrării juridice a actelor de violență exercitate de inculpații și asupra părților vătămate, și din trei infracțiuni de lovire și alte violențe prev. de art.180 alin 1 Cp în trei infracțiuni de lovire și alte violențe prev. de art.180 alin 2.pen.
Conform procesului-verbal din data de 14 ian.2010( fila 225), i s-a adus la cunoștința inculpatului schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute inițial în seama sa, în prezența apărătorului ales.
Prin urmare, instanța de fond a reținut că susținerea inculpatului prin apărător, că a aflat de această schimbare a încadrării juridice cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală și prin urmare nu și-a putut formula apărări în cauză este nefondată.
De asemenea, s-a reținut că nu poate fi reținută nici apărarea inculpatului care a susținut că inițial s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, respectiv fusese reținută și pentru acesta existența unei tentative la infracțiunea de omor calificat, ulterior nu a mai fost reținută această faptă, schimbare care este considerată de inculpat că demonstrează viciile de care suferă urmărirea penală și implicit actul de inculpare. Astfel, din procesul-verbal din 14 ian.2010( fila 220) rezultă că față de acest inculpat nu a fost reținută tentativa infracțiunii de omor calificat ci doar s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor din trei infracțiuni prev. și ped. de art.180 alin 1.pen. în trei infracțiuni prev. și ped. de art.180 alin 2.pen.
Prin urmare, instanța a reținut că temeiurile avute în vedere inițial de instanță în momentul în care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților nu au încetat ci continuă să subziste, pentru inculpatul existând și temeiuri noi, respectiv schimbarea încadrării juridice pentru una din fapte într-o infracțiune mai gravă.
De asemenea, prin încheierea instanței de fond s-a arătat că evoluția ascendentă a fenomenului infracțional în general și în mod deosebit infracțiunii de genul celei reținute în sarcina inculpaților, dublată de impactul pe care aceste infracțiuni deosebit de violente îl propagă asupra membrilor societății, conduce instanța la concluzia necesității privării de libertate a inculpaților, identificându-se și în prezent existența temeiurilor care au impus arestarea preventivă, măsura având drept scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal conform art.136 pentru C.P.P. atingerea obiectivelor reglementate de art.1 și C.P.P. art.200
C.P.P.S-a mai arătat că sunt realizate și cerințele prev. de art. 5 paragraful I lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului constând în aceea că în cauză sunt motive verosimile de a bănui că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată, respectiv că există indicii temeinice astfel cum sunt prevăzute expres și în dispoz. art. 681și 143 C.P.P. în sensul că din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că persoanele față de care s-a dispus trimiterea în judecată, au săvârșit faptele, așa cum rezultă din probele administrate în cauză.
S-a constatat că toate aceste temeiuri care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă și în prezent, nu au încetat și nici nu s-au schimbat neexistând nici un indiciu în acest sens, iar probele administrate până în prezent nu au relevat incidența niciunui element care să conducă la concluzia existenței unor alte temeiuri de fapt, să determine o altă situație de drept care să releve împrejurarea că măsura arestării preventive nu se mai impune, iar această măsură ar trebui să fie revocată sau înlocuită.
Având în vedere gravitatea faptelor pentru care inculpații a fost trimiși în judecată, pericolul social concret dat de împrejurările comiterii acestora, în cauză fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 148 alin. 1 lit. f C.P.P. întrucât pedeapsa este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, s-a apreciat că măsura arestării preventive este temeinică și legală, urmând să se dispună menținerea acesteia.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, care au invocat critici de nelegalitate și netemeinicie, în sensul că temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării nu mai subzistă, lăsarea în libertate a inculpaților nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar inculpatul a încercat în plus că nu există probe certe privind vinovăția sa.
Recursurile sunt nefondate.
În mod just, instanța de fond, procedând la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, conform dispoz.art.3001Cod pr.penală, a apreciat că măsura preventivă dispusă față de inculpații și este legală și temeinică, iar temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării preventive subzistă în continuare și nu s-au modificat.
Astfel, analizând probele administrate până în acest moment, Curtea constată că în continuare rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt judecați și pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare.
Apărarea inculpatului, în sensul că nu există probe certe privind vinovăția sa este nefondată, dispozițiile art.681Cod pr.penală și art.5 pct.1 lit.c din CEDO, statuând că prin indicii temeinice se înțeleg motive verosimile de a bănui că persoana acuzată a săvârșit o infracțiune, ori, în raport de probele administrate până în acest moment la urmărirea penală, proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, plângerile și declarațiile părților vătămate, acte medico-legale, declarații de martori - se constată că până în acest moment există suficiente indicii temeinice privind săvârșirea faptelor de către inculpați.
În plus, Curtea are în vedere faptul că luarea și menținerea arestării preventive este condiționată de existența unor probe sau indicii temeinice care nu trebuie să aibă greutatea celor care ar motiva o condamnare, întrucât chiar din definiția expresiei de "indicii temeinice" rezultă că acestea nu sunt probe, ci simple lămuriri sau presupuneri bazate însă pe deducții logice, având ca premise datele existente în cauză.
În speță, așa cum s-a arătat anterior, probele administrate confirmă presupunerea rezonabilă a săvârșirii faptelor de către inculpați, criticile formulate sub acest aspect nefiind fondate.
Criticile formulate referitoare la pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților sunt nefondate, dispozițiile art.136 alin.8 Cod pr.penală, enumerând expres printre criteriile care trebuie avute în vedere la alegerea măsurii preventive și pericolul social al infracțiunii, astfel că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților nu trebuie să se facă abstracție de gravitatea faptelor de care sunt acuzați inculpații.
În consecință, având în vedere natura și gravitatea faptelor, modalitatea și împrejurările de săvârșire a faptelor pentru care sunt acuzați inculpații, în mod just s-a apreciat de instanța de fond că în continuare lăsarea în libertate a acestora ar prezenta pericol pentru ordinea publică, jurisprudența CEDO admițând că prin gravitatea acuzațiilor și reacția opiniei publice la acestea se justifică o detenție provizorie cel puțin o perioadă de timp.
Pentru considerentele expuse anterior, având în vedere scopul măsurilor preventive, în mod just, instanța de fond a apreciat că nu este justificată și proporțională luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate față de inculpați, soluția dispusă de menținere a stării de arest față de cei doi inculpați fiind legală și temeinică.
În consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, vor fi obligați inculpații la plata a câte 120 lei fiecare cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpații și, împotriva încheierii din 28 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă recurenții la plata a câte 120 lei fiecare cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 1 februarie 2010.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.CL
PS/2.02.2010
1 februarie 2010.
- Administrația Finanțelor Publice Băilești va încasa de la rec.inc. și suma de câte 120 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Claudia LăutaruJudecători:Claudia Lăutaru, Onița Dumitru, Mirela Ciurezu
