Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 103/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.2781Cod pr.penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.103
Ședința publică de la 1 februarie 2010
PREȘEDINTE: Claudia Lăutaru JUDECĂTOR 2: Onița Dumitru
- - JUDECĂTOR 3: Mirela Ciurezu
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de petentul, împotriva sentinței penale nr.283 din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns procurator pentru petentul lipsă, lipind și intimatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, procuratorul a depus la dosar motive de recurs după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr.283 din 5 noiembrie 2009, Tribunalul Gorj, a respins plângerea formulată de petentul, domiciliat în Municipiul P,-, județul P, împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. 294/P/2009 din 06.05.2009, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în Orașul -J, str. -,.7,.2,.1, județul
A fost obligat petentul la 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Tg-J, petiționarul, a contestat rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. 294/P/2009 din 06.05.2009, în contradictoriu cu intimatul.
În motivarea plângerii petiționarul a arătat că soluția adoptată de procuror în dosarul nr. 294/P/2009 este nelegală și netemeinică, întrucât intimatul, în calitate de agent șef adjunct în cadrul Poliției -J, se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, 289 și 291.Cod Penal
Analizând plângerea formulată, s-a constatat că prin rezoluția nr. 294/P/2009 din 06.05.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru art. 246, 289 și 291.Cod Penal față de intimatul, iar prin rezoluția nr. 931/II/2/2009 din 24.06.2009 a primului-procuror s-a respins plângerea formulată de petiționar, ca neîntemeiată.
Prin sentința penală nr.1555/23.09.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, a fost declinată competența de soluționare a plângerii formulată de petiționarul, domiciliat în P,-, jud. P, împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. 294/P/2009 din 06.05.2009, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în -J, str. - -.7,.2,. 1 jud. G, în favoarea Tribunalului Gorj.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr-.
Petentul nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, iar intimatul s-a prezentat la termenul de judecată din 22.10.2009.
Tribunalul a solicitat G să comunice dacă agentul de poliție, din cadrul Poliției -J, avea la data de 13.02.2009, calitatea de organ de cercetare penală al Poliției Judiciare iar cu adresa nr 717/03 11 2009 IPJ Gac omunicat că la data respectivă agentul de poliție avea calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare.
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, a constatat următoarele:
Prin plângerea adresată și trimisă ulterior spre soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, petentul a solicitat anularea procesului-verbal seria - nr.- încheiat la 13.02.2009 de agentul șef adjunct din cadrul Poliției -J; excluderea acestuia din rândul cadrelor și obligarea susnumitului la daune materiale și morale.
În motivarea plângerii petiționarul a arătat că în data de 13.02.2009, agentul de poliție l-a sancționat abuziv pe motivul că a oprit neregulamentar pe marcajul "Trecere de pietoni" la o intersecție din Orașul -
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr.294/P/2009 din 06.05.2009, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de agentul de poliție din cadrul Poliției Orașului -J, pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 289 și art. 291.pen.
S-a reținut că prin plângerea adresată și trimisă ulterior spre soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, a sesizat că agentul de poliție l-a sancționat contravențional abuziv, încheind procesul-verbal de contravenție din 13.02.2009, în care a menționat date ireale.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că agentul de poliție își desfășoară activitatea la Poliția -J - Compartimentul Circulație, iar în data de 13.02.2009 a fost planificat în schimbul III (orele 2200- 600), pentru activități privind desfășurarea normală a traficului rutier în localitate.
În timpul serviciului, au folosit autoturismul din dotare și a fost însoțit de agentul, din cadrul Poliției Comunitare -
La scurt timp de la începerea programului, susnumiții au constatat că autoturismul cu numărul PH-02428 era oprit neregulamentar pe marcajul "Trecere de pietoni" aflat la intersecția str. -, cu străzile - și -, pe care accesul autovehiculelor este interzis și ocupa o parte din carosabilul 66.
Conducătorul auto a coborât din autoturism însoțit de tatăl său, care i-a reproșat agentului rutier efectuarea de fotografii la locul faptei.
Agentul a reținut în sarcina conducătorului auto încălcarea dispozițiilor art. 142 lit. a și e din nr.OUG195/2002 (oprirea voluntară în zona de acțiune a indicatorului "Oprirea interzisă" și pe trecerile de pietoni, ori la mai puțin de 25 metri înainte și după acestea) și a solicitat acestuia să-l urmeze într-o parcare din apropiere, în vederea încheierii procesului-verbal de constatare a contravenției.
După completarea procesului-verbal, având în vedere că petentul contravenient refuzase semnarea documentului, agentul rutier i-a solicitat martorei, ce fusese oprită din trafic să semneze la poziția "Martor asistent".
În final, petentul a semnat procesul-verbal de contravenție, făcând mențiunile:"agentul are ceva cu mașina de P și este puțin băut", după care a primit un exemplar al actului constatator.
În cauză, organele de urmărire penală au efectuat cercetarea locului faptei la data de 05.05.2009, stabilind că intersecția mai sus amintită este presemnalizată cu indicator corespunzător "Oprirea interzisă".
S-a reținut că acest indicator neavând montate semne adiționale (săgeți), zona lui de acțiune este de la locul plantării, până la cel mai apropiat de intersecție iar între marcajul pietonal și indicatorul "Oprirea interzisă", marcajul longitudinal al axei drumului Tg-J - P este continuu, iar intrarea pe str. - este blocată de trei ghivece pentru ce nu permit parcarea autovehiculelor fără ocuparea unei părți din carosabilul drumului E 79.
Din cercetările efectuate de procuror la locul faptei, se concluzionează că manevra de oprire a fost executată de conducătorul auto cu încălcarea dispozițiilor art. 142 lit. e, f și m din nr.OUG195/2002, conform căruia, oprirea voluntară a autovehiculelor este interzisă: "pe trecerile de pietoni, ori la mai puțin de 25 metri, înainte și după acestea (litera "e"), în intersecții (litera "f"), pe partea carosabilă a autostrăzilor, a drumurilor naționale și europene (litera "m").
S-a constatat de către procuror că agentul a reținut nejustificat săvârșirea contravenției prevăzută de art. 142 lit. a din nr.OUG195/2002 și că petentul a comis abaterea prevăzută de art. 142 lit. e din același act normativ.
S-a constatat că petentul a comis și contravențiile prevăzute de art.142 lit. f și m din nr.OUG195/2002, pentru care nu a fost sancționat de către agentul constatator.
Față de aceste considerente, procurorul a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 289 și art. 291.pen.
Împotriva rezoluției procurorului, petiționarul a formulat plângere la Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr.931/II/2/2009 din 24.06.2009.
Împotriva rezoluției parchetului nr.294/P/2009 din 06.05.2009 a formulat plângere petiționarul la instanța de judecată.
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că petiționarul se face vinovat de faptul că la data de 13.02.2009 a oprit autoturismul cu numărul de înmatriculare PH-02428 pe raza Orașului -J, pe marcajul "Trecere de pietoni" aflat la intersecția str. -, cu străzile - și -, pe care accesul autovehiculelor este interzis și ocupa o parte din carosabilul E 79.
Conducătorul auto a încălcat astfel dispozițiile art. 142 lit. e, f și m din nr.OUG195/2002, întrucât oprirea s-a făcut pe un marcaj de trecere pentru pietoni, în intersecție și pe partea carosabilă a unui drum european.
Pentru faptele sale, conducătorul auto a fost sancționat contravențional de către agentul care a procedat regulamentar: a efectuat fotografii ale locului unde fusese oprit autoturismul, iar procesul-verbal de contravenție a fost semnat de martor asistent.
Cele constatate de către agentul de poliție au fost verificate de către procuror cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, ocazie cu care s-a încheiat procesul-verbal din data de 05.05.2009, s-a efectuat schița locului faptei și au fost efectuate planșe fotografice cu aspecte de la locul faptei.
De asemenea, s-au luat declarații martorilor și.
Și în declarația dată în fața procurorului, petentul a apreciat că prin sancționarea sa contravențională, agentul de poliție a comis infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals și uz de fals.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, a rezultat că rezoluția procurorului este legală și temeinică, aceasta bazându-se atât pe constatările agentului, cât și pe cercetările efectuate la fața locului și pe proba cu martori.
Totodată s-a mai reținut că rezultă fără dubiu că petiționarul a comis chiar mai multe contravenții decât cele menționate în procesul-verbal de către agentul de poliție, iar acesta din urmă nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost cercetat. Agentul de poliție a reținut în mod corect starea de fapt și nu a încălcat în nici un mod drepturile contravenientului.
Pentru motivele mai sus arătate, apreciind că rezoluția procurorului este legală și temeinică, tribunalul a respins plângerea petiționarului ca fiind nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că instanța de fond a comis o eroare gravă de fapt pronunțând o hotărâre greșită, în condițiile în care soluția a avut în vedere rezoluțiile parchetului care s-au bazat pe o cercetare penală incompletă, nefiind audiați martorii oculari aflați în autoturism, iar cercetarea la fața locului a fost efectuată defectuos.
S-a mai arătat că intimatul se face vinovat de săvârșirea faptelor reclamate, în condițiile în care a reținut în sarcina sa nejustificat săvârșirea contravenției prev.de art.142 lit.a, e din OUG nr.195/2002, care în realitate nu are aplicabilitate în acest caz.
Totodată, s-a arătat că procesul-verbal de contravenție a fost anulat prin sentința civilă nr.4434/2009 a Judecătoriei Târgu J i u, definitivă prin decizia civilă nr.1524/2009 a Tribunalului Gorj.
Examinând recursul formulat în raport de actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale, motivele de recurs invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art.3856alin.3 Cod pr.penală, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, în mod corect prin hotărârea instanței de fond a fost respinsă plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției nr.294/P/2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, având în vedere că actele premergătoare efectuate la urmărirea penală nu confirmă săvârșirea de către făptuitorul a infracțiunilor prev.de art.246 Cod penal, 289 Cod penal și art.291 Cod penal.
Pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art.246 Cod penal este necesar ca acțiunea sau inacțiunea care constituie elementul material al faptei și care a produs vătămări intereselor legale ale unei persoane, să fie săvârșite cu intenție.
Aceasta presupune ca făptuitorul, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, cu intenție a efectuat acțiunea sau a rămas în pasivitate, cunoscând faptul că acțiunea sau inacțiunea sa cauzează o vătămare unei persoane, rezultat pe care l-a urmărit sau a acceptat producerea lui.
În speță, din probele administrate rezultă că făptuitorul, în calitate de agent de poliție a acționat în limitele legale, soluția adoptată de acesta fiind supusă controlului judiciar conform dispozițiilor legale.
În plus, nu se poate susține că prin înscrierea mențiunilor în procesul-verbal de contravenție contestat de petent s-a săvârșit de către agentul de poliție infracțiunea de fals intelectual, respectiv uz de fals, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.
Faptul că prin sentința civilă nr.4434/2009 a Judecătoriei Târgu J i u, definitivă prin decizia civilă nr.1524/2009 a fost anulat procesul-verbal de contravenție întocmit de făptuitor în calitate de agent de poliție, (instanța civilă reținând că în cauză nu s-a făcut dovada certă a faptului că petentul a săvârșit contravenția pentru care a fost sancționat) - nu înseamnă că agentul de poliție care a întocmit procesul-verbal de contravenție ulterior anulat și-a îndeplinit cu rea credință atribuțiile de serviciu.
A admite o astfel de ipoteză, ar însemna că orice agent de poliție căruia i se reformează o soluție în cauzele instrumentate ar trebui să răspundă penal, chiar și în situația în care nu ar fi acționat cu crea credință în scopul de a cauza o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Ori, rolul de a îndrepta eventualele erori de cercetare revine în actualul sistem de drept organelor de control judiciar în cadrul procedurilor judiciare expres reglementate de lege, putând fi cenzurate numai în cadrul căilor legale.
Pentru considerentele expuse, anterior, întrucât din actele premergătoare efectuate la urmărirea penală nu rezultă nici un element care să conducă la concluzia că făptuitorul a săvârșit infracțiunile de care a fost acuzat, în mod corect, instanța de fond a respins plângerea formulată de petent împotriva rezoluției nr.294/P/2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, criticile formulate de recurentul petent nefiind întemeiate, urmând ca în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, să se respingă ca nefondat recursul declarat de petent.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, recurentul petent va fi obligat la 30 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petentul, împotriva sentinței penale nr.283 din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul petent, la plata sumei de 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 1 februarie 2010.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.CL
PS/5.02.2010
Președinte:Claudia LăutaruJudecători:Claudia Lăutaru, Onița Dumitru, Mirela Ciurezu
