Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1169/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(1833/2009)

DECIZIE PENALĂ NR. 1169R

Ședința publică de la 04 august 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea

JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu

JUDECĂTOR 3: Florică Duță

GREFIER - - -

Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI reprezentat de procuror.

Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpații, și,împotriva încheierii de ședință din 21.07.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II- Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-au prezentat recurenții-inculpați și, ambii cercetați în stare de arest preventiv, personal și asistați de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 8/31.07.2009, atașată la fila 8/dosar și recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.78053/04.08.2009, atașată la fila 20/dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul recurenților-inculpați și, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea, în parte, a încheierii de ședință atacată și pe fond rejudecând solicită să se dispună revocarea măsurii arestării preventive luată față de cei doi inculpați și continuarea cercetării judecătorești cu inculpații în stare de libertate.

Apărarea apreciază că, la acest moment procesual, temeiurile care au determinat arestarea inițială nu mai subzistă și nici nu au apărut elemente noi care să justifice menținerea măsurii arestării preventive. Arată că față de faza de urmărire penală, în faza de cercetare judecătorească s-a audiat un număr mare de persoane în calitate de părți vătămate, au fost audiații inculpații, aceștia având poziție constantă, astfel că s-a conturat o cu totul altă situație de fapt, alta decât cea avută în vedere la întocmirea rechizitoriului. A fost audiată și o parte vătămată pentru inculpatul și 2 părți vătămate pentru și martorii, care au avut o altă poziție procesuală.

În circumstanțiere, arată că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și solicită a se avea în vedere și dispozițiile art.136 Cod procedură penală. Ca atare, în ceea ce îi privește pe acești inculpați nu mai sunt probe de administrat. Este adevărat că în cauză mai sunt alți inculpați, însă aceștia nu au legătură cu ei.

Mai mult decât atât, în prezenta cauză sunt cercetați în stare de libertate inculpați cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, care au fost puși în libertate și care nu au legătură cu participația penală a acestora. Este adevărat că răspunderea penală este personală, este individuală, este inevitabil de observat că pentru o infracțiune mai gravă există o discrepanța majoră dintre situația lor și a celorlalți inculpați. Faza de cercetare judecătorească față de acești inculpați este finalizată și se obligă să participe la fiecare termen de judecată.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursurilor și continuarea cercetării judecătorești cu inculpații în stare de libertate.

Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs în temeiul art. 160/b alin. 4 Cod procedură penală, critica vizând netemeinicia măsurii arestării preventive. Se arată că în temeiul art. 300/2 s-a menținut măsura arestării preventive, or, menținerea măsurii arestării preventive se impune atunci când subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri sau au apărut elemente noi care să justifice menținerea acesteia. Motivarea încheierii de ședință se bazează pe ideea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat. Or, în această cauză pentru o altă parte de inculpați, care au fost trimiși în judecată pentru fapte cu o rezonanță socială mult mai gravă s-a dispus admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar față de alți coinculpați. În contextul în care s-a dat acest răspuns juridic, admiterea cererii de liberare sub control judiciar, este unul în afara legii, motivarea întemeiându-se pe dispozițiile art. 5 Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește rezonabilitatea termenului. Întregul dosar a pornit de la aceeași condiții pentru toți inculpații. Or, dacă pentru doi dintre inculpați s-a apreciat că timpul rezonabil privind starea de arest este depășit, înseamnă că și pentru ceilalți inculpați este depășit, același timp operând și in favoarea clientului său.

Solicită să se observe că inculpatul nu a mai fost condamnat, este trimis în judecată pentru 2 fapte, pentru care pericolul pentru ordinea publică este într-o mică măsură depășit și analizând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, acestea au fost ușor modificate nu numai prin poziția inculpatului avută în instanță dar și prin poziția părților vătămate în instanță.

Totodată, apreciază că nu au apărut nici temeiuri noi care să justifice cercetarea inculpatului în stare de arest preventiv și în atare situație, solicită admiterea recursului, casarea în partea a încheierii de ședință a Tribunalului București și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate.

Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea tuturor recursurilor, ca nefondate, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, apreciind că în mod judicios instanța de fond a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, apreciind că și la acest moment subzistă temeiurile care au determinat arestarea inițială a acestora. Se apreciază că, în continuare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 pr.pen. întrucât există suficiente probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați și sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este mai mare de patru ani, iar lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, urmând a se avea în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina acestora, modalitatea concretă de comitere a faptelor, gradul crescut de pericol social al faptelor săvârșite

Referindu-se strict la situația personală a inculpaților, apreciază că nu are relevanță împrejurarea că alte persoane trimise în judecată sunt cercetate în stare de libertate iar acești trei inculpați sunt cercetați în stare de arest preventiv, câtă vreme inculpații din prezenta cauză sunt cercetați pentru infracțiuni de șantaj și amenințare, comise pe fondul activităților de cămătărie. Din modalitatea concretă de săvârșire a acestora rezultă cu prisosință pericolul pentru ordinea publică. Astfel, părțile vătămate ajunse în imposibilitatea de plată a unor sume de bani mai mari decât cele împrumutate inițial de la inculpați, au fost șantajate și amenințate în mod repetat pentru a plăti sumele de bani și să nu formuleze sau să-și retragă plângerile formulate pentru sumele de bani.

Apreciază că lăsați în libertate, inculpații și în acest moment prezintă pericol pentru ordinea publică. în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, constând în sume de bani cât și în bunuri de valoare.

Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită cercetarea în stare de libertate, nu este cunoscut cu antecedente penale și are patru copii în întreținere.

Recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită judecarea în stare de libertate întrucât are doi copii minori în întreținere.

Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că lasă pronunțarea soluției la aprecierea instanței.

CURTEA,

Cu privire la recursurile penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 21.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr- s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul C, și.

Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că, alături de alți 5 (cinci) inculpați au fost trimiși în judecată și inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 194 alin. 1 Cod penal, inc. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 194 alin. 1 Cod penal și inc. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 194 alin. 1 Cod penal; art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal; art. 194 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se în fapt că, în cursul verii 2008, părțile vătămate și au împrumutat in mai multe rânduri diverse sume de bani de la inculpații zis "", zis "", zis "". La momentele scadentelor, inculpații au susținut ca plățile făcute de părțile vătămate nu au achitat decât dobânzile (acestea fiind dobânzi tip "camăta", foarte mari, vădit disproporționate in raport cu sumele datorate). In scopul îndatorării si al punerii pârtilor vătămate in imposibilitatea practica de a plați datoriile, inculpații au acordat împrumuturile eșalonat, astfel încât din sumele nou împrumutate părțile vătămate sa nu poată plați decât dobânzile pentru sumele împrumutate inițial, alte dobânzi curgând in continuare, atât la împrumuturile inițiale cat si la cele ulterioare. împrumutul acordat de inc. zis "" a fost garantat de numitul G, motiv pentru care, întrucât suma nu a fost restituita integral, inc. zis "" si zis "" au adresat amenințări lui G, determinandu-1 pe acesta sa facă presiuni asupra pârtilor vătămate pentru a plați banii.

Având in vedere ca sumele astfel "datorate" au crescut foarte mult, inculpații au determinat părțile vătămate sa facă un nou împrumut mai mare (cea 70.000 euro), la inc. zis "", cu care sa acopere celelalte datorii. In acest sens inc. zis "" le-a dat doua autoturisme (dintre care pe unul 1-a luat ulterior înapoi), evaluate de el la suma de 31.000 euro, iar restul in bani. Ca si anterior, banii au fost dați eșalonat, permițând pârtilor vătămate sa plătească doar dobânzi si o parte din alte datorii, alte dobânzi curgând in continuare, plata definitiva devenind practic imposibila.

Pe fondul acestei situații, inculpații au început sa adreseze amenințări asupra pârtilor vătămate si a familiei lor, terorizându-i, pentru a-i determina in final sa le transfere proprietatea imobilului (casa si curte) in care locuiesc. Astfel, in data de 30.11.2009, inc. zis "" a venit la locuința pârtilor vătămate amenințându-le cu moartea si cu un briceag. Tot inc. zis "" 1-a amenințat pe girant ca ii vor lua mașina daca părțile vătămate nu plătesc. Pentru a plați, părțile vătămate au luat legătura cu inc. zis "1pentru a-i cere banii promiși de acesta. Acesta a susținut ca nu este in B pentru a in târzia momentul remiterii banilor, in timp ce inc. zis "" a dat termen pârtilor vătămate pana la miezul nopții aceleiași zile. Astfel, in aceeași noapte inc. zis "" si zis "" au luat mașina girantului G. In continuare părțile vătămate au luat legătura cu inc. zis "", care in cele din urma a venit. Susținând ca in contextul dat, acestea nu mai prezintă garanții pentru a le da banii, inc. zis "" le-a forțat practic sa garanteze împrumutul cu casa lor, luându-le in acest sens actele casei.

In luna decembrie 2008, inc. zis "" si zis "" au venit la locuința pârtilor vătămate, amenințându-i ca ii omoară pe ei si pe mama lor cu un cuțit daca nu ii dau 100.000 euro sau casa. In continuare inc. zis "" i-a adresat amenințări (personal si telefonic) girantului G deși si acesta i-a plătit sume de bani mult mai mari decât împrumutul garantat.

În data de 10.03.2009, inc. zis "" si zis "" au pătruns fără drept împreună cu "" - neidentificat - în locuința părților vătămate, având asupra lor arme albe - bricege de dimensiuni mari - si i-au ameninț pe si, făcându-se ca ii lovesc cu bricegele pe cel dintâi, si spunându-le ca daca nu dau banii, ii omoară. Pentru aceasta situație, Gaf ormulat plângere sub aspectul art. 192 Cp. Aflând acest lucru, prin amenințări asupra girantului G, inc. zis "" si zis "" i-au determinat sa-si retragă plângerea formulata.

În continuare părțile vătămate au fost constrânse de inc. zis "" si zis "" sa semneze o chitanța de mana prin care se obligau sa transmită dreptul de proprietate asupra imobilului către inc. zis "", act în care se face mențiunea necorespunzătoare adevărului că partea vătămată ar fi primit o parte din preț - 111.000 euro. Unul dintre exemplarele chitanței a rămas la înv. zis "". Este semnificativ ca, deși părțile vătămate au cerut înapoi inculpaților actele casei pentru a putea face un împrumut la banca, inculpații au refuzat restituirea acestor acte.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, văduva, care au solicitat să fie judecați în stare de libertate, motivând că temeiurile care au determinat arestarea inițială nu mai subzistă și nu au apărut elemente noi care să justifice această măsură.

Curtea examinând încheierea atacată pe baza materialului probator, în raport de critica formulată cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 3856(3) Cod procedură penală constată nefondate recursurile.

Inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor și în cursul cercetării judecătorești temeiurile care au determinat arestarea inițială (art. 148 lit. f față de inc. și și art. 148 lit. a și f față de inc. ) nu au încetat, din datele existente în cauză rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit o faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, față de natura și circumstanțele reale în care au comis faptele, temeiuri care impun în continuare privarea de libertate a acestora pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

Ca urmare, se constată că instanța de fond a făcut o legală aplicare a dispozițiilor art. 160 Cod procedură penală în cauză pronunțând o încheiere legală și temeinică, considerente față de care recursurile urmează a fi respinse ca nefondate în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate recursurile formulate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 21.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.

Obligă recurenții inculpați la câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.08.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact.

2 ex.-1.09.2009

Președinte:Dumitru Mirancea
Judecători:Dumitru Mirancea, Silvia Cerbu, Florică Duță

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1169/2009. Curtea de Apel Bucuresti