Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1176/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1176/
Ședința publică din 03 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan
JUDECĂTOR 2: Anca Nacu
JUDECĂTOR 3: Ion
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul-recurent G, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, punerea în libertate a inculpatului.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii pronunțată de tribunal ca temeinică și legală.
Inculpatul-recurent G, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din 24.11.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a fost respinsă ca nefondată, cererea formulată de avocatul din oficiu al inculpatului, având ca obiect revocarea măsurii arestării preventive
În baza art. 3001alin. 1.C.P.P. s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventivă luată față de inculpat.
În baza art. 3001alin. 3 Cpp s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului G, fiul lui G și, născut la data de 06.06.1971, în comuna, jud. N, CNP -, deținut în prezent în Arestul T, urmând ca legalitatea și temeinicia acestei măsuri să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv data de 22.01.2010.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.1864/P/2009 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 20.11.2009, sub numărul unic de dosar -, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul G, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.183 Cod penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, în data de 1/2.07.2009 a aplicat mai multe lovituri numitei, la domiciliul său din L, str. -, nr. 78,. 25, jud.T cu pumnii, picioarele și cu un obiect contondent, pe toată suprafața corpului, victima decedând în urma agresiunii.
În probațiune, s-a atașat dosarul de urmărire penală nr.1864/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș - 1 volum.
Analizând legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului în condițiile art. 300 indice 1.C.P.P. Tribunalul Timișa constatat și reținut următoarele:
Învinuitul Gaf ost reținut pentru 24 de ore, în intervalul 30.09.2009 (ora 0930) - 01.10.2009 (ora 0930) în baza ordonanței emise de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș (fila 72 dosar UP).
După punerea în mișcare a acțiunii penale, prin încheierea penală nr.131/CC/30.09.2009 pronunțată de Tribunalul Timișa fost luată măsura arestării preventive față de inculpatul G, pe o perioadă de 29 zile, ulterior măsura arestării preventive fiind prelungită prin încheierea penală nr. 137/CC/26.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, până la data de 26.11.2009 inclusiv.
S-a reținut că luarea și prelungirea măsurii arestării preventive a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.143 Cpp raportat la art.148 alin.1 lit.f Cpp.
Analizând mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale - raportul medico-legal de necropsie nr. 2365/30.07.2009 al IML T (filele 44- 45 dosar UP), procesul-verbal de cercetare la fața locului (fila 3 dosar UP), declarația martorilor (fila 38 dosar UP), (filele 41-42 dosar UP) - (fila 43 dosar UP), ( filele 62 -66 dosar UP)- tribunalul a constatat că în prezent există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul este implicat în săvârșirea faptei de natură penală reținută în sarcina lui prin rechizitoriu.
Raportat la modul de săvârșire a faptei (prin violență), la datele victimei (femeie, în vârstă de 43 de ani), la relațiile dintre victimă și inculpat (concubini) precum și la antecedentele penale ale inculpatului (fila 34 dosar UP), Tribunalul Timișa apreciat că subzistă pericolul social concret pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii din 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs, în termen legal, inculpatul G, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 2.12.2009.
Recursul nu a fost motivat în scris, ci cu ocazia susținerii concluziilor s-a solicitat judecarea inculpatului în stare de libertate.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs constată că recursul declarat de inculpatul G este nefondat, pentru următoarele considerente:
Legiuitorul român prin intermediul normelor prevăzute în codul d e procedură penală a condiționat luarea unei măsuri preventive privative de libertate de îndeplinirea cumulativă a trei condiții de fond: să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală; fapta respectivă să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii; să fie prezent cel puțin unul dintre temeiurile de arestare, expres și limitativ prevăzute de art.148 Cod procedură penală. Odată cu ratificarea de către România în 1994 Convenției Europene a Drepturilor Omului, la acestea s-a adăugat și condiția conformității dreptului intern cu exigențele art.5 paragraf 1 lit.c al Convenției, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dată în aplicarea acesteia.
Dispozițiile Convenției fac trimitere, în primul rând, în ceea ce privește luarea măsurii arestării preventive, la legislația națională, consacrând obligația de a fi respectate atât normele de fond, cât și cele de procedură prevăzute de către aceasta; dar, cu toate acestea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art. 5 al Convenției, scop care constă în protejarea individului împotriva privărilor arbitrare de libertate. Astfel, se impune nu numai ca privarea de libertate să aibă loc cu respectarea dispozițiilor dreptului intern, ci este necesar ca acesta din urmă să fie, la rândul său, în acord cu prevederile Convenției, inclusiv cu principiile generale pe care aceasta, deși nu le enunță expres, le conține în mod implicit.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat care este principiul general care trebuie să guverneze această materie, în cauza Wemhoff: "detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă". În concepția instanței europene, privarea de libertate a unei persoane este o măsură atât de gravă, încât ea nu se justifică decât atunci când alte măsuri, mai puțin severe, sunt considerate ca insuficiente pentru salvgardarea unui interes personal sau public ce ar impune detenția. Curtea Europeană a arătat că nu este suficient ca detenția să fie conformă dreptului național, în plus, ea trebuie să se dovedească necesară, în circumstanțele cauzei. Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia, precum și interesul desfășurării în bune condiții a procesului penal.
Potrivit art. 136 alin. 8.C.P.P. alegerea măsurii preventive aplicate inculpatului trebuie să aibă în vedere scopul acesteia, gradul de pericol social al infracțiunii, sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura. Pe de altă parte, în cauză trebuie avută în vedere o serie de factori relevanți, cum sunt cei legați de personalitatea inculpatului, moralitatea sa, domiciliu, legăturile sale cu familia și legăturile de orice natură cu statul, gradul de implicare în comiterea faptelor cu privire la care există presupunerea rezonabilă.
Aplicând criteriile impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și de dispozițiile legale sus menționate, în speța de față, instanța de recurs constată că Tribunalul Timișa menținut în mod judicios măsura arestării preventive față de inculpatul . Astfel, referitor la acest inculpat există indicii temeinice cu privire la agresarea părții vătămate căreia i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și alte obiecte contondente producându-i moartea, aspecte rezultând in probele administrate, respectiv raportul medico-legal de necropsie, proces verbal de cercetare la fața locului, declarațiile inculpatului, martorilor.
Toate acestea conduc la concluzia că nici o altă măsură decât cea a arestării preventive nu oferă suficiente garanții privind desfășurarea în bune condiții a procesului penal, și respectarea dezideratului de protecția a cetățenilor și ordinii publice. Prin urmare, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b instanța C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar -.
În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. respinge recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar -.
În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red.-04.12.2009
Tehnored. -08.12.2009
Primă instanță: jud. - Tribunalul Timiș
Președinte:Laura Ani BogdanJudecători:Laura Ani Bogdan, Anca Nacu, Ion
