Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1256/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 2146/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1256
Ședința publică din data de 11 septembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Damian Dolache
JUDECĂTOR 2: Corina Ciobanu
JUDECĂTOR 3: Magdalena Iordache
GREFIER: - -
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat de procuror
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurentul - inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 25 august 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - inculpat, în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu cu delegația depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu consideră că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest preventiv. Subliniază că, la dosarul cauzei, nu există probe care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică și nici date care să justifice temerea că, odată pus în libertate, inculpatul ar putea impieta bunul mers al cercetării judecătorești. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere ca legală și temeinică a încheierii atacată, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, se mențin, impunând în continuare privarea de libertate a acestuia, în raport cu pericolul concret al faptelor, trafic de droguri de mare risc. Susține că, întrucât inculpatul a fost trimis în judecată în stare de recidivă, perseverența infracțională a acestuia este vădită.
Pentru considerentele arătate, solicită respingerea recursului ca nefondat având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a acestuia, se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. Față de cele expuse solicită să fie consideră ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Recurentul - inculpat solicită judecarea sa în stare de libertate subliniind că persoanele care au declarat împotriva sa au avut intenția să beneficieze de dispozițile art. 16 din Legea 143/2000
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului cauzei, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 25.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în temeiul art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
S-a reținut de către instanță că măsura preventivă a inculpatului a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în materie și că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și continuarea procesului penal cu persoana sa în stare de libertate, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În motivarea recursului arată că temeiurile care au stat la baza luării arestării preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest preventiv. Susține că nu există probe care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică, pentru a fi îndeplinite disp. prev. de art.148 lit.f proc. pen, și nici date care să justifice temerea că odată pus în libertate ar putea impieta bunul mers al cercetării judecătorești. Mai arată că persoanele care au depus mărturie împotriva sa au făcut-o pentru a beneficia de dispozițiile art.16 din Legea nr.143/2000.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 proc. pen. Curtea constată că recursul este nefondat.
Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că aceasta a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată (trafic de ecstazy, în modalitatea vânzării și consum de hașiș) - declarațiile martorilor, rapoartele de constatare tehnico-științifică ce atestă natura drogurilor, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, proces-verbal de percheziție domiciliară și depozițiile inculpatului, din care rezultă împrejurarea că în perioada mai-iunie 2008 procurat și deținut fără drept diferite cantități de hașiș, împreună cu alte persoane, în cursul lunii iunie 2008 furnizat martorului 10 comprimate ecstazy și la data de 22.01.2009 a deținut în locuință1,32 grame de canabis pentru consum propriu.
De asemenea este întrunit cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de gravitatea deosebită a faptelor, de modalitatea concretă și împrejurările în care au fost comise, de starea de recidivă mare postcondamnatorie în care se află inculpatul (condamnat anterior pentru același gen de infracțiuni), aspecte care trezesc în mod evident un sentiment de insecuritate în rândul societății prin eventuala lăsare în libertate a acestuia.
Drept urmare, apreciind că se impune menținerea în continuare a stării de arest a recurentului-inculpat, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 25.08.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe recurentul inculpat la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 25.08.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurentul inculpat la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact./23.10.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Damian DolacheJudecători:Damian Dolache, Corina Ciobanu, Magdalena Iordache
