Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1263/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr.8494/2/2009
2136/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1263
Ședința publică din data de 15 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva Încheierii de ședință din data de 25 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II -a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați:,personal, aflat în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/15.09.2009 (fila 14 dosar), personal, aflată în stare de arest preventiv, asistată juridic de apărător ales și, personal, aflat în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, cu delegație de substituire a apărătorului ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al recurentului-inculpat critică încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinice, solicitând a se observa că instanța de fond a omis să se pronunțe pe actele noi efectuate în cauză, reluând considerentele din încheierea anterioară, fără a indica elementele concrete care pot fi imputate în această fază procesuală inculpatului și nici probele din care ar rezulta că acesta ar fi liderul unui grup infracțional organizat sau din care ar rezulta pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Solicită a se avea în vedere înscrisurile depuse la dosar și a se observa că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat. Arată că utilajele nu au fost sechestrate, deși la data reținerii inculpaților, curtea era plină de utilaje care fac obiectul cercetării. De asemenea, utilajele conform contractelor depuse la dosar sunt localizabile. Mai solicită a se avea în vedere adresa de la mandatarul desemnat de organul de urmărire penală pentru, din care reiese că singurul act de administrare efectuat până în prezent a constat în păstrarea ștampilei societății. În aceste condiții, consideră că prejudiciul nu poate fi imputat inculpatului.
Pentru motivele expuse, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, judecarea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, întrucât pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului este mult atenuat de trecerea timpului, iar acesta a avut o atitudine cooperantă.
Apărătorul ales al recurentei - inculpate solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, continuarea procesului penal cu inculpata în stare de libertate.
Critică încheierea atacată pentru netemeinicie, întrucât instanța de fond, de fiecare dată, motivează menținerea stării de arest, apreciind că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive. Având în vedere perioada M de timp care s-a scurs de la luarea măsurii arestării preventive, consideră că temeiurile care au determinat luarea unei asemenea măsuri s-au modificat. Astfel, solicită a se avea în vedere că inculpata a avut o poziție sinceră și, lăsată în libertate, nu ar prezent pericol concret pentru ordinea publică și nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal.
Solicită a se mai avea în vedere perioada M de timp de când este arestată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate, apreciind soluția de menținere a stării de arest a Tribunalului ca fiind legală și temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În ceea ce privește critica apărătorilor referitoare la faptul că instanța de fond, în momentul verificării stării de arest a inculpaților, nu a analizat probele care confirmă sau infirmă prezența elementelor constitutive a uneia dintre infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, consideră că acest aspect poate fi discutat doar cu prilejul pronunțării unei hotărâri pe fond.
Pe de altă parte, solicită a se observa că, deși a trecut aproape 1 an de la arestarea inculpaților, cercetarea judecătorească se află încă la început, ceea ce nu este imputabil instanței de judecată, care a depus toate diligențele pentru derularea cercetării judecătorești.
Mai arată că probele administrate în fața instanței până la acest termen, respectiv audierea câtorva martori, nu au relevat o altă situație de fapt decât cea care a fost avută în vedere și reținută la momentul luării măsurii preventive și nici nu au relevat alte împrejurări decât cele care au existat la momentul termenului anterior de judecată când s-a verificat starea de arest a inculpaților, astfel că instanța nu are cum să spună altceva decât în încheierea anterioară, în condițiile în care nimic nu s-a schimbat de la acel termen.
Menționează că mandatarul desemnat de organul de urmărire penală este al inculpatei persoane juridice și are atribuții strict prevăzute de lege, nicidecum atribuții care să vizeze agravarea sau atenuarea răspunderii inculpaților, recuperarea prejudiciului, ori "ajutarea" inculpaților pentru a fi cercetați în stare de libertate.
Consideră că, prin prisma antecedentelor penale, cei trei inculpați prezintă pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi lăsați în libertate.
Faptul că inculpații contestă valoarea prejudiciului nu constituie un argument suficient pentru a aprecia că nu mai subzistă temeiurile arestării preventive, în condițiile în care în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize, care este în curs de desfășurare. De altfel, valoarea prejudiciului stabilită pe parcursul urmăririi penale nu a fost contestată de nici unul dintre inculpați.
În concluzie, având în vedere că până la acest moment nu a intervenit nici un element nou care să conducă la o altă situație decât cea avută în vedere la luarea măsurii preventive și, respectiv, la menținerea măsurii preventive, apreciază soluția primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Recurentul - inculpat, personal, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate.
Recurenta - inculpată, personal, în ultimul cuvânt, precizează că a contestat prejudiciul și în faza de urmărire penală, de aceea a și fost admisă efectuarea unei expertize de către instanță. Solicită a se avea în vedere că a fost sinceră și cooperantă, precum și faptul că este arestată de 1 an.
Recurentul - inculpat, personal, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate pentru a putea să recupereze prejudiciul. Consideră că nu prezintă pericol pentru ordinea publică și se va prezenta ori de câte ori va fi chemat.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține:
Prin încheierea de ședință din 25 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în temeiul art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, a fost menținută arestarea preventivă a inculpaților, și.
Prin aceeași încheiere, au fost respinse - ca nefondate - cererile: de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulate de inculpații, și, precum și cererea de revocare a măsurii arestării preventive, formulată de inculpatul.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că temeiurile de fapt și de drept care au justificat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați se mențin și impun în continuare privarea lor de libertate, proba referitoare la pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea inculpaților în libertate rezultând din natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de către inculpați, ce determină o puternică rezonanță socială negativă, dar și din modalitatea concretă de comitere a acestora.
În speță, în raport de probatoriile existente la dosarul cauzei, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.143 și 146 Cod penal și ale art.148 lit. f Cod procedură penală.
Probele și indiciile temeinice administrate în faza de urmărire penală conduc la reținerea unei suspiciuni rezonabile, în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Tribunalul a apreciat că, în cauză subzistă temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri și nu au intervenit împrejurări noi care să schimbe starea de arest preventive a inculpaților, fiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste infracțiuni este mai M de 4 ani, existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, pericol care este dat de natura și gravitatea faptelor, modalitatea de comitere a acestora, împrejurările în care au fost comise, scopul urmărit și consecințele deosebit de grave ca urmare a săvârșirii lor și nu în ultimul rând cuantumul prejudiciului creat.
Totodată, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților corespunde scopului reglementat de dispozițiile art. 136 Cod procedură penală, privarea acestora de libertate fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva încheierii de ședință, în termen legal, au declarat recurs inculpații, și, criticând soluția fondului pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive, solicitând casarea încheierii și, rejudecând cauza, să se dispună punerea în libertate a inculpaților.
Curtea, analizând recursurile inculpaților, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în temeiul prev.de art.3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, constată recursurile ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:
Se constată că inculpații din prezenta cauză au fost trimiși în judecată, prin rechizitoriul nr.168/P/2008 din data de 9 decembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, astfel:
- inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat în opul comiterii infracțiunilor de înșelăciune și obținerii directe de beneficii financiare, prev. și ped. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. și ped. de art. 215 al.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal;
- inculpata - pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunilor de înșelăciune și obținerii directe de beneficii financiare, prev. și ped. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. și ped. de art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal, precum prevederilor art.37 lit.a Cod penal;
- inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunilor de înșelăciune și obținerii directe de beneficii financiare, prev. și ped. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003 și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev. și ped. de art. 215 al.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal, precum și a prevederilor art.37 lit.a Cod penal;
În fapt, în sarcina inculpaților, și a inculpatului (care a fost trimis în judecată în stare de libertate), s-a reținut că au indus în eroare societățile de leasing cu privire la existența bunurilor ce urmau a fi livrate prin crearea aparenței existentei acestora, fapte comise prin acte materiale repetate de același fel (25 de contracte având ca obiect 28 de utilaje), prin care s-a produs un prejudiciu în valoare totală de 14. 678.646,63 lei, echivalentul a 4.036.480 Euro.
În acest sens, inculpații au fost ajutați de către care, prin intermediul Oaî ncheiat un contract de leasing financiar nr. -E/01 din 21.04.2008 cu LEASING, având ca obiect un excavator 320 cu seria șasiu N-, în valoare de 184.450 Euro, achiziționat de la RA T, în baza facturii seria - - nr.1025 din data de 24.04.2008, având valoarea de 664.020 lei.
Astfel, începând din luna februarie 2007, inculpații, au constituit un grup organizat și prin preluarea - au înșelat mai multe societăți de leasing, prin vânzarea succesivă a acelorași utilaje către aceste societăți, activități infracționale desfășurate în înțelegere cu reprezentanții societăților beneficiare ale contractelor de leasing, creând un prejudiciu estimat la 3.2000.000, bani care au fost retrași în numerar de de la AGENȚIA a BANK.
La data de 09.06.2008, Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a corupției a fost sesizată de către numitul - asociat unic și administrator al COM B, cu privire la faptul că, la data de 04.06.2008, numita s-a deplasat la AGENȚIA - Ba S. BANK, unde, folosind datele acestuia de identitate și o ștampilă a COM, a retras în numerar din contul societății comerciale amintite, suma de 1.930.000 lei.
Conform imaginilor înregistrate de sistemul de supraveghere video al agenției, predate de către reprezentanții BANK în vederea lămuririi aspectelor sesizate, a rezultat că în perioada 23.04.2008 - 04.06.2008, însoțită de diverse persoane de sex masculin s-a prezentat la AGENȚIA a BANK de unde a retras în numerar sume însemnate de bani.
Din coroborarea imaginilor furnizate de reprezentanții băncii cu extrasele de cont și documentele aferente retragerilor de bani, precum și cu declarațiile numitului, a rezultat că în perioada 23.04.2008 - 04.06.2008, a retras succesiv din contul COM suma de 11.723.900 lei (aproximativ 3.200.000 EURO), folosind datele de identitate și semnătura administratorului COM, precum și o ștampilă a societății, despre existența căreia administratorul și unic declară că nu știe nimic, ștampilele firmei aflându-se la el tot timpul.
Din cercetări a rezultat că numiții, și numitul au constituit la începutul anului 2007 o grupare de persoane care desfășoară activități de infracționalitate macro-economică și crimă organizată.
Aceste persoane, controlează - B M, care are ca obiect principal de activitate "Activități de închiriere și leasing cu mașini și echipamente pentru construcții".
Deși administrator și asociat unic al - este numitul, acesta nu a efectuat activități proprii unui administrator de drept și de fapt, fiind folosit de către numiții, și, doar pentru activități de secretariat și pentru semnarea diferitelor documente financiar-contabile și bancare ale societății, potrivit calității acestuia.
În realitate, de activitatea acestei societăți comerciale s-au ocupat numiții, și, după cum urmează: întreaga activitate de înregistrare a evidenței primare și financiar contabile a fost coordonată de numita, care dădea indicații clare, concrete și imperative cu privire la înregistrările contabile a operațiunilor comerciale derulate, numitului - (numit în cadrul grupului ) - contabilul societății. Mai mult decât atât, acesta nu a efectuat nicio operațiune comercială/contabilă fără acordul numiților și. Aceștia, la rândul lor, dar și numitul, așa cum rezultă din discuțiile telefonice, pentru activitățile desfășurate prin intermediul - solicitau acordul numitului, în legătură cu care există indicii că ar fi liderul grupării.
Activitatea desfășurată în mod concret de către - B M se materializează în intermedierea vânzării de utilaje industriale (concasoare, excavatoare etc.) către diverse societăți comerciale, prin obținerea unor finanțări de tip leasing de la unele societăți de specialitate.
Practic, - vinde utilajele către societățile de leasing românești și din străinătate - Austria, care astfel devin proprietari ale acestora; în continuare, societățile de leasing închiriază în sistem leasing utilajele cumpărate de la - societăților comerciale recomandate și prezentate ca fiind eligibile tot de către -, acestea devenind astfel beneficiare.
Potrivit plângerii formulate de către reprezentanții LEASING, cu sediul social în Austria, Viena, a-1010 Viena, 15 DG, împotriva administratorului -- B M, a rezultat că această societate a încheiat cu diverși clienți din România în perioada 20 mai - 9 iunie 2008 contracte de leasing extern, în valoare de 2.694.230 euro, în vederea achiziționării de utilaje de la - -, în calitate de furnizor, producând prin neplata ratelor ajunse la scadență și lipsa utilajelor un prejudiciu de 2.454.587euro.
Aceste societăți comerciale nu funcționează la sediul social declarat și au declarat ca obiect de activitate operațiuni care să le permită retragerea în numerar "legală" din conturi a unor sume de bani foarte mari.
rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată este confirmată și de declarațiile inculpaților, și în care au relatat modalitatea de derulare a faptelor, dând detalii cu privire la modul de derulare al faptelor și participarea fiecăruia precum și din convorbirile telefonice efectuate în cauză, precum și a transmisiunilor tip fax, procese verbale de percheziție informatică, notă unilaterală Garda Financiară C, raportul Gărzii Financiare C, raportul Gărzii Financiare - Secția B, situația retragerii de numerar aferentă Com L B, extrase de cont Com documente bancare, facturi, situații financiar-contabile, documente financiar-contabile și bancare, raport de constatare tehnico științifică, note de constatare a Gărzii Financiare, note de constatare a Gărzii Financiare Secția C, cu seria de identificare ale utilajelor.
Referitor la inculpatul, presupunerea rezonabilă că acesta a participat la fapta pentru care a fost trimis în judecată rezultă și din declarațiile inculpaților și care au confirmat că de formalitățile privitoare la întocmirea dosarului de finanțare a utilajului achiziționat de O s-a ocupat în mod direct inculpatul care a și încasat contravaloarea finanțării utilajului de către societatea de leasing, bani care i-au fost nmânați personal de către inculpata, din dispoziția inculpatului. De asemenea, din discuția purtată în mediu ambiental între numita și rezultă că acesta a încercat să o determine să declare lucruri neconforme cu realitatea referitoare la încheierea contractului de leasing pentru utilaj și vânzarea utilajelor.
Fără a considera necesară analiza probelor, a mijloacelor de probă sau a modalității administrării acestora, Curtea - doar antamând faptele principale și probatoriile - constată că, în speță, există suspiciunea rezonabilă, în sensul art.5, paragraf 1, lit.c și paragraf 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
În opera de analiză a temeiurilor de fapt ale arestării preventive, Curtea apreciază că există probe și indicii temeinice, constând în date și informații, apte să creeze convingerea că este posibil ca inculpații să fi săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Se constată că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat - pe de o parte, iar pe de altă parte, cercetarea judecătorească a început, cauza aflându-se în soluționarea pe fond, iar la termenul din 25 august 2009 (când s-a dispus menținerea arestării), s-a dispus prorogarea cererii formulată de reprezentantul Ministerului Public, conform art.4795Cod procedură penală, de suspendare a procedurii insolvenței, pentru termenul următor și s-a amânat cauza la data de 8 septembrie 2009.
În plus, potrivit art.139 alin.1 Cod procedură penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate și, în consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, le va respinge ca atare.
Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală, Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 25 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul penal nr-.
Obligă recurenții inculpați la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Mihai Oprescu, Antoaneta
