Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1352/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2223/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1352/
Ședința publică de la 22 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile
JUDECĂTOR 3: Daniel
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - T- a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpații, împotriva încheierii de ședință din 09 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpații în stare de arest asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/18.09.2009, în stare de arest asistat de avocat împuternicire avocațială nr.-/22.09.2009, în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațială nr.-/22.09.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 7 septembrie și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Consideră că nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv în privința inculpatului dat fiind că acesta aflat în stare de libertate nu va impieta în nici un fel buna desfășurare a procesului penal.
Arată că inculpatul a recunoscut comiterea faptei și mai mult consideră că nu au fost evidențiate temeiuri noi care să justifice menținerea inculpatului în stare de arest.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 7 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, casarea încheierii și rejudecând pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului.
Consideră că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă la 6 luni de la luarea acestei măsuri și apreciază că pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil.
Apreciază că până la pronunțarea unei hotărâri definitive inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și precizează că nu există indicii că acesta aflat în libertate ar putea impieta buna desfășurare a procesului penal sau ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Mai mult arată că inculpatul aflat în libertate va colabora cu organele de cercetare în vedere identificării și tragerii la răspundere a altor persoane care se ocupă traficul de droguri.
Menționează că inculpatul a avut o atitudine sinceră, a colaborat cu organele de cercetare penală, nu este traficant ci doar consumator de peste 10 ani de zile, a urmat tratament pentru a putea scăpa de acest flagel.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul are o familie organizată, un copil minor, domiciliu stabil și anterior era încadrat ca mecanic auto.
Apreciază că adevărații traficanți sunt în libertate, inculpatul nu făcea altceva decât intermedia vânzarea de droguri obținându-și astfel doza zilnică, nu cunoaște pe coinculpații din boxă.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive, în subsidiar solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsii localitatea.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 07 septembrie 2009, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune continuarea judecării cu inculpatul în stare de libertate.
Consideră că la acest moment procesual pericolul pentru ordinea publică nu mai există, inculpatul aflându-se de 6 luni în arest preventiv.
Mai arată că la Tribunalul Bucureștis -a început judecarea în fond a cauzei de 4 luni de zile, acordându-se termene pentru lipsă de procedură cu inculpații aflați în stare de libertate.
Apreciază că pericolul concret pe care inculpatul aflat în libertate l-ar prezenta s-a diminuat considerabil, iar temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării nu mai subzistă, totodată alte temeiuri nu a fost evidențiate și consideră că trebuie a se avea în vedere faptul că acesta a avut o atitudine sinceră.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptei, avea un loc de muncă, era necunoscut cu antecedente penale, a urmat tratament pentru dezintoxicare, considerente pentru care apreciază că față de el se poate înlocuii măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsii localitatea, măsura pe care o consideră restrictivă față de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
Apreciază că la acest moment temeiurile avute în vedere nu s-au schimbat și impun în continuare privarea inculpaților de libertate.
Solicită a se avea în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, trafic de droguri de risc, modalitatea de comitere a infracțiunilor.
În ceea ce privește durata termenului rezonabil a arestului preventiv solicită a se avea în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de persoane implicate, precum și faptul că nu se poate reține vreo culpă din partea instanțelor de judecată, fiind respectate și prevederile CEDO.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluționarea recursului la aprecierea Curții.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluționarea recursului la aprecierea Curții.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă nespus de mult cele întâmplate, că doza era pentru consum propriu și solicită a fi cercetat în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 7.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-, au fost respinse ca nefondate, cererile inculpaților și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitate, în baza art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală a fost menținută arestarea preventivă a inculpaților, și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că luarea măsurii preventive față de inculpați este legală și temeinică și că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
S-s reținut că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, constând în aceea că la data de 19.01.2009 a vândut colaboratorului " " două doze de heroină;, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că la datele de 12.02.2009 și 16.01.2009 a vândut colaboratorului " " patru doze de heroină și, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că la datele de 15.01.2009 și 9.02.2009 a vândut colaboratorului " " împreună cu, patru doze de heroină.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 7.09.2009 și revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a acestora.
Examinând încheierea recuratăprin raportare la motivele invocate de către apărătorii inculpaților dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3002alin.3 din Codul d e procedură penală, iar menținerea duratei arestării preventive a inculpaților se impunea, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a acestora.
În mod corect instanța a constatat că din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au comis faptele pentru care sunt cercetați, și anume infr.prev.de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, constând în aceea că inculpații au traficat droguri de mare risc.
Curtea reține că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru respectivele infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Curtea are în vedere natura infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, infracțiuni care prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor și din modalitățile și împrejurările concrete în care s-au reținut că ar fi fost comise faptele (forma continuată). Toate acestea justifică aprecierea că judecarea inculpaților în stare de libertate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, cu urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul social.
Curtea apreciază că, față de complexitatea cauzei, dată în primul rând de numărul mare de inculpați din dosar, durata rezonabilă a măsurii nu a fost depășită.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpați, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 7.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.
Obligă inculpații și la plata a câte 100 lei și pe inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, pentru acesta din urmă, 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./30.09.2009
07 Octombrie 2009
Președinte:Niculina AlexandruJudecători:Niculina Alexandru, Francisca Maria Vasile, Daniel
