Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1368/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2256/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1368
Ședința publică de la 6 OCTOMBRIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ciobanu Corina
JUDECĂTOR 2: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 3: Moroșanu Raluca
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE-DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM fost reprezentat de procuror .
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursurile declarat de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 17 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive în temeiul art.160 ind. b alin.2 Cod de procedură penală. În susținerea motivelor de recurs, arată că înțelege să critice încheierea sub aspectul netemeiniciei, în sensul că instanța de fond a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului nu prin prisma faptului că s-ar menține temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive ci față de împrejurarea că inculpatul a mai suferit, anterior alte condamnări, or, pe parcursul procesului penal, odată cu demararea cercetării judecătorești au intervenit schimbări pe situația de fapt, probatoriul administrat este contradictoriu, existând contradicții între cele relatate de investigator si cele relatate de colaboratorul acestuia, astfel că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar starea de recidivă nu poate fi reținută ca element determinant pentru menținerea arestului preventiv.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales invocând disp art.160 ind. b alin.2 Cod de procedură penală, solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive. În susținerea motivelor de recurs, arată că înțelege să critice încheierea recurată pentru nelegalitate sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive, având în vedere că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, existând dubii cu privire la probele în acuzare chiar de la momentul la care s-a dispus măsura preventivă, indiciile temeinice nefiind transformate în probe certe care să ateste vinovăția celui pe care îl apără. Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere că modul de desfășurare a activității investigatorilor nu a fost unul legal și mai mult decât atât audiați în instanță investigatorul sub acoperire și colaboratului acestuia fie și-au schimbat depozițiile, fie nu au răspuns solicitărilor instanței, motivând că le este periclitată situația familială, nefiind dovedită această împrejurare, astfel că temeiurile prev de art.143 Cod procedură penală au încetat și pe cale de consecință, având în vedere și datele personale ale inculpatului ce-l circumstanțiază pozitiv - necunoscut cu antecedente penale și având o activitate licită, atitudinea de nerecunoaștere fiind justificată de faptul că nu a săvârși fapta - apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului, apreciind că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, probatoriul administrat până la acest moment procesual dovedind o altă situație de fapt, ba chiar nevinovăția inculpatului, iar față de aceste împrejurări, dar și față de circumstanțele personale ale inculpatului - care nu este cunoscut cu antecedente penale, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate fără a împiedica buna desfășurare a procesului penal și fără să reprezinte pericol social concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică, având în vedere că nu au intervenit elemente noi care să constate că nu se mai impune menținerea în stare de arest a inculpaților, acestea fiind justificată atât pentru buna desfășurare a cercetării judecătorești, cât și față de împrejurarea că, lăsați în stare de libertate, inculpații prezintă un real pericol pentru ordinea publică. Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă inculpații, solicită a se avea în vedere, pe de o parte, că în cauză există indicii temeinice în sensul art.143 coroborat cu art. 68 ind.1 Cod de procedură penală. având în vedere probatoriul administrat până la acest moment în cauză, respectiv amprentele a doi inculpați și de pe pachetele de droguri predate de către investigatori, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, a înregistrărilor din mediul ambiental, declarația inculpatului care a recunoscut faptele, precum și că inculpatul a transportat drogurile, dar și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, într-adevăr inculpatul fiind recidivist, astfel că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod de procedură penală, având în vedere amploarea activității infracțional, cantitățile mari de droguri traficate, caracterul organizat al activității infracționale.
Având pe rând cuvântul, recurentul inculpat arată că nu este traficant de droguri, nu se face vinovat de faptele ce-i sunt imputabile și solicită să fie cercetat în stare de libertate, inculpații și lăsând la aprecierea instanței soluția ce urmează se pronunța.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 17 septembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-,Tribunalul București - Secția I Penală, în baza disp. art. 3002din Codul d e procedură penală rap. la art. 160 alin. 3 din Codul d e procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpațilorzis "e"(fiul lui și, născut la 14 08 1963 în B), (fiul lui și, născut la 15 07 1973 în B), (fiul lui și, născut la 03 07 1973 în B),zis ""(fiul lui și, născut la 20 02 1974 în B),zis ""(fiul lui și, născut la 07 02 1980 în - O, județul O) și (fiul lui și, născut la 20 02 1973 în B) iar în baza art.139 alin.1 din Codul d e procedură penală au fost respinse ca neîntemeiate cererile formulate de inculpații, și nel cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat în esență că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpații, și nel nu s-au schimbat și impun în continuare privarea acestora de libertate conform art. 160 alin. 3 din Codul d e procedură penală, în sensul că din materialul probator administrat rezultă în continuare presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată (relevante în acest sens fiind convorbirile telefonice, procesele verbale de redare a activităților realizate de investigatorii și colaboratorii cu identitate protejată), pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar natura și gravitatea faptelor, împrejurările și modalitatea în care se reține că ar fi fost comise, starea de insecuritate creată pentru populație prin punerea în circulație de droguri de mare risc, amploarea activității infracționale a membrilor acestei rețele de traficanți de droguri, care a dus la câștigarea unor sume impresionante de bani în urma tranzacțiilor ilicite încheiate (fiecare kilogram de heroină fiind vândut de aceștia cu suma de 20 000 Euro) și recrudescența deosebită a acestui gen de infracțiuni relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea inculpaților în libertate.
Sub aspectul îndeplinirii condițiilor prev. de disp. art.148 lit. f Cod de procedură penală, instanța de fond a mai reținut că prin gravitatea deosebită a infracțiunilor săvârșite și prin reacția publicului la asemenea gen de infracțiuni se creează o stare de neliniște publică, existând pericol concret pentru ordinea publică, ce justifică menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.
În evaluarea pericolului anterior menționat, Tribunalul a avut în vedere deopotrivă și circumstanțele personale ale inculpaților. Sub acest aspect a reținut că inculpatul a mai fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, prin sentința penală nr.186/2000 pronunțată de Tribunalul Constanța, faptele de care este acuzat în prezenta cauză fiind săvârșite în stare de recidivă postexecutorie conform art.37 lit.b Cod penal, inculpatul sustrăgându-se de la punerea în executare a acestui mandat de executare timp de aproape 1 an. Cu privire la inculpatul a constatat că acesta a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 5 000 000 lei vechi pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 35 alin.1 din Decretul nr. 328/1966 și art. 36 alin.1 din Decretul nr. 328/1966 prin sentința penală nr.1569/2002 a Judecătoriei sector 2
De asemenea, instanța de fond a constatat că deși măsura arestării preventive reprezintă o măsură excepțională, iar starea de libertate este starea normală a individului, totuși în aprecierea acestei stări excepționale trebuie avută în vedere particularitatea cazului, dacă există indicii precise cu privire la un interes public real, care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale de judecare în stare de libertate.
Pe de altă parte, avându-se în vedere amploarea activității infracționale, modul de operare, cantitățile mari de droguri presupus a fi tranzacționate, Tribunalul a apreciat că riscul săvârșirii de noi infracțiuni este considerabil prin lăsarea inculpaților în libertate.
Totodată, a apreciat că este primordial a fi protejată ordinea publică, ținând seama de gravitatea deosebită a faptelor și de reacția particulară a opiniei publice față de comiterea acestui gen de infracțiuni, care pot suscita o tulburare gravă a societății.
Referitor la aspectele învederate de către apărătorii inculpaților, în sensul că cercetarea judecătorească este aproape finalizată, că materialul probatoriu administrat în fața instanței este contradictoriu, că inculpații sunt arestați preventiv de o lungă perioadă de timp, iar în cazul unora dintre ei menținerea detenției provizorii ar avea consecințe nefaste pentru familie, în raport cu aceste împrejurări și cu circumstanțele lor personale impunându-se revocarea arestării preventive sau înlocuirea sa cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, Tribunalul a apreciat că aspectele anterior menționate nu sunt în măsură să înlăture pericolul concret pentru ordinea publică ce ar fi determinat de lăsarea în libertate a inculpaților.
În acest sens, Tribunalul a opinat că circumstanțele personale ale inculpaților nu constituie elemente care să înlăture existența temeiurilor ce au determinat arestarea lor preventivă și a constatat că aceștia au fost arestați preventiv în cursul lunii octombrie 2008, cu excepția inculpatului, pentru care s-a dispus măsura arestării preventive în luna decembrie 2008 și, conform jurisprudenței constante a CEDO, la calcularea termenului rezonabil al stării de arest provizoriu se ține seama de complexitatea cauzei, de comportamentul părților și de comportamentul autorităților. Or, în speță, cauza este una complexă, fapt determinat de numărul inculpaților trimiși în judecată, numărul martorilor de audiat, numărul și natura infracțiunilor investigate, iar, în ceea ce privește atât comportamentul părților, cât și comportamentul autorităților, se constată că dosarul nu a suferit amânări nejustificate, astfel încât termenul rezonabil al detenției provizorii să fie imputabil statului și, pe cale de consecință, să determine revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Referitor la lipsa indiciilor care să susțină presupunerea rezonabilă că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, Tribunalul a constatat că, dimpotrivă, acestea există și în prezent, indicând ca relevante procesele verbale de redare a activităților întreprinse de investigatorii și colaboratorii cu identitate protejată și convorbirile telefonice interceptate, motiv pentru care a apreciat că, și sub acest aspect, măsura arestării preventive este legală și temeinică.
Constatând că, pentru aceleași motive anterior expuse, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.139 alin.1 din Codul d e procedură penală, neintervenind schimbări ale temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de cei trei inculpați, Tribunalul a concluzionat că nu se justifică la acest moment procesual înlocuirea măsurii respective cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva acestei încheieri,au declarat recurs în termenul legal(la data de 18 septembrie 2009)inculpații, și, fără a-l motiva în scris.
Recursurile inculpaților au fost înregistrate pe rolul acestei Curți în data de 23 septembrie 2009.
În susținerea orală a motivelor de recurs, apărătorul ales al recurentului inculpat a precizat că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, existând dubii cu privire la probele în acuzare chiar de la momentul în care s-a dispus măsura preventivă, indiciile temeinice nefiind transformate în probe certe care să ateste vinovăția inculpatului. Pe de altă parte a solicitat a se avea în vedere faptul că modul de desfășurare a activității investigatorilor nu a fost unul legal și fiind audiați în instanță investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia, fie și-au schimbat depozițiile, fie nu au răspuns solicitărilor instanței, motivând că le este periclitată situația familială, astfel că temeiurile prev.de art.143 cod de procedură penală au încetat și pe cale de consecință, având în vedere și datele personale ale inculpatului, ce-l circumstanțiază pozitiv - necunoscut cu antecedente penale și desfășurând înainte de arestare o activitate licită - apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate.
În același context, apărătorul ales al recurentului inculpat, a criticat încheierea recurată sub aspectul temeiniciei soluției dispuse prin aceasta, susținând că instanța de fond a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului exclusiv prin prisma faptului că acesta a mai suferit anterior și alte condamnări, or pe parcursul procesului penal, odată cu demararea cercetării judecătorești au intervenit schimbări pe situația de fapt, iar probatoriul administrat s-a dovedit a fi contradictoriu, existând contradicții între cele relatate de investigator și cele relatate de colaboratorul acestuia, astfel că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar starea de recidivă nu poate fi reținută ca element determinant pentru menținerea arestului preventiv.
La rândul său și apărătorul ales al recurentului inculpat a susținut că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, întrucât probatoriul administrat până în acest moment procesual dovedește o altă situație de fapt, confirmând chiar nevinovăția inculpatului, iar față de aceste împrejurări, precum și față de circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, fără a împiedica buna desfășurare a procesului penal și fără să prezinte pericol social concret pentru ordinea publică.
În considerarea tuturor motivelor de recurs anterior evidențiate, toți cei trei inculpați recurenți au solicitat instanței de control judiciar admiterea recursurilor deduse judecății, casarea încheierii de ședință recurate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive conform art.160 alin.2 Cod de procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursurile inculpaților, și sunt nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Recurenții inculpați, și au fost trimiși în judecată, alături de alți trei inculpați, prin rechizitoriul nr. 28/D/P/2007 al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, fiind acuzați de săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- inculpatul - trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, art. 75 lit.a Cod penal și art.37 alin.1 lit.b Cod penal, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat și sprijinirea activității acestuia în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, respectiv trafic ilicit de droguri de mare risc, faptă prev.de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplic.art.37 alin.1 lit.b Cod penal și spălare a banilor, faptă prev.de art.23 lit.a,b și c din Legea nr.656/2002 cu aplic.art.37 alin.1 lit.b Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal;
- inculpatul - trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art.75 lit. a Cod penal și, respectiv aderare la un grup infracțional organizat și sprijinire a activității acestuia în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, respectiv trafic ilicit de droguri de mare risc, faptă prev.de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr. 39/2003, ambele cu aplic.art.33 lit.a Cod penal;
- inculpatul - trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat și sprijinirea activității acestuia, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, respectiv trafic ilicit de droguri de mare risc, faptă prev.de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și spălare a banilor, faptă prev.de art.23 lit.a,b și c din Legea nr.656/2002, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
În fapt, în sarcina inculpatului zis "e", prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că în perioada 2007-2008 deținut fără drept în vederea vânzării, a participat la operațiuni de vânzare, a intermediat vânzarea și a vândut importante cantități de droguri de mare risc, respectiv heroină, tranzacții efectuate în principal pe raza Municipiului B, fapte săvârșite împreună cu mai multe persoane, membrii ai aceluiași grup infracțional organizat, grup pe care l-a inițiat și constituit și a cărui funcționare a sprijinit-o în continuare; în aceste împrejurări la datele de 01 03 2007 și 14 04 2008, inculpatul a deținut fără drept în vederea vânzării, a intermediat vânzarea și a vândut colaboratorului " " - nume de cod, respectiv colaboratorului " - nume de cod, cantitatea totală de aproximativ 2,5 Kg heroină, tranzacția efectuându-se pe raza sectorului 4 B, respectiv în zona și a Parcului - str. 11 Iunie, la aceste fapte participând în mod direct și inculpații, zis "" și. În sarcina aceluiași inculpat s-a mai reținut că în cursul anului 2007 procurat un autoturism de lux, marca JEEP cu nr. actual de înmatriculare - și nr. de identificare 178HCE8M05Y-/G-, cu bani obținuți în urma săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de droguri, respectiv inițiere, constituire și sprijinire a activității unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, autoturism pe care l-a înmatriculat fictiv pe numele inculpatului zis "", cu scopul de a crea o aparență de legalitate a provenienței sumei ce constituia prețul acestui bun și a ascunde adevăratul proprietar, precum și că a achiziționat imobilul situat în B,-, sector 3, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1304/16 08 2007 cu suma de 90 000 euro, dreptul său de proprietate fiind intabulat conform dosarului nr. -/24 08 2007, în urma cercetărilor efectuate stabilindu-se că acești bani au fost obținuți în urma săvârșirii infracțiunilor deduse judecății. Totodată zis "e", este acuzat conform rechizitoriului și pentru aceea că în perioada 2007-2008 inițiat, constituit și sprijinit activitatea unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, respectiv trafic ilicit de droguri de mare risc și spălare a banilor, grup din care fac parte și ceilalți inculpați cercetați în prezenta cauză, precum și alte persoane.
Referitor la inculpatul, prin rechizitoriu s-a reținut că în perioada 2007-2008 deținut fără drept în vederea vânzării, a participat la operațiuni de vânzare, a intermediat vânzarea și a transportat importante cantități de droguri de mare risc, respectiv heroină, tranzacții efectuate în principal pe raza Municipiului B, fapte săvârșite împreună cu mai multe persoane, membrii ai aceluiași grup infracțional organizat, grup la care a aderat și a cărui funcționare a sprijinit-o; în aceste împrejurări la datele de 01 03 2007 și 14 04 2008, inculpatul a deținut fără drept în vederea vânzării, a transportat și a intermediat vânzarea către colaboratorul " " - nume de cod, respectiv către colaboratorul " - nume de cod, cantitatea totală de aproximativ 2,5 Kg heroină, tranzacția efectuându-se pe raza sectorului 4 B, respectiv în zona și a Parcului, - str. 11 Iunie, la aceste fapte participând în mod direct și inculpații zis "e", zis "" și. Cu privire la același inculpat s-a mai reținut că în perioada 2007-2008 aderat la grupul infracțional organizat, inițiat și constituit de către inculpatul, zis "e" și totodată a sprijinit activitatea acestui grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, respectiv trafic ilicit de droguri de mare risc, grup din care fac parte și ceilalți inculpați trimiși în judecată în cauza de față.
La rândul său inculpatul zis "" este acuzat prin rechizitoriu de aceea că în perioada 2007-2008 deținut fără drept in vederea vânzării, a participat la operațiuni de vânzare, a intermediat vânzarea și a transportat, importante cantități de droguri de mare risc, respectiv heroină, tranzacții efectuate în principal pe raza Municipiului B, fapte săvârșite împreună cu mai multe persoane, membrii ai aceluiași grup infracțional organizat, grup la care a aderai si a cărui funcționare a sprijinit-o: în aceste împrejurări, la data de 01.03.2007. inculpatul a deținut fără drept in vederea, vânzării, a transportat și a intermediat vânzarea către colaboratorul " " - nume de cod, cantitatea totală de aproximativ 1 kilogram de heroină, tranzacțiile efectuându-se pe raza sectorului 4 B, respectiv in zona. De asemenea, același inculpat mai este acuzat și de aceea că In perioada 2007-20 08, aderat Ia grupul infracțional organizat inițiat și constituit de către inculpații si totodată a sprijinit activitatea acestui grup infracțional organizat. în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, respectiv trafic ilicit de droguri de mare risc și spălare a banilor, constând in cele prezentate mai sus. grup din care fac parte și ceilalți inculpați cercetați în cauza de față, precum și alte persoane.
Față de cei trei recurenți inculpați din cauza de față s-a luat în cursul urmăririi penale - respectiv prin încheierea de ședință din camera de consiliu din 01 10 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr- - măsura arestării preventive, pe temeiul prev. de art. 143 și 148 lit. f Cod de procedură penală, această măsură fiind ulterior prelungită și respectiv menținută de către instanța competentă cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților recurenți, întocmai ca și instanța de fond, Curtea observă că temeiurile care au justificat luarea față de aceștia a măsurii preventive privative de libertate nu au încetat și nici nu s-au modificat în vreun fel, ci acestea se mențin și impun în continuare privarea provizorie de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal, fiind întru-totul satisfăcute cerințele art. 3002rap. la art.160 alin.3 din Codul d e procedură penală.
Astfel, pe de o parte, în pofida atitudinii lor procesuale prezente, de negare a comiterii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, Curtea constată că în cauză există suficiente probe și indicii temeinice, în accepțiunea dată acestor noțiuni prin disp. art.143 alin.1 rap. la art.681din Codul d e procedură penală, care îndreptățesc și la acest moment procesual presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care împotriva lor s-au formulat acuzații de natură penală, relevante în acest sens fiind: procesul verbal de supraveghere operativă, declarațiile colaboratorului " ", procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire " ", procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpații și, care evidențiază raportul de subordonare în care cel din urmă se afla față de primul, acționând practic la comanda acestuia, rapoartele de constatare tehnico-științifică nr.-/01.03.2007 și nr.-/06.05.2007 privind substanțele interzise ce au făcut obiectul tranzacțiilor ilicite deduse judecății, procesele verbale de redare a rapoartelor întocmite de către investigatorul sub acoperire " ", procesele verbale întocmite cu prilejul ascultării colaboratorului cu identitate protejată " " - nume de cod, procesele verbale de redare a convorbirilor ce au fost înregistrate și interceptate în mediul ambiental în baza autorizațiilor emise de Tribunalul București, toate aceste elemente probatorii nefiind contrazise de probele administrate până în prezent în cursul judecății în primă instanță, ci dimpotrivă confirmate în privința aspectelor esențiale pe care le evocă.
De altfel, referitor la criticile invocate de apărătorii celor trei inculpați cu privire la temeinicia probelor strânse în cauză, se cuvine a fi subliniat și faptul că în această etapă procesuală, instanța care verifică legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive - în fond și respectiv în recurs - nu este chemată a se pronunța asupra existenței unor probe certe de vinovăție (cerute doar pentru condamnare), astfel cum pretinde inculpații recurenți, ci doar a unor date și elemente probatorii, suficiente și pertinente, pe care se poate întemeia în mod obiectiv suspiciunea comiterii infracțiunii de către persoana arestată preventiv, revenind instanțelor care vor soluționa fondul cauzei, rolul de a cenzura legalitatea și temeinicia ansamblului probelor pe care se întemeiază acuzarea.
În același sens, și în jurisprudența, s-a statuat în mod constant că datele și informațiile care suscită bănuielile pe care se întemeiază măsura arestării preventive nu trebuie să prezinte același nivel de certitudine cu cele care permit condamnarea unei persoane (a se vedea hotărârile pronunțate în cauzele și Murray contra Marii Britanii).
Pe de altă parte, Curtea apreciază că persistă încă și pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică punerea în liberate a inculpaților, având în vedere în special natura și gravitatea semnificativă a faptelor pe care se presupune că aceștia le-au săvârșit, pusă în evidență nu numai de regimul juridic sancționator extrem de sever pe care legiuitorul l-a stabilit pentru traficul ilicit de droguri de mare risc (pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani), pentru infracțiunea de inițiere, constituire, sprijinire sau aderare la un grup infracțional organizat (pedeapsa de la 5 la 20 de ani), și, respectiv pentru infracțiunea de spălare a banilor - de care sunt acuzați inculpații și (pedeapsa de la 3 la 12 ani), dar și de modalitatea de săvârșire a faptelor - fiind vorba de implicarea lor activă, conștientă și deliberată în activități repetate de comercializare a unor impresionante cantități de droguri de mare risc, activități producătoare de importante venituri ilicite care în cazul inculpatului, se pare că i-au facilitat, chiar achiziționarea unor bunuri de valori considerabile (un autoturism de lux și un imobil) ce fac obiectul infracțiunii de spălare de bani.
Totodată, săvârșirea repetată de către inculpat a mai multor fapte constând în operațiuni ilicite cu însemnate cantități de substanțe interzise, desfășurate în mod coordonat în cadrul unei grupări de criminalitate organizată anume constituită în acest scop și care s-a manifestat vreme de câțiva ani, relevă că aceste fapte nu s-au circumscris unor acțiuni izolate și lipsite de importanță sub aspectul consecințelor lor sociale, ci prin însăși repetabilitatea și amploarea lor deosebită, ele constituie o dovadă a perseverenței inculpaților în sfera aceluiași ilicit penal și denotă capacitatea redusă a acestora de estimare a consecințelor antisociale ale comportamentului lor infracțional, împrejurare de natură să justifice în mod rezonabil și temerea că, aflați în libertate, aceștia ar putea comite și alte fapte penale de aceeași natură.
Sub același aspect, nu trebuie ignorate nici datele ce caracterizează persoana inculpatului, care astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar, pe lângă condamnarea anterioară pronunțată în anul 2000 pentru o infracțiune de același tip (trafic de stupefiante), în prezent mai este arestat preventiv și într-o altă cauză, în care a fost trimis în judecată la data de 27 octombrie 2008 pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art.257 din Codul penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal, influența pretinsă fiind chiar față de organe judiciare, toate aceste aspecte evidențiind, pe de o parte, stăruința infracțională a acestuia și implicit riscul major ca, aflat în libertate, să comită alte asemenea fapte antisociale grave, iar, pe de altă parte, necesitatea de se dispune în continuare menținerea lui în stare de detenție provizorie, pentru a-l împiedica să încerce a influența judecata aflată în curs, asigurând astfel buna desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală.
În ceea ce privește aspectele invocate de apărătorii inculpaților și în susținerea cererii de judecare a acestor inculpați în stare de libertate, referitoare la lipsa antecedentelor penale și la desfășurarea unor activități utile socialmente înainte de arestare, Curtea apreciază că aceste referințe favorabile ce caracterizează persoana inculpaților nu pot determina reconsiderarea necesității privării lor de libertate, având în vedere gravitatea faptelor de care sunt acuzați și, mai ales, pericolul concret pentru ordinea publică anterior evidențiat, acestea urmând a fi valorificate în mod corespunzător drept criterii de individualizare a pedepselor, în ipoteza în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva lor.
De asemenea, la evaluarea acestei condiții prev. de art. 148 lit. f teza a II-a din Codul d e procedură penală, necesară a fi îndeplinită pentru menținerea măsurii preventive privative de libertate, Curtea apreciază că nu pot fi ignorate nici amploarea pe care acest gen de infracțiuni a cunoscut-o în ultima perioadă, cu consecințe dramatice pentru sănătatea publică și puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legate de traficul și consumul de droguri o imprimă în rândul membrilor societății civile, context în care eventuala punerea în libertate a unor persoane acuzate în mod temeinic de activități ilicite având ca obiect cantități mari din asemenea substanțe ar crea un puternic sentiment de neîncredere al comunității în existența unor reacții ferme din partea organelor judiciare, împotriva acestui fenomen.
În sfârșit, nici împrejurarea că, de la data arestării preventive a inculpaților a trecut o perioadă de un an de zile, nu este de natură a înlătura pericolul pe care el îl prezintă pentru ordinea publică, întrucât, având în vedere complexitatea cauzei (în care au fost trimiși în judecată șase inculpați și care necesită administrarea unui probatoriu amplu), precum și comportamentul concret al organelor judiciare implicate, în privința cărora nu se remarcă perioade de inactivitate, procesul penal desfășurându-se până în prezent cu suficientă celeritate, Curtea constată că durata privării preventive de libertate a acestora se încadrează încă în limitele unui termen rezonabil, cercetarea judecătorească în primă instanță prefigurându-se a fi definitivată în scurtă vreme.
Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică încheierea instanței de fond în ceea ce îi privește pe inculpații și, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de aceștia împotriva încheierii din 17 septembrie 2009 Tribunalului București - Secția I Penală, pronunțată în dosarul penal nr-.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală îi va obliga pe recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții-inculpați, și împotriva încheierii de ședință din data de 17 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală obligă pe fiecare recurent la câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
a escu
GREFIER,
Red.jud.
Ex.2 / 26.10.2009
-
Președinte:Ciobanu CorinaJudecători:Ciobanu Corina, Constantinescu Mariana, Moroșanu Raluca
