Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1368/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 8831/2/2009
2232/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 1368
Ședința publică de la 25 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 2: Petre Popescu
JUDECĂTOR 3: Anca Alexandrescu
GREFIER: - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpatul împotriva OG încheierii de ședință din data de 15.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Ia Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat OG, personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Recurentul - inculpat, având cuvântul, declară că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Constatând că nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea soluției instanței de fond și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, considerând că nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar faptul că are antecedente penale nu duce la concluzia că, lăsat liber, ar fi un pericol pentru ordinea publică. Mai precizează că inculpatul are în întreținere doi copii minori, fiind singurul întreținător al familiei.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond, pe care o consideră legală și temeinică. Consideră că se impune menținerea stării de arest a acestuia, având în vedere că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă dintr-o presupunere rezonabilă că, odată lăsat în libertate, acesta și-ar putea relua activitatea infracțională. Precizează că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unui martor, astfel cum rezultă din declarația martorei. Mai solicită obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul - inculpat având cuvântul, declară că este nevinovat, fiind victima unui denunț în baza art. 116 din Legea nr. 143/2000 și că, înainte de arestare, lucra la negru în complexul "Europa".
CURTEA,
Deliberând asupra recursului formulat, constată următoarele:
Prinîncheierea din data de 15.09.2009, pronunțată în dosarul nr-al Tribunalului București - Secția I Penală s-a constatat, în baza art. 3001alin. 1.C.P.P. legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului OG, iar în baza art. 3001alin. 3.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului .
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de trafic de droguri de mare risc în concurs real, prevăzute de art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal, iar temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și impun în continuare privarea inculpatului de libertate.
Astfel, în cauză, există indicii temeinice, în sensul art. 143.C.P.P. din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat. In acest sens, se rețin: denunțul și declarația numitului; declarațiile inculpatului; declarațiile martorilor, și; procesul-verbal de percheziție domiciliară din 20.09.2009 și înregistrări audio-video; proces-verbal de conducere în teren din data de 01.09.2009; rapoarte de constatare tehnico-științifică nr. -/13.08.2009,-/21.08.2009,-/18.08.2009,-/25.08.2009; înregistrări audio-video prezentate de martorul; proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică, pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, rezultă din modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor de către inculpat, din circumstanțele reale ale comiterii infracțiunii de către inculpat, din natura acestora, din limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar și din perseverența infracțională a inculpatului, acesta fiind cunoscut cu antecedente penale.
Pe de altă parte, Tribunalul a avut în vedere și declarațiile inculpatului, care în mod constant a arătat că este la curent și sprijină, sub diferite modalități, persoane a căror ocupație o constituie traficarea de droguri, motiv pentru care apreciază că lăsarea inculpatului în libertate ar crea posibilitatea ca acesta să continue activități infracționale de o gravitate deosebită astfel cum sunt calificate cele având ca obiect drogurile și ar da naștere unui sentiment de insecuritate pentru unii dintre participanții la procesul penal, în mod special martorei, aceasta fiind amenințată de către inculpat chiar în incinta organului de urmărire penală.
și suficiența acestor motive, Tribunalul le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportări la prevederile art. 136.C.P.P. apreciind că, pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs, în termen legal,inculpatul OG,care a criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie, arătând, în esență, că față de circumstanțele sale personale, împrejurarea că are doi copii minori și este singurul întreținător al familiei, nu se mai impune cercetarea în stare de arest preventiv.
Examinând actele dosarului și încheierea recuratăatât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 3.C.P.P. Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat în mod just că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă OG și impun în continuare privarea acestuia de libertate, neintervenind împrejurări noi care să determine schimbarea acestor temeiuri.
Astfel, probele administrate până la acest moment procesual constituie indicii temeinice, în accepțiunea prevăzută de art. 681.C.P.P. ce justifică presupunerea rezonabilă că, în luna august 2009, inculpatul a vândut la două date diferite cantitățile de 0.09 grame și 0,16 grame heroină, iar la data de 20.09.2009 a deținut în locuința sa din B cantitatea de 78 de grame heroină în vederea vânzării.
Totodată, în acord cu instanța de fond, Curtea apreciază că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f ce C.P.P. au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile deduse judecății este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În acest sens, Curtea are în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, caracterul repetat al actelor ilicite comise de inculpat într-un interval scurt de timp, ce evidențiază o anumită specializare a acestuia, cantitatea însemnată de droguri deținută în locuință în vederea traficării, amploarea îngrijorătoare a fenomenului traficului de droguri și consecințele sale negative asupra sănătății publice, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu se află la primul conflict cu legea penală, suferind anterior condamnări repetate pentru fapte de furt și nu are o ocupație stabilă, care să îi asigure obținerea constantă a unor venituri licite.
Toate aceste elemente de fapt justifică temerea că săvârșirea unor fapte penale constituie pentru inculpat o modalitate de obținere a mijloacelor de trai și relevă, în continuare, sentimentul de insecuritate pe care lăsarea sa în libertate l-ar genera în rândul opiniei publice.
Circumstanțele familiale ale recurentului-inculpat sunt lipsite de relevanță asupra subzistenței temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, cât timp ele au fost deja avute în vedere la individualizarea măsurii și, doar coroborat cu celelalte date ale cauzei, urmează a fi valorificate, eventual, la stabilirea tratamentului sancționator.
Pentru aceste considerente, apreciind legală și temeinică încheierea recurată, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva OG încheierii din data de 15.09.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I Penală.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 15.09.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I Penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /6.10.09
Dact. 2 ex./7.10.09
Președinte:Simona CîrnaruJudecători:Simona Cîrnaru, Petre Popescu, Anca Alexandrescu
