Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1379/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(2255/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1379/
Ședința publică de la data de 29 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 3: Petre Popescu
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - - reprezentat prin procuror .
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul -, împotriva încheierii de ședință din data de 09 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: recurentul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, lăsarea în libertate inculpatului, apreciind că în prezent temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, se va prezenta la termenele de judecată și nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului inculpatului, ca fiind nefondat și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.
Astfel, apreciază că nu se poate susține că au încetat temeiurile arestării preventive prin lipsa pericolului concret pentru ordinea publică de la momentul arestării inculpatului, având în vedere împrejurarea că în privința acestuia se reține vânzarea consecutivă a trei cantități de heroină. Acest lucru denotă împrejurarea că această activitate este o activitate permanentă a inculpatului iar intervenția organelor de urmărire penală a fost singura de natură să stopeze această activitate. De asemenea, solicită a se avea în vedere și stadiul procesual incipient în care ne află în prezent, împrejurarea că nici unul dintre inculpați și nici persoanele care afirmă că inculpatul a vândut droguri nu au fost încă audiate de către instanța de fond.
Având ultimul cuvânt recurentul inculpat, solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată:
Prin încheierea de ședință din data de 09.09.2009 Tribunalul București Secția I Penală a dispus, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b alin.3 pr. pen. menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului -.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal și de art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit.a cod penal.
În fapt, s-a reținut că la data de 18.12.2008 inculpatul a vândut două doze de heroină colaboratorului " ", la data de 22.12.2008, împreună cu a vândut o doză de heroină aceluiași colaborator iar la data de 09.01.2009 a vândut învinuitului 4,33 grame heroină.
Tribunalul a reținut că luarea măsurii arestării preventive s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie și că temeiurile care au justificat arestarea - îndeplinirea cerințelor art. 143 și 148 lit.f pr. pen. - se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Încheierea susmenționată a fost atacată cu recurs de către inculpatul care a susținut că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, iar lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate de către inculpat, dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 15/D/P/2009 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal, constând în aceea că la datele de 18.12.2008 și 22.12.2008 a vândut colaboratorului " ", în total, trei doze de heroină iar la data de 09.01.2009 a vândut o cantitate de 4,33 grame de heroină învinuitului.
Prin încheierea de ședință din Camera de consiliu de la 29.04.2009, Tribunalul București Secția a II-a Penală a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, de la 20.04.2009 până la 28.05.2009 inclusiv, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art. 143. pr. pen și că inculpatul se află în cazul prevăzut de art. 148 lit.f pr. pen. Măsura preventivă a fost prelungită și ulterior menținută cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3002rap. la art. 160/b alin.3 din Codul d e procedură penală, iar menținerea duratei arestării preventive a inculpatului se impune, având în vedere că până la acest moment procesual nu au încetat și nici nu s-au modificat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, menținându-se atât caracterul rezonabil al presupunerii că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu cât și cerințele art.148 lit.f pr. pen.
Sub acest din urmă aspect, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc este închisoarea mai mare de 4 ani, iar natura și gravitatea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, cantitatea de droguri traficată, caracterul continuat al faptei, starea de insecuritate creată pentru populație prin punerea în circulație de droguri de mare risc, recrudescența deosebită a acestui gen de infracțiuni, relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar produce lăsarea inculpatului în libertate și îndreptățesc organele judiciare să aplice măsuri ferme pentru stoparea fenomenului infracțional, inclusiv prin menținerea măsurilor privative de libertate.
Fapte de natura celor pentru care este cercetat inculpatul au o puternică rezonanță negativă în conștiința opiniei publice iar lăsarea în libertate a acestuia ar genera neîncredere în capacitatea justiției de a reacționa la asemenea fenomene care aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori apărate de lege cum este sănătatea publică.
La aceste elemente de apreciere legate de gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu se adaugă și cele referitoare la persoana acestuia: cunoscut cu antecedente penale, fără ocupație, consumator de droguri astfel că, pe fondul parazitismului social și al consumului de droguri, este îndreptățită temerea că lăsat în libertate inculpatul ar putea relua activitatea infracțională.
Atitudinea sinceră invocată de către inculpat nu poate constitui motiv pentru punerea acestuia în libertate, fiind cunoscută la momentul luării măsurii arestării preventive și apreciată în contextul gravității faptei pentru care este cercetat. De altfel, Curtea remarcă faptul că inculpatul a fost prins în flagrant, situație în care atitudinea sinceră a acestuia își pierde din semnificație.
Pentru considerentele ce preced, constatând că încheierea atacată este legală și temeinică, privarea de libertate în continuare a inculpatului fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, conform art. 136. pr. pen. în baza art. 385/15 pct.1 lit.b C pr. pen Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Conform art. 192 alin.2 pr. pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul -, împotriva încheierii de ședință din data de 09 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
2 ex./22.10.2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru, Petre Popescu
