Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 20/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 20/ DOSAR NR-
Ședința publică din 15 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Laura Popa JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țînț
- - - JUDECĂTOR 3: Elena Barbu judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații -, -, G, -, și împotriva încheierii de ședință din data de 8 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales e, recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu, recurentul inculpat G, în stare de arest preventiv asistat de avocat ales, recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales în substituire avocat ales, recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales și recurenții inculpați și, ambii în stare de arest preventiv, asistați de avocat ales.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 7, 8 Cod procedură penală, se prezintă în instanță interpretul de limba italiană - - desemnat să asigure traducerea dezbaterilor pentru inculpații și, aceasta depunând jurământul potrivit dispozițiilor art. 327 Cod procedură penală.
Întrebați fiind, apărătorii aleși ai inculpaților și reprezentantul parchetului, declară că nu au cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor declarate.
Avocat ales pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov la data de 8 ianuarie 2010 prin care a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului, casarea încheierii și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Consideră că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării nu mai subzistă neexistând nicio dovadă că lăsat în stare de libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Totodată apreciază că dispozițiile art. 136 Cod procedură penală privind buna desfășurare a procesului penal pot fi asigurate și prin lăsarea în stare de libertate a inculpatului întrucât nu există date că inculpatul s-ar sustrage de la judecată. Inculpatul a manifestat doar o recunoaștere parțială.
Susține că nu dorește să antameze fondul cauzei, dar precizează că relativ la reținerea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 inculpatul nu a executat acte de subordonare într-o ierarhie infracțională.
Relativ la temeiul prevăzut de art. 148 lit.f Cod procedură penală, consideră că nu s-a dovedit pericolul concret pentru ordinea publică și astfel se încalcă prezumția de nevinovăție.
Solicită a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, că își asigură existența din activități de transport și are doi copii minori în întreținere.
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea în stare de libertate a inculpatului.
Avocat e pentru recurentul inculpat susține că lecturând conținutul încheierii atacate a constatat că se face o tratare generală, colectivă a inculpaților.
Susține că doar două aspecte îl privesc pe inculpatul, respectiv că acesta a efectuat două invitații pentru 2 cetățeni albanezi și existența a două convorbiri telefonice între inculpatul și. Inculpatul efectua transporturi de mărfuri și i-a comunicat inculpatului că se află în imposibilitatea de a-i duce pe albanezi. În acest sens, nu se poate vorbi de o activitate consumată. Doar faptul că au hotărât ceva în ideea de a face nu înseamnă că inculpații au trecut la manifestarea hotărârii. Sub aspectul indiciilor temeinice, nu rezultă că inculpatul a pus în executare această hotărâre. Simplul fapt de a face invitații la solicitarea inculpatului nu înseamnă nimic ilegal care să determine răspunderea penală.
În opinia sa, există presupuneri de fapte penale, care nu justifică menținerea arestării preventive. S-a dublat transportul ilegal cu unul legal. În aceste condiții consideră că nu există indicii și nici pericol concret pentru ordinea publică.
Concluzionează solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în stare de libertate a inculpatului.
Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive.
Susține că subscrie expunerii colegilor săi în sensul de a nu mai fi menținută măsura arestării preventive a inculpatului apreciind că prin lăsarea în stare de libertate nu s-ar aduce atingere ordinii publice, buna desfășurare a procesului penal nu ar fi afectată prin cercetarea sa în stare de libertate. Solicită acordarea onorariului parțial.
Avocat ales pentru recurentul inculpat G solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov și rejudecând a nu mai fi menținută măsura arestării preventive.
Apărătorul ales susține că la dosar nu există probe suficiente că inculpatul ar fi aderat la un grup infracțional organizat. Inculpatul G nu a efectuat nicio invitație și nu a ținut legătura cu inculpatul. Acesta l-a contactat să-l ajute cu un transport. Consideră că cetățenii albanezi au intrat în țară în mod legal. Inculpatul i-a transportat până la și s-a întors, conștientizând că a făcut ceva legal. De altfel, subliniază faptul că la prezentarea materialului de urmărire penală, inculpatului Gis -a schimbat încadrarea juridică din forma consumată în forma tentativei la infracțiunea de trafic de migranți.
Solicită a fi avute în vedere și circumstanțele personale ale acestui inculpat, care are un credit ipotecar și datorită stării de arest riscă să-și piardă locuința. Anterior inculpatul a avut un loc de muncă și chiar reprezentantul societății l-a asigurat că îl va încadra.
solicitând admiterea recursului și a nu mai fi menținută măsura arestării preventive.
Avocat ales pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecând a se dispune cercetarea în stare de libertate a inculpatului.
Apărătorul ales susține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nu există temeiuri noi care să justifice menținerea măsurii arestării preventive.
Temeiurile reținute inculpatului la luarea măsurii sunt cele prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. Cod procedură penală. Dispozițiile art. 143 Cod procedură penală sunt în sensul că măsura rețineri se ia dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
La acest moment urmărirea penală este finalizată și care sunt acele probe că inculpatul se face vinovat de săvârșirea unor fapte penale.
Inculpatul a făcut două invitații pentru doi cetățeni albanezi să viziteze România, apreciind că oricărei persoane îi este permis de a vizita o țară, ori acest fapt nu poate face obiectul material al unei infracțiuni. Coinculpatul într-o declarație ar fi afirmat că inculpatul l-ar fi ajutat la transportul unor persoane, ori într-un autobuz sunt mai multe persoane, motiv pentru care declarația inculpatului nu are temei și nu constituie probă în sensul prevăzut de art. 143 Cod procedură penală.
În opinia sa, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în acest caz nu poate fi vorba despre art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Pentru a exista o stare de temere de indignare în rândul societății trebuie să existe la dosar probe. Nu există nicio probă, nici indicii că inculpatul ar crea acea indignare care să justifice un pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura arestării preventive se circumscrie unui scop și acesta trebuie analizat în raport cu cazul ce se analizează. În speța de față, urmărirea penală a fost finalizată, inculpații au colaborat cu organele de anchetă, motiv pentru care consideră că nu s-ar împiedica în nici un fel buna desfășurare a procesului penal.
Apărătorul ales al inculpatului solicită a se reține că inculpatul a suferit o arsură gravă, dovedită cu acte medicale, ce atestă că se impune o operație ce implică o grefă de piele.
Solicită judecarea sa în stare de libertate pentru a-i da posibilitatea inculpatului de a-și efectua operația, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive, cu o altă măsură mai puțin severă ținând cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Avocat ales pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov la data de 8 ianuarie 2010 și rejudecând a nu mai fi menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru reținerea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat trebuie să existe probe din care să rezulte fără nici un dubiu existența acestora. Temeiul reținut este cel prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală. Prima cerință avută în vedere de legiuitor este ca pedeapsa să fie mai mare de 4 ani, dar pentru ca ce-a de a doua cerință, pericolul pentru ordinea publică să existe, trebuie să existe probe. În opinia sa, dispozițiile art. 3001Cod procedură penală, fac trimitere doar la teza subiectivă a art. 148 lit.f Cod procedură penală, respectiv concret și individual care sunt probele că lăsarea în stare de libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Practica CEDO a statuat că nu trebuie să se facă o redactare în ce constă pericolul pentru ordinea publică. Solicită a se observa că această condiție în speța de față nu este îndeplinită.
Solicită a se observa că Ministerul Publica propus luarea măsurii arestării preventive față de toți inculpații. Tribunalul Brașov însă, față de inculpatul, a considerat că nu se impune luarea acestei măsuri, măsura arestări preventive fiind luată în faza de recurs la această curte de apel.
Sub acest aspect, consideră că pericolul pentru ordinea publică nu este dovedit având în vedere atitudinea inculpatului în cele 5 zile petrecute în stare de libertate de la momentul respingerii propunerii de arestare preventivă și momentul luării acestei măsuri. Inculpatul nu s-a sustras și s-a prezentat de fiecare dată la organele de urmărire penală și la instanțele de judecată.
Apreciază că dispozițiile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală trasează obligația instanței de judecată de a ține seama de o serie de elemente de circumstanțiere personală. Astfel, solicită a se observa că inculpatul nu este o persoană periculoasă care ar prezenta un pericol pentru societate.
Apărătorul ales al inculpatului arată că urmărirea penală a fost finalizată, instanța de judecată a fost sesizată cu rechizitoriu, astfel încât s-a scurs o perioadă de timp, care să atenueze acea stare de temere și insecuritate că prezența inculpatului în societate ar bulversa opinia publică.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul este cumnat cu inculpatul, pe care l-a rugat să-i facă invitații pentru cetățenii albanezi, dar afirmația "am făcut și nu pot să mai face" nu constituie infracțiunile reținute la urmărirea penală.
Totodată afirmă că măsura arestării preventive nu trebuie să se transforme într-o pedeapsă. Scopul măsurilor preventive astfel cum este definit în art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, trebuie să fie avut în vedere pentru buna desfășurare a procesului penal, dacă există temeiuri, informații sau probe că inculpații urmăresc să se sustragă sau să efectueze înțelegeri frauduloase cu alte părți sau ar urmării să bulverseze în vreun fel judecata.
solicitând în principal a nu mai fi menținută măsura arestării preventive, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestări preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, având în vedere dispozițiile art. 23 alin. 1 și 11din Constituție.
Avocat ales pentru recurenții inculpați și solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive.
În motivarea încheierii se face vorbire despre pericolul de sustragere a cetățenilor de origine albaneză de la cercetarea judecătorească.
Solicită a se observa că din întreg materialul aflat la dosarul cauzei nu se conturează vreo modalitate că inculpații străini ar crea un pericol concret pentru ordinea publică.
În opinia sa, nu există probe că cei doi cetățeni albanezi ar fi săvârșit fapte antisociale în România sau alte state. Pe întreaga structură a dosarului nu există probe sau indicii că aceștia ar fi participat la așa-zisul trafic pentru obținerea acelor vize.
Inculpatul nu indică nicio urmă de bănuială că ar fi săvârșit aceste fapte antisociale. Această măsură drastică a arestului preventiv nu se justifică și nu este oportună neavând nicio eficiență. Măsura arestului preventiv nu poate constitui o pedeapsă în sine câtă vreme prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată. Dreptul la libertate este un drept consfințit prin Constituție.
În concluzie, consideră că nu se justifică menținerea măsurii arestării preventive, având în vedere că nu există probe concrete ori indicii temeinice care să conducă la concluzia că în stare de libertate inculpații ar încerca să se sustragă ori să împiedice buna desfășurare a procesului penal, motiv pentru care solicită admiterea recursului și în principal, revocarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar, având în vedere că sunt cetățeni albanezi, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, apreciind că inculpații până la finalizarea acestui proces au posibilitatea de a se stabili la Centrul de înscriși la
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor declarate și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov ca fiind temeinică și legală, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143, 136 și art. 148 lit. f Cod procedură penală atât cu ocazia luării, respectiv a prelungirii acestei măsuri.
Consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 136 Cod procedură penală, în sensul că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea măsurii arestări preventive a celor 8 inculpați. Arată că urmărirea penală a fost efectuată într-un termen scurt, aproximativ 56 de zile, fiind trimiși în judecată 15 inculpați, dintre care o parte sunt cetățeni albanezi și care fiind citați pentru prezentarea materialului de urmărire penală au refuzat să se prezinte la termenul fixat.
Pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea măsurii arestări preventive, prima condiție a art. 148 lit. f Cod procedură penală fiind îndeplinită, pedeapsa fiind mai mare de 4 ani pentru infracțiunile deduse judecății, iar relativ la cea de-a doua condiție există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.
Pericolul pentru ordinea publică rezidă din modalitatea de săvârșire a faptelor, pe raza mai multor localități din țară și pe teritoriul altor state. Astfel, este de remarcat faptul că prin activitatea inculpaților s-a creat un dubiu asupra țării noastre, credibilitatea țării fiind pusă sub semnul întrebării.
O serie de cetățeni români săvârșesc infracțiuni în țările Uniunii Europene și acum cetățenii români favorizează cetățenii altor state să comită fapte de natură penală, aspecte ce vin să contureze mai mult pericolul pentru ordinea publică.
Consideră că acele invitații nu au fost trimise în mod dezinteresat. Inculpații nu au putut justifica sume importante de euro, de unde provin acei bani. Cetățenii români i-au ajutat pe albanezi în scopul obținerii unor sume de bani.
punând concluzii de respingere a recursurilor declarate și menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, încheierea pronunțată fiind legală și temeinică.
Avocat ales, în replică, având cuvântul, menționează că printre cetățenii albanezi sunt foarte mulți oameni bogați, iar inculpații fac parte dintre aceștia, având o bază materială pozitivă.
Susține că la dosar nu există nicio dovadă că inculpații au încercat a obține foloase materiale, aceasta constituie o exagerare.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și se raliază concluziilor apărătorului său.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și se raliază concluziilor apărătorului său.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită a fi avute în vedere concluziile apărătorului său.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului pentru a-și ajuta familia.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și se raliază concluziilor apărătorului său.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită a fi avute în vedere concluziile apărătorului său.
Curtea de Apel,
Deliberând asupra recursurilor penale de față;
Constată că,prin încheierea de ședință din data de 8 ianuarie 2010, Tribunalul Brașova menținut, în baza art. 3001alin. 1 și 3 raportat la art. 160balin. 1 și 3 Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpaților, G, și, apreciind că, în cauză, raportat la probele administrate, subzistă temeiurile arestării preventive, existând, totodată, indicii ale comiterii unor fapte prevăzute de lege penale de către inculpați.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații, solicitând revocarea arestării preventive și judecarea în stare de libertate deoarece temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă la acest moment și au suferit modificări. Totodată, au invocat lipsa probelor în ce privește vinovăția lor, astfel că nu se justifică menținerea arestării preventive.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, Curtea de Apel Brașov constată ca recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT Serviciul Teritorial Brașov din data de 7.01.2010, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:
1.- zis "",cetățean albanez, pentru comiterea infracțiunilor de:
"constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.
"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal.
"trecere ilegală a frontierei de stat" prevăzută și pedepsită de art.70 alin.1 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal.
cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal
2.- zis "" și ",cetățean albanez,pentru comiterea infracțiunilor de:
"constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.
"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal.
"trecere ilegală a frontierei de stat" prevăzută și pedepsită de art.70 alin.1 din OUG nr.105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal.
cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal
În sarcina celor doi inculpați s-a reținut că la începutul lunii februarie 2009, împreună cu inculpatul și un cetățean italian, a cărui identitate nu a putut fi stabilită, au constituit un grup infracțional organizat, care a acționat pe teritoriile a trei state, România și Italia în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, iar în intervalul februarie - noiembrie 2009 pe teritoriul statului albanez au coordonat împreună activitatea de recrutare a cetățenilor albanezi interesați să ajungă în Italia, după obținerea vizelor pentru România și pe teritoriul statului român au ținut legătura cu - pe zona B, și - pe zona
În baza aceleiași rezoluții infracționale, în intervalul ianuarie - septembrie 2009:
- cei doi inculpați i-au racolat pe cetățenii albanezi, Gjini, interesați să ajungă fraudulos în Italia;
- au făcut demersuri în vederea obținerii vizelor pentru România și, ulterior, cu excepția cetățenilor albanezi Gjini, și, i-a pus în legătură cu, care a organizat și efectuat activitățile de scoatere frauduloasă din țară, transportându-i în Italia;
- la data de 02.11.2009 s-au deplasat împreună cu compatrioții lor din în România, intrând în țară prin punctul de trecere al frontierei B Otopeni, iar la 04 noiembrie 2009 au efectuat, împreună cu, cu știința lui, activități de călăuzire și transport al învinuiților, și, reușind să-i treacă în mod fraudulos frontiera de stat prin punctul de trecere "Nădlac".
-la 10.11.2009, de această dată împreună cu, - și G, au încercat să-i treacă din nou frontiera de stat prin același punct vamal, fiind însă surprinși de către organele judiciare.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, la 04.11.2009, au trecut ilegal granița româno-ungară prin punctul de trecere al frontierei Nădlac, încălcând prevederile art.4 alin.4 din OUG nr.194/2002, fiind depistați și reținuți de către autoritățile judiciare ungare, iar în noaptea de 10/11 noiembrie 2009, după returnarea lor în România, au încercat să treacă din nou frontiera, prin același punct vamal, fiind surprinși de către organele judiciare în apropierea acestuia.
3.-pentru comiterea infracțiunilor de:
"constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prev. și ped. de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37 lit.a din Codul penal.
"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.37 lit.a din Codul penal.
cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
În sarcina acestui inculpat s-a reținut că la începutul lunii februarie 2009, împreună cu un cetățean albanez și unul italian ale căror identități nu au putut fi stabilite până în prezent ("") a constituit un grup infracțional organizat, care acționează pe teritoriile a trei state, România și Italia în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, în schimbul unor importante sume de bani. În intervalul de timp menționat acesta s-a ocupat, pe teritoriul statului român, pe de o parte de întocmirea invitațiilor pe numele său ori pe numele altor membri ai grupului, în baza cărora au fost eliberate vize de scurtă ședere mai multor cetățeni albanezi, iar pe de altă parte i-a călăuzit pe aceștia și a organizat activități de călăuzire (prin stabilirea traseelor de urmat în vederea ajungerii în țara de destinație și cazarea migranților) desfășurate de către, G, care, la solicitarea sa, au aderat la grupul infracțional;
La finele lunii septembrie 2009, împreună cu și, la solicitarea liderului grupului care acționează pe teritoriul statului albanez, a completat invitații pentru un alt membru al grupării respectiv - care avea rolul de a-i însoți pe migranți din țara de origine în cea de destinație - și pentru, pe care odată ajunși în România trebuia să îi treacă în mod fraudulos frontiera cu un alt membru al grupării, însă atât liderul grupului din cât și au decis să apeleze la, la rândul său membru al grupului alături de (ambii cu domiciliul în județul V). La data de 04 noiembrie 2009 cetățenii albanezi susmenționați au fost transportați de către, cu autoturismul marca "Mercedes " înmatriculat sub numărul - și au trecut în mod fraudulos frontiera de stat prin punctul de trecere "Nădlac", toți șase fiind depistați și reținuți de către autoritățile judiciare ungare.
Ulterior datei de 04.11.2009, a organizat și coordonat activitățile de scoatere frauduloasă din țară a acelorași migranți, în care i-a implicat și pe - și G, iar la data de 10.11.2009, în jurul orelor 24:00, a fost surprins împreună cu aceștia de către organele judiciare, în apropierea punctului de frontieră Nădlac, în timp ce au încercat să-i scoată fraudulos din țară pe, și,
și constatând că
În intervalul ianuarie-februarie și mai-iunie 2009, la solicitarea inculpaților și a organizat, coordonat și efectuat activitățile de scoatere frauduloasă din România,prin vama "Nădlac" și ulterior transportul până în Italia, a cetățenilor albanezi, și, după ce a făcut demersuri pentru obținerea vizelor, prin întocmirea de invitații fictive pentru aceștia.
4.pentru comiterea infracțiunilor de:
"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.
"trafic de migranți" în forma tentativei prevăzută și pedepsită de art.20 din Codul penal raportat la art.71 alin.1 din OUG 105/2001.
cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut în fapt că a aderat la grupul infracțional organizat constituit de -, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009, pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, în schimbul unor importante sume de bani, iar în intervalul de timp menționat s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului -, de efectuarea activităților de transport al migranților din România în Italia.
În data de 09.11.2009, împreună cu inculpații și, s-a implicat în pregătirea activităților de transport al cetățenilor albanezi, și, iar în data de 10.11.2009 i-a transportat pe teritoriul României în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, activitate ce a fost întreruptă datorită intervenției autorităților judiciare, în zona graniței de vest a României, la granița româno-
5.pentru comiterea infracțiunilor de:
"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37 lit.b din Codul penal.
"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, cu aplicarea art.37 lit.b din Codul penal.
cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut că a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009 pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, iar în intervalul de timp menționat s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului, de efectuarea activităților de transport și călăuzire a migranților, pe care i-a sprijinit astfel să treacă în mod fraudulos granița de vest a României cu destinația Italia.
În intervalul februarie - august 2009, sub coordonarea inculpatului, a călăuzit un număr de 6 cetățeni albanezi, care au trecut în mod fraudulos granița de vest a României, prin zona din apropierea punctului de frontieră Nădlac.
6. -pentru comiterea infracțiunilor de:
"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.
"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001.
cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
Se retine în fapt că acesta a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul -, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009 pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, iar în intervalul de timp menționat s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului -, de efectuarea activităților de transport al migranților, pe care i-a călăuzit și sprijinit să treacă în mod fraudulos granița de vest a României cu destinația Italia.
La data de 09.11.2009, împreună cu inculpații - și G, s-a implicat în pregătirea activităților de transport al cetățenilor albanezi, și, iar în data de 10.11.2009 i-a călăuzit pe aceștia în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, activitate ce a fost întreruptă datorită intervenției autorităților judiciare, în zona graniței de vest a României, la frontiera cu Ungaria.
7. -- zis "", pentru săvârșirea infractiunilor de:
"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.
"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal.
cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
În fapt s-a reținut că acest inculpat a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul -, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009 pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia. Acesta s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului -, de întocmirea invitațiilor pe numele mai multor cetățeni albanezi, printre care și, și a sprijinit activitatea infracțională a inculpatului -, prin punerea la dispoziție a mijloacelor de transport care au fost utilizate de acesta din urmă pentru călăuzirea migranților în scopul trecerii frauduloase a frontierei și a transportat împreună cu patru cetățeni albanezi.
8. -pentru comiterea infracțiunilor de:
"aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003.
"trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal,
cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
În fapt s-a reținut ca acesta a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul, ce a acționat în perioada februarie - noiembrie 2009 pe teritoriile a trei state, România și Italia, în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, în schimbul unor importante sume de bani.
De asemenea în intervalul de timp menționat s-a ocupat, sub coordonarea inculpatului, de întocmirea invitațiilor pe numele mai multor cetățeni albanezi, printre care și și și a sprijinit activitatea infracțională a inculpatului, prin punerea la dispoziție a mijloacelor de transport care au fost utilizate de acesta din urmă pentru călăuzirea migranților în scopul trecerii frauduloase a frontierei, iar în vara anului 2009, transportat cu știința lui și împreună cu patru cetățeni albanezi.
Față de inculpatul s-a început urmărirea penala la data de 5.11.2009 pentru infracțiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 și infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001, pentru că la data de 11.11.2009 să se dispună schimbarea încadrării juridice prin reținerea dispozițiilor art 41 al 2 Cp; la aceeași dată se pune în mișcare acțiunea penală pentru inculpatul pentru infracțiunile față de care anterior se începuse urmărirea penală. Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea de ședință 27 din data de 12.11.2009 pe o perioada de 29 zile, mandatul fiind valabil până la 10.12.2009 inclusiv. Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii măsurii procesuale l-au constituit prevederile art 148 lit f Cpp.
Față de inculpatul G s-a început urmărirea penală la data de 11.11.2009 pentru infracțiunea prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 și infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001, pentru ca la data de 11.11.2009 să se dispună punerea în mișcare a acțiunii penale pentru același inculpat față de infracțiunile anterior menționate; prin încheierea nr 27 din 12.11.2009 Tribunalul Brașova dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 zile, reținându-se drept temei al măsurii procesuale dispozițiile art.148 lit f Cod procedură penală.
Față de inculpatul s-a început urmărirea penală la data de 10.11.2009 pentru infracțiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 și infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001, pentru că la data de 11.11.2009 față de acest inculpat să fie pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile anterior menționate; față de inculpatul, prin încheierea nr 27 din 12.11.2009 Tribunalul Brașova dispus arestarea preventivă pe o durată de 29 zile, mandatul fiind valabil până la 10.12.2009 inclusiv; temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii măsurii procesuale l-au constituit dispozițiile art 148 lit f Cod procedură penală.
Cu privire la inculpatul s-a început urmărirea penală la data de 11.11.2009 pentru infracțiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 și infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001, iar la aceeași dată se pune în mișcare acțiunea penală față de inculpat cu privire la infracțiunile menționate. Prin încheierea nr 27 din 12.11.2009 Tribunalul Brașov dispune arestarea preventiva a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, mandatul fiind valabil până la data de 10.12.2009, temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii măsurii procesuale constituindu-l prevederile art 148 lit f Cod procedură penală.
Față de inculpatul s-a început urmărirea penală la data de 10.11.2009 pentru infracțiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 și infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001 în forma complicității, pentru ca la data de 11.11.2009 să se dispună față de același inculpat punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunile anterior menționate. Prin încheierea de ședință nr 87/2009 Curtea de Apel Brașova casat încheierea instanței de fond nr 27 Tribunalului Brașov numai în ceea ce privește pe inculpatul și a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 29 zile, mandatul fiind valabil până la 15.12.2009 inclusiv; temeiurile ce au stat la baza dispunerii măsurii procesuale l-au constituit dispozițiile art 148 lit f Cod procedură penală.
Față de inculpatul s-a început urmărirea penală la data de 10.11.2009 pentru infracțiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 și infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001 în forma complicității, iar la data de 11.11.2009 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat cu privire la infracțiunile anterior menționate. Prin încheierea de ședință nr 27 din data de 12.11.2009 Tribunalul Brașova dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, mandatul fiind valabil până la data de 10.12.2009; temeiurile ce au stat la baza dispunerii măsurii procesuale l-au constituit dispozițiile art 148 lit f Cod procedură penală.
Față de inculpatul s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 10.11.2009 pentru infracțiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 și infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001 cu aplic art 41 al 2 Cp și art 70 al 1 din OUG 105/2001, pentru ca la data de 12.11.2009 să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei prin reținerea dispozițiilor art 41 al 2 Cp și cu privire la infracțiunea prev de art 70 al 1 din OUG 105/2001. La data de 12.11.2009 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat cu privire la infracțiunile pentru care anterior s-a început urmărirea penală. Prin încheierea de ședință nr 28 din 13.11.2009 Tribunalul Brașova dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 15 zile,măsura făcând obiectul verificării în calea de atac a recursului, durata arestării preventive fiind modificată la 29 de zile prin încheierea nr 28 Curții de Apel Brașov; mandatul de arestare preventivă a inculpatului este valabil până la data de 11.12.2009 inclusiv, iar temeiurile avute în vedere de instanța la momentul dispunerii măsurii procesuale l-au constituit prevederile art 148 lit f Cod procedură penală.
Față de inculpatul s-a început urmărirea penală la data de 10.11.2009 pentru infracțiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 și infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001 cu aplic art 41 al 2 Cp si art 70 al 1 din OUG 105/2001,iar la data de 12.11.2009 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținându-se în plus față de inculpat și dispozițiile art 41 al 2 Cp cu privire la infracțiunea prev de art 70 al 1 din OUG 105/2001. La 12.11.2009 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat pentru infracțiunile pentru care anterior se începuse urmărirea penală, inculpatul fiind arestat preventiv prin încheierea nr 28 din 13.11.2009 a Tribunalului Brașov; măsura preventivă a format obiectul verificării în calea de atac a recursului fiind modificată perioada mandatului de arestare preventiva la 29 de zile, mandatul fiind valabil până la data de 11.12.2009 inclusiv. Temeiul avut în vedere la momentul dispunerii măsurii procesuale l-a constituit prevederile art 148 lit f Cod procedură penală.
Prin încheierea din 7.12.2009 pronunțată în dosar penal nr - al Tribunalului Brașovs -a dispus în temeiul art 159 Cod procedură penală prelungirea măsurii arestării preventive dispuse fata de cei trei inculpați cu 30 zile până la data de 9.01.2010.
Temeiurile arestării preventive pentru inculpații recurenți l-au constituit prevederile art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe parcursul desfășurării procesului, durata arestării preventive a fost verificată succesiv de către instanțele de judecată, atât la fond cât și în recurs, constatându-se legalitatea și temeinicia acestei măsuri.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică întrucât dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt aplicabile în speță, menținerea acestei măsuri fiind justificată de buna desfășurare a procesului penal, astfel cum prevăd dispozițiile art. 136 Cod procedură penală. Nu au intervenit noi împrejurări care să schimbe temeiurile arestării, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 139 Cod procedură penală și nu se impune înlocuirea măsurii arestării cu altă măsură preventivă mai puțin restrictivă.
Critica privind lipsa probelor sau a indiciilor temeinice este nefondată. Instanța de fond a realizat o justă analiză a materialului probatoriu administrat în cauză până la acest moment procesual, ținând seama de obiectul cauzei, în limitele în care a fost investită și a constatat în mod corect că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 143 Cod procedură penală. Ea a analizat în mod temeinic incidența acestui text de lege, arătând concret care sunt elementele probatorii care conduc la presupunerea rezonabilă că persoanele față de care se efectuează urmărirea penală au săvârșit faptele (motivare însușită și de instanța de recurs). Notele de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpații, în perioada 10.09.2009-11.11.2009, interceptate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Brașov și imaginile surprinse în data de 03.11.2009 se coroborează cu procesul verbal de depistare din data de 10.11.2009, declarațiile martorilor audiați, procesele verbale cu privire la obținerea vizei de către cetățenii albanezi și de intrare a acestora pe teritoriul României prin Aeroportul Otopeni; procesul-verbal din 10.10.2009, din care rezultă că cetățenii albanezi, și au solicitat viză de scurtă ședere Consulatului Român din urmare invitaților inculpaților și; procesul-verbal din 10.11.2009, din care rezultă că cetățenii albanezi, au intrat pe teritoriul României prin Aeroportul Otopeni la data de 02.11.2009, în intervalul orar 20:04:40 - 20:07:57; procesul-verbal de constatare întocmit cu prilejul predării de către autoritățile ungare către autoritățile române în data de 05.11.2009 a cetățenilor albanezi, și; procesul-verbal de predare primire din 06.11.2009 a cetățenilor albanezi, și, agenților din cadrul Centrului Regional ORI T; cererile de azil formulate la data de 06.11.2009 de către cetățenii albanezi, și; raportul întocmit la data de 11.11.2009 de către angajații Centrului Regional ORI T cu prilejul constatării împrejurării că la 10.11.2009, ora 11:05, cetățenii albanezi, și au părăsit centrul și nu s-au mai prezentat conform regulamentului la ora 22:00; copiile pașapoartelor cetățenilor albanezi, și, pe care aceștia le-au prezentat atât autorităților judiciare e cât și celor române; nota telefonică din data de 09.11.2009, din care rezultă că față de cetățenii albanezi, și a fost luată de către organele judiciare e măsura contravențională a interdicției de a se afla pe teritoriul statului timp de 6 ani și că în dosarul B-1268/2009 al Tribunalului a fost emis față de mandatul de arestare preventivă pentru infracțiunea de "trafic de migranți", începând cu data de 06.11.2009 până la data de 06.12.2009; adresa DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov, din care rezultă că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad se află înregistrat dosarul nr.7210/P/2009 privind pe cetățenii albanezi, și, cercetați relativ la comiterea infracțiunii de "trecerea frauduloasă a frontierei", solicitat în vederea reunirii la dosarul nr.228D/P/2009; procesele-verbale de percheziție domiciliară la locuințele inculpaților; la locuința inculpatului a fost găsită o mapă conținând documente privind cetățenii albanezi.
Motivele pe care prima instanță le-a invocat în sprijinul soluției adoptate sunt valabile pentru toți inculpații recurenți, astfel că nu era necesară repetarea lor pentru fiecare inculpat în parte - astfel cum s-a solicitat în apărare -, prezenta cauză având ca obiect o măsură preventivă, iar nu fondul cauzei, respectiv vinovăția inculpaților și condamnarea sa achitarea acestora. Totodată, chiar dacă în cauză a fost sesizată instanța de judecată prin rechizitoriu, textul de lege privind măsurile preventive nu se modifică, cerința legii fiind în continuare aceea a existenței indiciilor temeinice sau probelor pentru menținerea măsurii, iar nu doar a probelor, astfel că motivarea primei instanțe este legală și temeinică.
Instanța de recurs va lua în considerare condițiile concrete în care s-au comis faptele, intervalul de timp și locurile unde s-au comis infracțiunile, modul de operare și mijloacele folosite, natura și gravitatea infracțiunilor (ce aduc atingere unor valori sociale însemnate, cu consecințe și în afara teritoriului României), caracterul organizat și numărul de persoane implicate, circumstanțele personale ale inculpaților și atitudinea lor procesuală (inculpații, și au negat săvârșirea faptelor, arătând că nu cunoșteau activitatea infracțională desfășurată de inculpatul, iar inculpații G și au dat declarații nuanțate, în care au arătat că aveau cunoștință despre transportul ilegal al unor cetățeni albanezi peste graniță și despre invitațiile făcute pentru aceștia în România, însă inculpatul era cel care coordona activitatea și-i contacta pe inculpați), inculpații și și-au schimbat numele cu scopul eludării interdicțiilor ce le fuseseră impuse de către autoritățile e, faptul că aceștia mai sunt cercetați într-un alt dosar pentru infracțiunea de trecere ilegală a frontierei, împrejurarea că activitatea infracțională a cetățenilor albanezi a fost sesizată și de către autoritățile e, care au luat măsuri împotriva lor, consecințele produse, precum și rezonanța socială pe care o au astfel de fapte în conștiința cetățenilor. Prin urmare, curtea de apel constată că menținerea arestării preventive este justificată de buna desfășurare a procesului penal, potrivit dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, probele care privesc fapta constituind tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică punerea în libertate a inculpaților recurenți.
Curtea de Apel Brașov observă că această măsură nu înlătură prezumția de nevinovăție de care se bucură în continuare inculpații, arestarea fiind necesară pentru a se asigura o bună soluționare a procesului și că durata ei nu a depășit un termen rezonabil, potrivit Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere complexitatea cauzei și natura deosebită a infracțiunilor cercetate. Măsura preventivă se impune față de toți inculpații deoarece întreaga activitate infracțională s-a desfășurat cu sprijinul fiecărui inculpat, chiar dacă contribuția unora dintre ei a fost mai redusă. În acest moment procesual, raportat la criteriile anterior expuse, nu se justifică aplicarea unor măsuri procesuale diferite față de inculpați.
Față de considerentele expuse, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea de Apel va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, G, și și va menține încheierea recurată, obligând pe recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, în care se includ și sumele datorate ca onorariu (total sau parțial) apărătorilor din oficiu, conform art. 189 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii
E E:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații, G, și împotriva încheierii de ședință din data de 08.01.2010, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților suma totală de 250 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu asigurat recurentului și onorarii parțiale acordate avocatului din oficiu, care se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat, precum și suma de 300 lei, reprezentând plata interpret limba italiană asigurat recurenților și, care se plătește către
Obligă recurenții să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta următoarele sume:
-, și câte 100 lei fiecare;
- suma de 200 lei;
-, G și câte 150 lei fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - pt. - - aflată în concediu
semnează PREȘEDINT COMPLET
- -
Grefier
- -
Red.LP/11.01.2010
Tehnoredact.DS/25.01.2010/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Nicoleta Țînț, Elena Barbu
