Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 25/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. 12238/2/2009

3068/2009

DECIZIA PENALĂ NR. 25

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 06.01.2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Cristina Rotaru

JUDECĂTOR 2: Luciana Mera

JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL B - a fost reprezentat prin procuror.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații si G împotriva încheierii de ședința din 15.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Ia Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde recurenții inculpați si G in stare de arest si asistați de avocat din oficiu.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care,

Recurenții inculpați si G declară că sunt de acord cu asistența din oficiu la acest termen.

Constatând ca nu sunt excepții de invocat sau cereri de formulat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.

Apărătorul din oficiu al recurenților inculpați si G solicită admiterea recursurilor, casarea în parte a încheierii de ședință din data de 15.12.2009 și pe fond, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive întrucât nu subzista temeiurile avute in vedere la luarea acesteia, respectiv cercetarea acestora in stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Precizează că recurenta inculpat G are doi copii minori in întreținere, a recunoscut si regreta fapta comisa si recurentul inculpat a recunoscut, de asemenea, săvârșirea faptei.

In subsidiar, solicita înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau tara, inculpații urmând a se supune obligațiilor dispuse de instanța, neexistând riscul influențării administrării probatoriului sau aflării adevărului in cauza.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor, ca neîntemeiate, încheierea de ședința fiind legala și temeinică, in mod corect fiind menținuta starea de arest preventiv, motivat de faptul ca temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin in continuare, constând in procesul-verbal de surprindere in flagrant, procesul-verbal de percheziție corporala, denunțul formulat. Instanța a reținut că, in ceea ce privește întrunirea disp.art.143 Cpp, nu sunt administrate probe din care se contureze o alta situație de fapt, diferita de cea care rezulta din indiciile temeinice existente la momentul luării măsurii arestării preventive. In raport de stadiul procesual al cauzei, împrejurarea ca nu s-au modificat temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive, de pericolul social pe care îl prezintă judecarea inculpaților in stare de libertate, in mod corect tribunalul a menținut starea de arest preventiv.

In ultimul cuvânt, recurentul inculpat solicita instanței de recurs sa o pună in libertate pe G întrucât are doi copii in întreținere si inculpata recurent G declară că dorește sa fie judecată in stare de libertate întrucât are doi copii.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 15.12.2009 pronunțată în dosarul nr- în temeiul art. 3002Cod procedură penală raportat la 160 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și G.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea art. 1491Cod procedură penală, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 681Cod procedură penală cu referire la art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală.

S-a constatat de asemenea că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestora.

Astfel, în ceea ce privește condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, instanța are în vedere: denunțul și declarațiile martorului denunțător, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de înseriere a banilor, procesele-verbale de percheziții corporale ale martorului, procesele-verbale de percheziție corporală a inculpaților, declarațiile martorului asistent, declarațiile inculpaților.

S-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât fapta pentru care sunt cercetați inculpații este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs inculpații, criticând-o ca netemeinică și nelegală și solicitând punerea în libertate.

Curtea, analizând recursurile prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, conform art. 3856Cod procedură penală, constată că acestea sunt nefondate.

Inculpata Gaf ost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/200 reținându-se că la 07.10.2009, a vândut martorului denunțător 3 doze ce conțineau cantitatea de 0,21 gr. heroină cu suma de 120 lei, bani înseriați ce au fost găsiți asupra sa.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri și deținere în vederea consumului de droguri prevăzute de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, respectiv art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, reținându-se că la 7.10.2009, a vândut martorului denunțător 3 doze ce conțineau 0,21 gr. heroină, cu suma de 120 lei, bani înseriați, ce au fost găsiți asupra sa.

Cu ocazia percheziției domiciliare s-a descoperit heroină pusă în evidență de 2 seringi, 4 comprimate de methadonă, și 52 doze conținând 3,11 gr. de heroină deținute de inculpat pentru consum propriu și vânzare.

Din actele și lucrările dosarului rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele ce li se rețin în sarcină.

Gravitatea concretă a faptelor săvârșite, justifică aprecierea primei instanțe că inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică, chiar dacă nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.

Curtea constată că nu s-au administrat până la acest moment procesual probe din care să rezulte că temeiurile ce au determinat luarea acestei măsuri preventive a încetat, ori s-au schimbat.

De aceea, Curtea constată că încheierea primei instanțe este legală și temeinică și va respinge în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursurile formulate de inculpați, urmând ca în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală să îi oblige la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpatul G și împotriva încheierii de ședință din 15.12.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul București - Secția I Penală.

Obligă fiecare recurent la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu în sumă de câte 100 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 6.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact.

2 ex.-10.02.2010

Președinte:Cristina Rotaru
Judecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera, Viorica Costiniu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 25/2010. Curtea de Apel Bucuresti