Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 278/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr. 278/R/2008
Ședința publică din 12 mai 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura Mihaela
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Sotoc
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 26.04.1972, fiul lui și, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 6 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor,în dosar nr.- având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art. 160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.2640 din 09.05.2008, emisă din oficiu de Baroul.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent - avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii recurate în sensul de a se dispune revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat, cu consecința punerii sale în libertate. Apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă și nici temeiuri noi care să impună menținea în continuare a măsurii arestării preventive a inculpatului. Apreciază că persoana inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, a avut o atitudine sinceră de recunoaștere a faptei, nu are antecedente penale, astfel că procesul penal se poate desfășura în bune condiții și cu inculpatul în stare de libertate
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate, apreciind că, în mod just, după analiza probelor de la dosar Tribunalul Bihora considerat că temeiurile arestării mai subzistă, având în vedere gradul de pericol social al faptei comise - aceea de omor.
Inculpatului recurent depune la dosar copiile certificatului medico legal nr.1574/Ia/596/31.05.2002, a biletului de ieșire din spital nr.2367/16.01.2007, a certificatului medico legal nr.548/25.02.2008, după care în ultimul cuvânt arată că regretă fapta, nu știe ce a făcut întrucât familia i-a administrat cu forța medicamente și solicită admiterea recursului său pentru motivele arătate în memoriul depus la dosar.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință 6 mai Tribunalul Bihor, a dispus, printre altele, în baza art.300/2 raportat la art.160/b Cod procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 26 aprilie 1972 în orașul Aleșd, județ B, CNP--, aflat în prezent în Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea de arestare preventivă nr.10/12.03.2008 a Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.11/2008.
Pentru a pronunța această încheiere Tribunalul Bihor, examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, constată că inculpatul a fost arestat la data de 12 martie 2008 în baza mandatului de arestare preventivă nr.11/2008, emis de Tribunalul Bihor cu motivarea că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este învinuit, este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lui în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța a reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării lui libertate, motiv pentru care văzând dispozițiile art.300/2 combinat cu art.160/b al.3 Cod de procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate în sensul de a se dispune revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii sale în libertate.
Inculpatul recurent a susținut, în esență, că măsura menținerii arestului preventiv dispusă prin încheierea din 6 mai 2008 Tribunalului Bihor este nelegală, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri. Totodată, inculpatul a invocat și faptul că are cinci copii minori în întreținere și că nu prezintă un pericol pentru ordinea publică.
. Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 al.2 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală cu referire la art.160/b al.3 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de către inculpat este neîntemeiat și, în consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală cu referire art.141 Cod procedură penală și art.160/b al.4 Cod procedură penală va fi respins.
Prin încheierea penală nr. 10/12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Bihors -a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă 11/ 2008, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal, invocându-se ca temei al arestării preventive art.148 al.1 lit. "f" Cod procedură penală.
S-a reținut, în esență, că în dimineața zilei de 11 martie 2008, având unele discuții contradictorii cu concubina sa, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu un topor la nivelul capului și abdomenului, provocându-i leziuni care au dus la decesul pe loc al acesteia.
Prin încheierea recurată, în conformitate cu prevederile art.160/b Cod procedură penală, Tribunalul Bihora menținut măsura arestării preventive a inculpatului, motivându-se această hotărâre cu aceea că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului.
Criticile formulate de către inculpat sunt nefondate.
Potrivit dispozițiilor art.148 lit. "f" Cod procedură penală, măsura arestării preventive poate fi luată și menținută dacă sunt întrunite condițiile cerute de art.143 Cod procedură penală și inculpatul a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață și pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura preventivă dispusă și menținută de către instanța de fond respectă și exigențele prevederilor art.5 paragraful 1 lit.c din Convenția de Strasbourg, în cauza dedusă judecății, existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis o infracțiune gravă, de omor.
Potrivit dispozițiilor art.148 lit.f comb. cu art.160/b al.3 Cod procedură penală, în cursul judecății, măsura arestării preventive poate fi menținută dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau dacă există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În cauză, condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală sunt îndeplinite cumulativ întrucât, pe de o parte inculpatul este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni grave, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar, pe de altă parte există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Cât privește cea de-a doua condiție, instanța apreciază că pericolul concret pentru ordinea publică trebuie interpretat în contextul actualelor reglementări juridice.
Instanța de control judiciar consideră că nu se poate acredita ideea că atunci când asupra unei persoane planează acuzații grave, de săvârșire a un infracțiuni de omor calificat, în cazul lăsării în libertate a unei astfel de persoane, nu ar fi afectat încrederea opiniei publice în lege și slujitorii acesteia. Această afectare produce, după caz, la nivelul societății civile sentimente de insecuritate față de incapacitatea legii de a fi eficientă și de a garanta protecția socială față de fapte grave.
Cât privește cerința textului legal, de a exista dovezi că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, este de reliefat că probațiunea administrată până în acest moment nu este de natură a înlătura constatarea că există date certe, respectiv motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis infracțiunea de care este acuzat.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond, constatând că temeiul care a determinat arestarea preventivă a inculpatului impune în continuare privarea de libertate a acestuia, a menținut starea de arest preventiv față de acesta. Măsura preventivă fiind legală și temeinică, nu există motive, la acest moment, pentru revocarea acesteia.
Conform prevederilor art.160/b al.1 Cod procedură penală, în cursul judecății, instanța este obligată să verifice periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, ceea ce s-a și realizat în fapt, respectiv prin încheierea recurată, înainte de a expira perioada celor 60 de zile (inserată și în prevederile art.23 din Constituția României ), instanța de fond a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
Astfel fiind, în baza prevederilor art.385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală combinat cu art.141 și art.160/b al.4 Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, menținându-se ca temeinică și legală încheierea recurată.
În temeiul dispozițiilor art.192 al.2 Cod procedură penală inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, combinat cu art.141 Cod de procedură penală și art. 160/b alin.3 Cod de procedură penală.
RESPINGEca nefondatrecursul penal declarat deinculpatul recurent, născut la 26.04.1972, fiul lui și, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 6 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 90 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ
Pronunțată în ședința publică azi, 12 mai 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
Red. dec. /23.05.2008
Judecător fond
Tehnored dec. AS/23.05.2008
în 3 ex
Președinte:Soane Laura MihaelaJudecători:Soane Laura Mihaela, Pătrăuș Mihaela, Sotoc
