Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 339/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.339/R/2009
Ședința publică din 14 iulie 2009
INSTANȚA
Este compusă din:
PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - -JUDECĂTOR 3: Marinescu Simona
- - -judecător
- - -grefier
Desfășurarea ședinței de judecată s-a realizat prin înregistrare cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
Ministerul Public este reprezentat prin - procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Pe rol, fiind soluționarea recursului penal declarat de inculpatul împotriva încheierii din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut se prezintă inculpatul recurent în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asistat de av., potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.3339/13 iulie 2009 emisă de Baroul d e Avocați
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul inculpatului recurent nu are alte cereri sau excepții de invocat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri sau excepții de formulat.
Nemaifiind excepții sau alte cereri de formulat curtea, consideră cauza lămurită, iar în baza art. 385 ind. 13 cod procedură penală acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului declarat în cauză, casarea încheierii instanței de fond și pe care de consecință a dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate considerând că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării nu mai subzistă și nu există nici temeiuri noi ce să justifice starea de arest preventiv.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază recursul inculpatului ca fiind nefondat, fapt pentru care solicitat respingerea acestuia, având în vedere încheierea tribunalului cât și Sentința penală nr.656/2009 a Judecătoriei Oradea, prin această hotărâre constatându-se vinovăția inculpatului recurent.
În baza art. 385 ind. 13 al. 3 Cod procedură penală i s-a acordat ultimul cuvânt inculpatului recurent, acesta solicitând judecarea cauzei în stare de libertate. Este de acord cu susținerile formulate de apărătorul său.
CURTEA DE APEL deliberând,
Constată că, prin încheierea din 29 iunie 2009 Tribunalul Bihora dispus următoarele:
În baza art. 300/2 Cod procedură penală raportat la art. 160/b pr.penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului fiul lui și născut la 20 iulie 1969 în O, jud. B, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, dispusă prin Încheierea nr.17/M/25 martie 2008 Judecătoriei Oradea și mandatul de arestare preventivă nr.14/M/25.03.2008.
A fixat termen pentru a se pune în discuție măsura arestului preventiv pentru data de 19.08. 2009.
S-a dispus emiterea unei adrese la Baroul Bihor pentru a se solicita un apărător pentru termenul din data de 19.08. 2009.
Din fondurile Ministerului Justiției s-a dispus virarea în favoarea Baroului B suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av. - cu delegația nr.3233/ 29.06.2009
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În speță sunt incidente în continuare disp. art. 143 și art. 148 alin. 1 lit. f pr. pen. în sensul că există probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care s-a început urmărirea penală și sunt îndeplinite în mod cumulativ cele două condiții, respectiv: pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptelor.
Inculpatul este trimis în judecată în stare de recidivă, iar relevante sunt împrejurările comiterii faptelor; gradul de pericol social al acestora, precum și atitudinea acestuia față de infracțiunile reținute în rechizitoriu, aspecte care duc la concluzia că temeiurile care au determinat arestarea sa impun în continuare privarea de libertate a acestuia, cu atât mai mult cu cât instanța de fond a pronunțat o pedeapsă privativă de libertate cu menținea măsurii de arest preventiv.
S-a reținut că pericolul concret pentru ordinea publică reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptelor, precum și circumstanțele personale ale inculpatului la care s-ar putea reține existența perseverenței infracționale, precum și o specializare având în vedere faptul că începând din anul 1988, inculpatul a avut mai multe condamnări la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat.
Față de cele de mai sus, instanța de fond a reținut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării subzistă, că acestea nu s-au modificat în vreun fel, astfel că, în baza art. 300/2 Cod procedură penală, raportat la art. 160/b pr.penală s-a dispus menținerea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs în termen, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și a nu se mai menține măsura arestării preventive, considerând că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării nu mai subzistă și nu există nici temeiuri noi ce să justifice starea de arest preventiv. În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Verificând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se verifică din oficiu, instanța constată că acesta este nefondat.
În mod legal și temeinic prima instanță a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, arătând că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și în prezent, ele nefiind modificate.
În mod legal și temeinic prima instanță a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, arătând că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și în prezent, ele nefiind modificate, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina sa este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, date fiind faptele pentru care este judecat respectiv furt calificat, împrejurările în care s-au comis acestea, urmările produse, persoana inculpatului cât și faptul că acesta a recunoscut faptele comise. Față de aceste motive, urmează să respingă și cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură restrictivă de libertate.
Văzând această stare de fapt, în drept dispozițiile art.385/15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 29.06.2009 a Tribunalului Bihor pe care o va menține în întregime.
Va obliga pe recurent să plătească statului suma de câte 200 Ron, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 Ron onorariu pentru avocat din oficiu, delegația nr.3339/13.07.2009 ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent născut la 20 iulie 1969 împotriva încheierii penale din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 Ron cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 Ron onorariu pentru avocat din oficiu, delegația nr.3339/13.07.2009 ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi,14 iulie 2009.
PREȘEDINTE PT.JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
în conc.odihnă
semn.președ.completului
- -
Red.dec.judecător -
Jud.fond R-
RC/HM.
4 ex. din 16.07.2009
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Tătar Ioana, Marinescu Simona
