Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 353/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 1564/3/2010
439/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 353
Ședința publică de la 26 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Camelia Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Elena Ursulescu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de către inculpații, G, și, împotriva încheierii de ședință din data de 05.02.2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții - inculpați, G, și, personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurenților - inculpați având cuvântul, solicită admiterea recursurilor așa cum au fost formulate, casarea în parte a încheierii de ședință și având în vedere circumstanțele personale ale inculpatelor care, au în întreținere copii minori, consideră că acestea pot fi judecate în stare de libertate. În ceea ce privește pe inculpatul, solicită să se constate că la data comiterii celor două acte fapte era minor și în raport de faptul că nu are antecedente penale, apreciază că și acesta poate fi judecat în stare de libertate.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor, ca nefondate, solicitând menținerea încheierii de ședință, pe care, o consideră legală și temeinică, având în vedere că, din probele existente la dosar rezultă că inculpații au comis faptele pentru care au fost arestați preventiv, iar lăsarea lor în libertate ar crea un pericol deosebit de ridicat pentru ordinea publică, în raport de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite și de circumstanțele personale ale inculpaților care sunt cunoscuți cu antecedente penale.
Recurenta - inculpat, G, având cuvântul, solicită să fie judecată în stare de libertate.
Recurenta - inculpat, având cuvântul, declară că este consumatoarea de droguri, solicitând să fie judecată în stare de libertate.
Recurenta - inculpat, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței decizia ce se va lua.
Recurenta - inculpat, având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin încheierea de ședință din 5.02.2010 pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-, în baza art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților G, constatând că temeiurile care au stat la baza arestării lor privative subzistă în continuare.
Împotriva acestei încheieri, cei cinci inculpați au declarat recurs, în termen, solicitând cercetarea lor în stare de libertate întrucât au copii minori în întreținere, nu este cunoscut cu antecedente penale și la data săvârșirii faptelor imputate nu împlinise 18 ani, sunt consumatori de droguri și nu traficanți.
Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică.
Instanța fondului a dispus în mod întemeiat menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, constatând că sunt întrunite cerințele art.300/2 Cod procedură penală rap. la art.160/b alin.3 Cod procedură penală, iar menținerea acestei măsuri este necesară pentru buna desfășurare a cercetării judecătorești, în acord cu dispozițiile art.136 alin.1 Cod procedură penală.
Astfel, sub aspectul condițiilor impuse de art.143 Cod procedură penală rap. la art.68/1 Cod procedură penală, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent nu a făcut să înceteze presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de trafic ilicit de droguri de mare risc, comercializând pe parcursul anului 2009 diferite cantități de heroină.
Examinând temeiul prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, ce a fundamentat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, Curtea constată că și acesta se menține, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 este închisoarea cu mult peste 4 ani, iar la dosarul cauzei există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În analiza acestei din urmă condiții prevăzute de lege, prima instanță s-a raportat în mod just la gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, astfel cum este conturat acesta de limitele mari de pedeapsă fixate de legiuitor, de împrejurările și modalitățile concrete în care se presupune că faptele au fost comise, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce (traficul ilicit de droguri de mare risc afectând în mod grav sănătatea publică), dar și de recrudescența impresionantă pe care a cunoscut-o acest fenomen infracțional.
De altfel, și în jurisprudența Curții de la Strasbourg s-a admis că prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita "o tulburare a societății", de natură să justifice o detenție preventivă.
Cum temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților se mențin neschimbate, cererile acestora de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate la fond nu sunt întemeiate, nefiind întrunite cerințele art.139 alin.1 Cod procedură penală.
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, soluție în raport de care îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G, împotriva încheierii de ședință din 5.02.2010, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă fiecare recurent la plata sumei de câte 20 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei pentru fiecare inculpat, onorariul apărătorului desemnat din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
scu
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./1.04.2010
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Camelia Grigorescu, Elena Ursulescu
