Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 365/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr. 365/R/2009
Ședința publică din 25 august 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și al lui, născut la 20 iulie 1969, deținut în prezent în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii de ședință din 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art.300/2 combinat cu art.160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.4104 din 24.08.2009, emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătoarea inculpatului recurentsusține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii recurate în sensul revocării măsurii arestării preventive a inculpatului, cu consecința punerii lui în libertate. Consideră că judecarea inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Cu onorariu pentru apărarea din oficiu.
Reprezentantul parchetului pune concluzii respingere ca nefondat a recursului, și pe cale de consecință, menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului subzistă și impun menținerea în continuare a acestei măsuri.
Inculpatul recurentîn ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din 19 august Tribunalul Bihor, în baza art. 300/2 Cod procedură penală raportat la art. 160/b Cod de procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului - fiul lui și, născut la 20 iulie 1969 în O, jud. B, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, dispusă prin Încheierea nr.17/M/25 martie 2008 Judecătoriei Oradea și mandatul de arestare preventivă nr.14/M/25.03.2008.
Pentru a pronunța această încheiere Tribunalul Bihora reținut următoarele:
Inculpatul, a fost trimis în judecată, pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă la furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 20 Cod penal, rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, iar în dosarul conexat, nr-, a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și art. 208 - 209 alin. 1 lit. a, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
Prin sentința penală nr. 656/2009 pronunțată de Judecătoria Oradeas - dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 3 ani 8 luni închisoare cu executare în regim de detenție.
Instanța a dedus arestul preventiv la zi și în baza art. 350 Cod de procedură penală, prima instanță menținut starea de arest a inculpatului, fiul lui - și, ns. la 20.07.1969 în O, județul B, domiciliat în O,-, -. 200,. 16, jud. B, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin Încheierea nr.17/M/25 martie 2008 Judecătoriei Oradea în baza căreia s- emis mandatul de arestare preventivă nr.14/M/25.03.2008.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul, și la acest termen fiind pusă în discuția părților verificarea stării de arest, solicitat nu se mai menține starea de arest, întrucât temeiurile arestării nu se mai mențin.
Instanța de control judiciar a apreciat că în speță sunt incidente în continuare dispozițiile art. 143 și art. 148 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care s-a început urmărirea penală, și sunt îndeplinite în mod cumulativ cele două condiții, respectiv: pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care este cercetat inculpatul, este mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptelor.
În prezenta cauză inculpatul este trimis în judecată în stare de recidivă, iar relevante sunt împrejurările comiterii faptelor; gradul de pericol social al acestora, precum și atitudinea inculpatului față de infracțiunile reținute în rechizitoriu, aspecte care duc la concluzia temeiurile care au determinat arestarea inculpatului, impun în continuare privarea de libertate a acestuia, cu atât mai mult cu cât, instanța de fond a pronunțat o pedeapsă privativă de libertate cu menținea măsurii de arest preventiv.
De menționat, că pericolul concret pentru ordinea publică reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptelor, precum și circumstanțele personale ale inculpatului la care s-ar putea reține existența perseverenței infracționale, precum și o specializare având în vedere faptul că începând din anul 1988, inculpatul a avut mai multe condamnări la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat.
Văzând că prin sentința de condamnare s-a dispus în temeiul art. 350 Cod de procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar până în prezent, în cauza nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, tribunalul a reținut că acestea justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care a dispus menținerea stării de arest.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate în sensul de a se dispune revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii sale în libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar judecarea sa în stare de libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs declarate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.385/6 alin.2 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală, raportat la art.385/9 Cod de procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de către inculpatul este nefondat și, în consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca atare.
Prin încheierea recurată, în conformitate cu prevederile art. 3002raportat la art. 160 al 1 și 3 Cod procedură penală, Tribunalul Bihora constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului și a dispus menținerea acesteia, motivându-se această hotărâre cu aceea că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului.
Prima instanță a statuat în mod motivat și legal că se impune menținerea inculpatului în stare de arest, având în vedere faptele pentru care este cercetat inculpatul, respectiv, infracțiuni de furt calificat, precum și persoana inculpatului având mai multe condamnări pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat.
Măsura arestării inculpatului este legală și temeinică, ea fiind luată cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale care guvernează materia arestării preventive, potrivit art. 143 și art. 146 alin.10 și art. 149/1 din Codul d e procedură penală existând în mod corespunzător și cazurile prevăzute de art. 148 lit. "f" din Codul d e procedură penală și cu respectarea prevederilor art. 5 paragraful 1 lit. "c" din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cauză existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost arestat.
Cât privește cazul prevăzut de art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, de asemenea, în speță sunt întrunite cumulativ cerințele prevăzute de acest text de lege, inclusiv condiția pericolului pentru ordinea publică, pericol care, chiar dacă nu este identic cu pericol social al faptei, poate decurge din acesta. Mai mult de atât, curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol dedus din împrejurările în care a comis faptele, natura și gravitatea acestora, precum și elementele ce caracterizează persoana inculpatului - din anul 1988, având mai multe condamnări pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat.
.
Față de cele de mai sus, constatând că măsura arestării preventive a fost luată împotriva inculpatului cu respectarea dispozițiilor legale, că temeiurile care au stat la baza luării acesteia subzistă și în prezent, neintervenind nici o modificare a acestora de natură să justifice revocarea măsurii arestării preventive, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, menținând în totalitate încheierea atacată.
În baza art.192 alin.2 și art.189 Cod procedură penală, inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și al lui, născut la 20 iulie 1969, deținut în prezent în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii de ședință din 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 august 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
decizie - CA./07.09.2009.
Judec. fond - -
AS/07.09.2009
3 ex.
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela