Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 375/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 375/R/2008
Ședința publică din data de 5 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Chitidean Valentin judecător
JUDECĂTORI: Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din data de 30 aprilie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de persoane și trafic de minori, prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 37 lit. a pen.;
- trafic de persoane și trafic de minori, prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 și Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 37 lit. b pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegație avocațială la dosar și inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebați fiind de către instanță, inculpații și arată că își mențin recursurile declarate împotriva încheierii penale din data de 30 aprilie 2008.
Curtea, din oficiu, ridică excepția tardivității recursurilor declarate în cauză, constatând că este atacată o încheiere din data de 30 aprilie 2008, care le-a fost comunicată în data de 5 mai 2008, recursul fiind declarat în data de 29 mai 2008, conform datei de pe declarațiile de recurs ale inculpaților, înregistrate în data de 3 iunie 2008.
Apărătorul inculpatului arată că lasă la aprecierea instanței cu privire excepția ridicată în cauză, raportat la cele cuprinse în declarația de recurs a inculpatului și la posibilitatea ca acesta de fapt să fi atacat cu recurs încheierea din data de 26 mai 2008.
Apărătorul inculpatului apreciază că este vorba de o confuzie, deoarece inculpatul a dorit să declare recurs împotriva încheierii Tribunalului Cluj pronunțată în data de 26 mai 2008. Mai mult, solicită a se avea în vedere că încheierea din data de 30 aprilie a fost atacată cu recurs. Pentru aceste motive, solicită respingerea excepției și repunerea în termenul de recurs.
Reprezentantul Parchetului, având în vedere cele precizate în scris și oral de cei doi inculpați, solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca tardiv.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că nu li se comunică încheierile la fiecare termen de judecată, iar termenul fixat în cauză li s-a adus la cunoștință ieri, astfel că nici apărătorul său ales nu s-a putut prezenta, având cauze la
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
CURTEA
Prin încheierea penală fără număr din 30 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în baza art.300 ind.2 rap.la art.160 pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații:
, fiul lui și, născut la 15.11.1974 în T, jud.C, domiciliat în T,-,.64 CNP -, posesor al CI seria - nr.-
, fiul și, născut la 17.01.1964 în de Câmpie, jud.C, domiciliat în T,-,.11 CNP -., fiul lui și, născut la data de 19.07.1975 în T, domiciliat în T,-.31, cu re ședința în T,-.22, posesor al CI seria - nr.- CNP -.
Au fost respinse cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpați și a fost menținută starea de arest a inculpaților.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 99/D/P/2006 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Clujs -a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiva inculpaților și și pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori prev. de art.12 a1.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/200 1 cu art.41 al.2 penal și de art.13 al.1,2,3 din Legea nr.678/2001 cu art.41 al.2 și art.33 lit.a penal, reținându-se că în perioada 2006 - 2007 prin violență, amenințare, înșelăciune și abuz de autoritate au recrutat, transportat și găzduit, mai multe persoane, din care o parte minore, în scopul exploatării, prin obligarea la practicarea prostituției și la alte forme de exploatare sexuală, la reprezentări pornografice în vederea exploatării sexuale și la efectuarea altor activități prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
În sarcina inculpatului s-a reținut și comiterea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice, prev. de art. 51 titlul In din Legea nr.61/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. comisă în perioada 2006-2007.
S-a reținut în esență de către procurori, pe baza probelor administrate că încă din anul 2006 au fost racolate mai multe tinere și seduse unele dintre victime de către cei trei inculpați, fie singuri, fie Împreună sau câte doi, fiind convinse să accepte ședințe foto și fiind asigurate că fotografiile vor fi decente. Ulterior, fetele erau amenințate cu răspândirea acestor fotografii pentru a le determina să accepte să întrețină relații sexuale cu inculpații, precum și cu diverși clienți pe care aceștia i-ar fi găsit în schimbul unor sume de bani. De asemenea, tinerele erau obligate în același mod să participe ca și complici la comiterea unor acte de furt din magazine.
S-a mai reținut că, începând cu primăvara anului 2007, inculpatul a fost implicat în activitățile de racolare și transport ale unor tinere împreună cu inculpatul, mai precis în racolarea părților vătămate, în vârstă de 16 ani neîmpliniți și a martorei, dar și a altor tinere până în prezent neidentificate. Procedând în modul descris mai sus, ambii inculpați le-a racolat pe părțile vătămate, inculpatul seducând-o pe partea vătămată cărei a i-a dat diverse cadouri și i-a efectuat și fotografii cu caracter porno grafic după care ambii inculpați au exercitat amenințări asupra părții vătămate cu scopul de aod etermina să întrețină raporturi sexuale cu ei si cu clienții pe care îi vor găsi și să le comunice numele altor potențiale victime.
Se mai reține că prin violență și amenințări cei doi inculpați au determinat-o și pe partea vătămată, de când aceasta era la vârsta preșcolară să pozeze goală sau să le facă rost de alte fete în acest scop, pretinzând că le-ar fi datoare cu anumite sume de bani pentru care au încercat chiar să o determine să întrețină relații sexuale cu clienți găsiți de ei.
Din probele administrate rezultă că în perioada 2006 - 2007 inculpații au racolat și alte tinere printre care și numita pe în același mod în care a procedat cu partea vătămată, efectuându-i fotografii cu caracter pornografic, reținându-i actele de identitate cu scopul de aod etermina să se deplaseze cu el în străinătate în vederea practicării prostituției.
La fel, s-a reținut că în anul 2006 inculpatul împreună cu alți făptuitori a racolat-o pe pe care a și transportat-o în Austria unde mai era cazată o altă tânără cunoscută sub numele de "". de câteva săptămâni partea vătămată a fost obligată să practice prostituția în timpul nopții, iar ziua să participe la comiterea nor infracțiuni de furt, fiind bătută, sechestrată, lipsită de apă și mâncare. In aceeași situație au ajuns și alte tinere, respectiv, și.
Cât despre inculpatul s-a reținut că acesta de mai multă vreme a obligat-o prin amenințări și violențe pe concubina sa cu care are un copil de 3 ani, să practice prostituția in parcările situate la ieșirea din T spre A I și a încercat prin înșelăciune să o determine pe sora concubinei sale, să îl însoțească pe litoral, după care împreună cu inculpatul, a obligat-o să practice prostituția, procedând într-o manieră similară și cu partea vătămată pe care au obligat-o să se prostitueze alături de concubina inculpatului.
Tot cu ajutorul concubinei sale inculpatul a detelminat-o și pe partea vatămată sa practice prostituția pentru el, iar după cca 2-3 săptămâni partea vătămată a reusit sa fuga de la inculpat fiind ajutata de martori.
Arestarea preventivă a inculpaților și a fost dispusă inițial în baza temeiurilor indicate de art.148 al.1 lit.e și f pr.pen. prin încheierea penală prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de acesta la data de 7.09.2007 reținându-se un nou temei, cel prevăzut de aIț. 148 lit. b pr.pen. față de încercarea de influențare a martorului (128-130 ) Aceleași trei temeiuri au fost reținute și în ceea. privește pe inculpatul.
Inculpații și au fost reținuți în data 3.06.2007 și au fost ulterior arestați preventiv prin încheierea penală 70/C/2007 din data de 14.06.2007 a Tribunalului Cluj, măsura arestării preventive fiind prelungită succesiv din 30 în 30 de zile.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheiere penală nr. 95/C/2007 din data de 19.10.2007 a Tribunalului Cluj, măsura arestării preventive fiind prelungită prin încheierea penală nr. 97/C/7.11.2007 Tribunalului Cluj.
La termenele de judecată din data de 5.12.2007, 14.01.2008 și 3.03.2008 s-a procedat la verificarea măsurii arestării preventive, aceasta fiind menținută în temeiul dispozițiilor art. 300/1 și 300/2 pr.pen.
Analizând la acest moment legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, tribunalul a apreciat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și menținerea măsurii subzistă și în prezent.
Sunt îndeplinite cerințele art. 143.pen.Cod Penal, raportate și prin prisma dispozițiilor art. 68/1 pr.pen. în sensul că în cauză există probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, avându-se în vedere mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile persoanelor vătămate, ale martorelor, procesele-verbale de investigații, actele premergătoare efectuate în cauză, rezultatele interogării bazelor de date ale poliției de frontieră, copii ale unor acte depuse la dosar de către părțile vătămate, planșe foto, conținutul comisiilor rogatorii, interceptările convorbirilor telefonice, procese-verbale de percheziție corporală și domiciliară, rezultatul percheziții lor informatice și chiar declarațiilor inculpaților. La acestea se adaugă și depozițiile părților vătămate audiate în fața instanței, acestea menținându-și în totalitate declarațiile din faza de urmărire penală, precum și declarația martorei, audiată la aceste termen de judecată.
Verificând măsura arestării prin prisma dispozițiilor art. 143.pr.pen. tribunalul a reținut că faptele imputate inculpaților prin rechizitoriu sunt deosebit de grave prin prisma acțiunii infracționale întreprinse, prin numărul de persoane implicate, modalități le de comitere ale faptelor indicate de anchetatori și săvârșirea acestor fapte în mod repetat, conturându-se ideea că inculpații prezintă un real pericol pentru persoanele de sex feminine cu care reușesc să intre in contact.
Din probele dosarului rezultă la acest moment indicii că fiecare dintre inculpați au adresat amenințări părților vătămate, fiind cunoscuți în comunitate ca persoane violente, sens în care este și declarația martorei, audiată la acest termen de judecată.
Potrivit punctului de vedere exprimat în recomandarea nr.R ( 80) 11 Comitetului de miniștri ai Consiliului Europei, existența unor motive verosimile care să legitimeze bănuiala că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este urmărit este privită ca o condiție generală, independentă de temeiurile detenției provizorii sau cele de are ar putea justifica o condamnare, Curtea statuând că aceste motive verosimile presupun existența unor fapte sau informații de natură a convinge obiectiv că persoana în cauză a comis o infracțiune.
Cu privire la incidența dispozițiilor art. 148 lit. b pr.pen. tribunalul a reținut că există indicii certe în cauză că inculpatul i-a solicitat surorii concubinei sale să declare la parchet alte aspecte decât cele reale ca să-l dezincrimineze. Din depoziția martorei (ulterior constituită parte vătămată în proces) a reieșit că inculpatul i-a adresat această solicitare când aceasta se afla la sediul poliției pentru audieri. Chiar dacă partea vătămată este plecată din țară și există indicii că este puțin probabil să fie audiată nemijlocit de către instanță, există și alte probe administrate în cursul urmăririi penale care la acest moment susțin varianta părții vătămate. La fel, în ceea ce îl privește pe inculpatul, din cuprinsul actelor de urmărire penală a reieșit în mod clar că acesta, fie personal, fie prin intermediul aparținătorilor, după arestarea sa preventivă a încercat să influențeze martori și părți din proces, aspecte reținute în cuprinsul tuturor încheierilor prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive. Aceste aspecte se coroborează și cu declarațiile părții vătămate din fața instanței.
Ca atare, reținând atitudinea inculpați lor față de victime, așa cum aceasta este descrisă de către procurori, atât anterior arestării preventive cât și ulterior, fată de modalitătile de comitere a infractiunilor ce le-au fost retinute în sarcină, față de conținutul interceptărilor telefonice și având în vedere chiar împrejurarea că încă din cursul urmăririi penale una dintre părțile vătămate ( ) a revenit asupra declarațiilor inițiale, după care și le-a menținut în fața instanței, tribunalul a apreciat că există date că, cercetați în stare de libertate, inculpații ar încerca să influențeze martorii și părțile vătămate, putând periclita aflarea adevărului în cauză, subzistând deci și temeiul prevăzut de art. 148 lit. pr.pen.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f pr.pen. cerința cuprinsă în teza 1 acestui articol (referitor la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpați lor) este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta care aceștia sunt trimiși in judecată, este cu mult peste limita minimă, prevăzută in acest articol de lege, respectiv aceea de 4 ani închisoare.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta la acest moment lăsarea în libertate a inculpaților, trebuie subliniat faptul că, raportat la noțiune a de "probe" care se regăsește în teza a II -a a art. 148 lit. f pr.pen. acesta trebuie să reiasă din existența la dosar a unordatedin care să rezulte, fără putința de tăgadă, că o întreagă colectivitate ar fi pusă în primejdie prin lăsarea în libertate a inculpatului.
Este imperios necesară existența unor date și probe certe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică se impune privarea de libertate a inculpatului. Noțiunile nu trebuie privite izolat, ciinterdependent,pentru că legea impune drept condiție a luării și menținerii măsurii preventive existența unor probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Aceste probe nu se confundă dar nici nu exclud probele administrate în cursul urmăririi penale și a judecății, fiind vorba practic de orice element de fapt care poate contribui la cunoașterea împrejurărilor necesare justei solutionări a cauzei, la care se raportează și corecta evaluare a necesității luării sau mentinerii unei măsuri preventive.
Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles deci ca o reacție colectivă fată de anumite stări de lucruri, reacție care ar produce perturbații nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temere colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, presupune o rezonanță a acelei fapte, o afectare echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, anumită stare de insecuritate socială.
Din aspectele care reies până în prezent din actul de sesizare și chiar din, probele administrate în cursul judecății până la acest moment reiese că inculpați sunt percepuți în societate ca persoane violente, că acțiunile lor au fost îndreptate împotriva unor persoane de sex feminin, chiar minore, care, în general, aveau un statut social vulnerabil și instabil, unele fiind implicate anterior în activități de prostituție sau în activități cu caracter mai puțin moral, iar altele care se aflau în situații materiale sau personale precare, fiind deci evident că inculpații au înțeles să uzeze de slăbiciunile părților vătămate și de ascendentul fizic și moral pe care l-au avut sau și l-au creat față de ele. Comportamentul verbal violent și indecent reiese și din interceptările de convorbiri telefonice (în parte, recunoscute de către inculpați la momentul audierii lor) și justifică la acest moment convingerea că lăsarea în libertate a inculpați lor ar crea atât o stare de insecuritate și teamă părților vătămate și martorelor, dar și o reacție negativă în societate. Mai mult, toți cei trei inculpați au condamnări anterioare și chiar dacă inculpatul invocă intervenirea reabilitării, se poate constata că procedura de reabilitare judecătorească a fost suspendată de Judecătoria Cluj -N ca urmare a începerii urmăririi penale în prezentul dosar iar sentința penală de reabilitare nr. 203/2007 a Judecătoriei Turda nu privește toate condamnările înscrise în fișa de cazier.
Contribuția fiecăruia dintre inculpați la comiterea faptelor ce le sunt imputate, precum și vinovăția fiecăruia, dacă există, urmează a fi stabilite pe parcursul cercetării judecătorești însă măsura arestării preventive trebuie să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate, a procesului penal.
Din motivele anterior expuse reiese că la acest moment nu se poate aprecia în vreun fel că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive sau schimbat, astfel încât să se justifice înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă, în sensul celor solicitate de apărătorii inculpaților.
Împotriva mai sus menționatei încheieri au declarat recurs inculpații și solicitând casarea acestei și punerea lor în libertate, deoarece nu mai subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la momentul ultimei mențineri a arestului preventiv.
Instanța din oficiu a pus în discuție excepția tardivității recursurilor declarate în cauză excepție a cărei soluționare a fost lăsată de către inculpați la aprecierea instanței.
Analizând recursurile declarate și excepția invocată, Curtea constată că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:
Inculpații recurenți au formulat recurs împotriva încheierii din 30 aprilie prin care a fost menținută starea lor de arest.
Deși această încheiere a fost comunicată inculpaților in data de 5 mai 2008, după cum reiese din dovada de comunicare a încheierii de la filele 57 și 58, 60 și 61 din dosarul instanței de fond, aceștia au înțeles să formuleze recurs doar la data de 28 respectiv 29 mai 2008.
Potrivit art.160 alin.4 coroborat C.P.P. cu art.160 alin.2 împotriva C.P.P. încheierii prin care instanța a dispus menținerea arestului preventiv se poate declara recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsă. Nerespectarea acestui termen atrage potrivit art.185 alin.1 decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.
Având în vedere că de la momentul comunicării încheierii și până la momentul promovării căii de atac au trecut circa 23-24 de zile, Curtea va admite excepția invocată și în baza art.38515pct.1 lit.a va C.P.P. respinge ca tardive recursurile formulate, conform dispozitivului.
Văzând și prevederile art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardive recursurile declarate de către inculpații și, ambii încarcerați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 30 aprilie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțata în dosarul nr-.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial, pentru inculpatul și 100 lei pentru inculpatul.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 05.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
5 ex./09.06.2008
Președinte:Chitidean ValentinJudecători:Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan
