Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 388/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.388
Ședința publică din 03 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTOR 3: Anti Silviu
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă J- Baf ost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații și, împotriva încheierii din data de 27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat și recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, arată că inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii Tribunalului Neamț, care a dispus prelungirea arestării preventive. Solicită să se aibă în vedere că toți martorii, pe care se bazează acuzarea, au fost audiați, cu excepția unui investigator sub acoperire care nu este în țară, deci nu mai subzistă condițiile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii. Arată că nu trebuie uitată prezumția de nevinovăție, solicitând să se dea eficiență maximă acestei prezumții. Precizează că acuzarea și-a întemeiat probatoriul pe baza mărturiei unui martor cu identitate protejată, însă acel martor a mințit, motiv pentru care inculpatul a formulat plângere împotriva lui. Susține că în ziua în care se pretinde că a cumpărat acea cantitate de hașiș, acea persoană nu cunoștea inculpatul. Depoziția acelui martor nu corespunde realității. Astfel acesta susține că l-a contactat telefonic pe inculpat, însă nu există o convorbire telefonică în acest sens. A mai susținut că a urcat în mașina inculpatului, că îl cunoaște, dar a indicat alte semnalmente ale înfățisării fizice, atunci când a fost audiat. Afirmă că declarația acestei martore este răsturnată de cea a unui alt martor și nu corespunde realității. Învederează faptul că există multe inadvertențe și neregularități în actul de sesizare, cu privre la care s-a pronunțat însă instanța de fond. Arată că la C, inculpatul doar a deschis mașina, prietenul său a pus o geantă și a venit poliția, deci nu a introdus inculpatul droguri. Precizează că recursul se întemeiază și pe art.385 pct.8 CPP, afirmând că nu a fost efectuată expertiza psihiatrică. Susține că la dosar există acte medicale din care rezultă că este suferind psihic iar expertiza psihiatrică pentru nu s-a finalizat. Învederează faptul că există un raport al IML B în care se arată că dacă era sub influența drogurilor are discernământ diminuat. Arată că dacă expertiza psihiatrică va dispune că inculpatul ar avea discernământ diminuat sau nu ar avea eloc, rezultă că ambii inculpați nu pot fi arestați. Precizează că instanța nu trebuie să aibă în vedere doar pericolul social al infracțiunii, ci pericolul concret pe care-l reprezintă lăsarea inculpatului în libertate, or nu există o probă în acest sens. Susține că nu poatefi reținută motivația impactului asupra opiniei publice. Afirmă că acuzațiile nu subzistă. Învederează faptul că inculpații sunt tineri, ei trebuie redați societății și trebuie să li se dea șansa să se interneze, lucru ce nu se poate face în penitenciar. Apoi inculpații trebuie să aibă șansa unui proces echitabil, restrângerea libertății trebuind să fie o excepție, nu o regulă. Solicită casarea încheierii și punerea deîndată în libertate a inculpatului.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat C-tin, arată că înțelege să critice încheierea din 27.05.2009 cu privire la măsura prelungirii arestării preventive. Precizează că temeiurile ce au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a dat relații amănunțite cu privire la modul în care a acționat și a ajutat acuzarea pentru terminarea urmăririi penale. Susține că a dat amănunte și la instanța de judecată unde spune că el singur se face vinovat de introducerea în țară a drogurilor. Afirmă că inculpatul este grav bolnav, lucru susținut și la urmărirea penală, unde a solicitat efectuarea unei expertize medico - legale psihiatrice. Învederează faptul că în minoritate, inculpatul a fost internat la Spitalul Socola I, pentru tulburări comportamentale, deci trebuie efectuată o expertiză psihiatrică pentru a se stabili dacă a acționat cu discernământ. Arată că această cerere a fost respinsă. Documentația trimisă de Spitalul Clinic Socola nu a fost depusă la dosar, deși o văzuse la prezentarea materialului de urmărire penală. Precizează că la filele 23 - 24 dosar Tribunal, există înscris din care rezultă că inculpatul avea comportament anormal. Susține că instanța a admis cererea de efectuare a unei expertize psihiatrice și este foarte posibil ca inculpatul să nu fi avut discernământ sau să îl fi avut diminuat. Inculpatul a recunoscut infracțiunea, a adus din străinătate canabis. În literatura de specialitate există discuții dacă o asemenea faptă ar trebui incriminată. Afirmă că inculpatul este grav bolnav și trebuie tratat pentru a vedea dacă are răspundere penală, nu să se ia măsura cea mai gravă - arestarea. Învederează faptul că în defavoarea inculpatului se reține că pericolul pentru ordinea publică este ilustrat de activitatea mare de timp în care a desfășurat activitatea infracțională. Arată însă că este vorba doar de trei zile, nu de o perioadă mare. Precizează că încheierea din 27.05.2009 este nelegală și netemeinică și solicită admiterea recursurilor ambilor inculpați și punerea lor în libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, în baza art.38515pct.1 lit.b CPP, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul Neamț la data de 27.05.2009, menținerea măsurii arestului preventiv fiind legală și temeinică. Susține că subzistă temeiurile prev. la art.148 lit.f CPP, din ansamblul probator rezultând pericolul concret pe care-l prezintă lăsarea în libertate a inculpaților față de natura faptelor, natura relațiilor sociale afectate și atitudinea de negare a inculpaților. Precizează că motivul de nelegalitate invocat de inculpatul nu subzistă, nu sunt întrunite condițiile art.117 al.1 CPP, expertiza psihiatrică fiind obligatorie pentru infracțiunile expres prevăzute sau dacă organul de urmărire penală are îndoieli asupra discernământului inculpatului, în cauza de față nefiind indicii în acest sens.
Având ultimul cuvânt, recurentul - inculpat solicită cercetarea sa în stare de libertate.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, precizând că nu prezintă pericol public.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 27.mai.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în temeiul art.300/2 Cod procedură penală, raportat la art.160/b Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații, fiul lui și, născut la data de 17.10.1981 în P N, județul N, CNP - -, cu domiciliul în satul, comuna, județul N, arestat preventiv în baza mandatului nr.4/U din 01.02.2009, emis de Tribunalul Neamț, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: vânzare și oferirea de droguri de risc, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată și introducerea în țară de droguri de risc, prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și, fiul lui și, născut la data de 18.09.1981 în P N, județul N, CNP - -, cu domiciliul în P N,-, --5,. 66, județul N, arestat preventiv în baza mandatului nr. 5/U din 01.02.2009, emis de Tribunalul Neamț, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.41 alin.2, Cod penal și introducerea în țară de droguri de risc, prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, ambele cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpații și, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr.4/D/P/2009 din 23.02.2009, întocmit de parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Neamț, primul pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată și de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, iar al doilea pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În speță, tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, impun în continuare privarea de libertate a acestora, față de periculozitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina lor și de pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă aceștia pentru societate.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpații ca persoane, rezultă evident din comportamentul lor infracțional, manifestat de-a lungul unei perioade mari de timp, din caracterul premeditat al faptelor și mai ales din atragerea tinerilor din anturajul pe care îl frecventau, spre consumul de droguri.
Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și în starea de neliniște și în sentimentul de insecuritate creat în rândul societății, că persoane învinuite de săvârșirea unor astfel de infracțiuni, sunt judecate în stare de libertate.
Consumul de droguri pune în pericol grav sănătatea și viața persoanelor care le ingerează, indiferent sub ce formă, întrucât drogurile sunt substanțe psihotrope, care produc dependență, labilitate psihică și degradarea persoanei implicate în această activitate destructivă, iar în final produc chiar moartea.
La fel de periculoase sunt și faptele de introducere în țară de droguri de risc și comercializarea lor, întrucât această activitate vizează persoane tinere, ușor influențabile, tentate să încerce senzații tari, iar efectul acestei activități conduce la extinderea fenomenului nociv în societate.
În cauză, nu s-a epuizat administrarea probelor, iar pentru desfășurarea corespunzătoare a procesului penal se impune menținerea stării de arest a inculpaților, mai ales că nu s-au schimbat și nici nu au încetat temeiurile care au impus privarea de libertate a acestora.
Împotriva acestei încheieri, în cadrul termenului legal, au declarat recurs inculpații.
Recursurile nu au fost motivate în scris, iar în susținerile orale făcute și prin apărătorii aleși au criticat încheierea recurată pentru motivele de recurs reținute în preambulul prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.
Analizând încheierea recurată în raport de motivele de recurs invocate și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că recursurile urmează a fi respinse pentru considerentele care vor fi prezentate.
Prin încheierea nr.4/U, din data de 01.februarie.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, s-a admis propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Neamț și, în consecință, în temeiul art. 149/1, raportat la art. 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală și s- dispus arestarea preventivă a recurenților-inculpați.
Pentru a pronunța această încheiere Tribunalul Neamța reținut următoarele:
În cursul anului 2009, inculpatul i-a convins pe învinuitul și pe inculpatul să colaboreze pentru a efectua trafic de droguri de risc în scopul comercializării pe raza municipiului P În baza acestei rezoluți infracționale, inculpatul procura droguri de risc ( hașiș ) de la o persoană din Spania, cunoscută doar sub apelativul " ".
De asemenea, inculpatul s-a înțeles cu inculpatul ca acesta să meargă în Spania, în localitatea, pentru a efectua un transport de hașiș pe care să-l aducă în țară. Astfel, la data de 22.01.2009, inculpatul i-a data inculpatului suma de 1.800 Euro, i-a cumpărat acestuia un bilet de transport pe ruta B- și retur și i-a încredințat și un telefon mobil cu cartelă " ", pentru a putea comunica între ei pe timpul deplasării. În același timp, inculpatul a comunicat prin telefon cu persoana de contact "", căruia i-a comunicat numărul de telefon folosit de inculpatul.
Inculpatul a fost preluat la destinație de către " ", a mers împreună cu acesta într-un cartier al orașului, unde "" a mers singur în scara unui bloc, având asupra sa suma de 1.800 Euro, încredințată de inculpatul inculpatului la plecarea din țară.
Conform declarației lui, persoana necunoscută "" a revenit după aproximativ J de oră, cu o sacoșă din plastic de culoare în care se aflau 11 batoane de hașiș, ambalate în folie incoloră, "", precizându-i că drogurile din sacoșă cântăreau 2, 700 Kg.
După realizarea acestei tranzacții prin intermediul lui "", inculpatul a comunicat cu inculpatul prin internet și i-a solicitat acestuia să-i mai trimită suma de 500 Euro, din care a justificat în declarația sa că suma de 150 era necesară pentru cheltuieli de întoarcere în țară și diferența de 350 Euro, pentru a completa prețul drogurilor achiziționate, astfel cum i-a pretins "".
Inculpatul a fost de acord să-i trimită lui această sumă, motiv pentru care acesta din urmă a trebuit să mai rămână o zi în Spania pentru a aștepta expedierea sumei de 500 Euro. La întoarcerea în țară, inculpatul comunicat prin telefon cu inculpatul în dimineața zilei de 30.01.2009, și s-au înțeles ca inculpatul să vină să-l preia pe stabilind ca loc de întâlnire stația din municipiul C la ieșirea spre B
Ambele comunicări între cei doi inculpați, privind expedierea sumei de 500 Euro și stabilirea locului de întâlnire în stația din municipiul C, rezultă din declarațiile ambilor inculpați.
În cele din urmă, inculpații s-au întâlnit în stația din municipiul C, la ieșirea spre municipiul B, inculpatul sosind cu autoturismul său marca " Mareea Weekend" și fiind însoțit de o tânără, respectiv martora.
Inculpatul a pus în portbagajul mașinii sale geanta de voiaj de culoare gri - maro, pe care o avea inculpatul și imediat după ce au urcat în mașină au fost opriți de lucrători de poliție care au procedat la percheziția mașinii.
a identificat în portbagajul mașinii inculpatului geanta de voiaj în care a fost găsită sacoșa din plastic de culoare în care se aflau 11 batoane de hașiș, substanță solidă de culoare - oliv, ambalate în folie incoloră, în greutate totală de 2,700 Kg. inculpatul precizând în declarația sa că aceasta era aceiași sacoșă pe care a primit-o de la numitul "". respectivă a fost înaintată Laboratorului de analize fizico - chimice și droguri din cadrul I pentru expertizare și conform Raportului de constatare tehnico - științifică nr. - din 31.01.2009 întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul CO. I, rezultă că în probă s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol ( ), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis. Rezine de cannabis face parte Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.
De asemenea, percheziția a identificat pe consola autoturismului inculpatului o bucată de hașiș care a fost înaintată Laboratorului de analize fizico - chimice și droguri din cadrul I pentru expertizare, cu privire la care inculpatul a recunoscut că îi aparține și că pe timpul deplasării cu mașina și-a confecționat un " joint" din care a fumat atât el cât și martora.
În torpedoul autoturismului percheziția a mai identificat și un carnet cu coperți de culoare în care sunt notate mai multe nume și sume de bani. Cu privire la acest carnet, inculpatul a arătat în declarațiile sale că aceste note se referă la numele consumatorilor de droguri care achiziționau de la inculpatul și sumele de bani pe care aceștia le datorau.
Există probe administrate în urmărirea penală din care rezultă că în cursul lunii ianuarie 2009, inculpatul a comercializat droguri de risc unui colaborator sub acoperire și din raportul de constatare tehnico științifică rezultă că în substanțele comercializate de inculpat s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol ( ), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis. Rezine de cannabis face parte Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.
Sunt relevante ca mijloace de probă și convorbirile telefonice interceptate în baza autorizării Tribunalului Neamț, care cuprind elemente de comunicare între inculpați în activitățile lor de trafic de droguri, prin coroborare și cu celelalte probe administrate în cauză.
Analizând cerințele prevăzute de art. 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală, se constată că, motiva prima instanță, existe probe și indicii puternice pentru a se reține în sarcina inculpaților comiterea faptelor de trafic de droguri de risc, introducere în țară de droguri de risc și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, cu o încadrare juridică pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani. În același timp, pericolul public concret rezultă cu evidență din rezonanța puternică pentru comunitate și prin obiectul juridic căruia i se aduce atingere, starea de pericol care se creează pentru sănătatea umană, mai ales în cadrul unui segment de populație constituit în majoritate din tineri, precum și prin cantitatea considerabilă de drog care s-a găsit asupra inculpaților, ceea ce implică o arie largă de potențiali consumatori.
Prin rechizitoriul nr.4 D/P/2009 din data de 23.02.2009, al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Neamț, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a celor doi inculpați.
În conformitate cu prevederile art.300/1 Cod procedură penală, cu art.160 Cod procedură penală, respectiv art.300/2 Cod procedură penală, cu art.160/b Cod procedură penală, prin încheierile pronunțate de Tribunalul Neamț din datele de 27.02.2009, 01.04.2009 și din 27.05.2009, s-a menținut arestarea preventivă inculpaților.
În conformitate cu prevederile art.300/2 Cod procedură penală, cu art.160/b alin.2 și 3 Cod procedură penalăacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Din examinarea acestor dispoziții legale, în condițiile în care inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv și instanța are obligația să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar atunci când constată cătemeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Așa cum se arăta mai sus, arestarea preventivă a recurenților-inculpați s-a dispus prin încheierea din data de 01.02.2009 și la luarea acestei măsuri s-au reținut ca temei în drept prevederile art.148 alin.1 lit. Cod procedură penală, respectiv: "inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică."
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv împotriva celor doi recurenți-inculpați nu s-au schimbat.
Din probatoriul efectuat în cauză, respectiv: procesul verbal de constatare a infracțiunii - fl.17- 19 și planșele foto efectuate cu aceastăocazia-fl.20-22, raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din data de 31.01.2009 și procesele verbale-fl.31-32 dosar urmărire penală, toate ale Ministerului Administrației și Internelor - Inspectoratul General al Poliției Române - de Combatere a Organizate I - Laboratorul de Analiză și profil al Drogurilor -fl.24 - 30 dosar urmărire penală, procesele verbale de percheziție corporală-fl.35-36 dosar urmărire penală, încheierea nr.2/U/2009 din data de 22.01.2009 a Tribunalului Neamț -fl.40-43 de confirmare a ordonanței procurorului de autorizare a interceptării și înregistrării convorbirilor și comunicațiilor efectuate de inculpatul, înregistrarea de imagini și localizarea geografică a acestuia și de autorizare a interceptării și înregistrării convorbirilor și comunicațiilor efectuate de inculpatul, înregistrarea de imagini și localizarea geografică a acestuia, autorizația de interceptare-fl.44 dosar urmărire penală, încheierea nr.2/U din data de 30.01.2009, dată în dosarul nr- a Tribunalului Neamț de autorizare a efectuării percheziției domiciliare la domiciliile numiților și, fl.46-47 dosar urmărire penală, autorizațiile de percheziție domiciliare-fl.48, procesul verbal de efectuare a percheziției domiciliare-fl.51-53 dosar urmărire penală, ordonanța de autorizare a investigatorului sub acoperire, a colaboratorului acestuia și de autorizare a procurării de droguri-fl.6 dosar urmărire penală, procesul verbal din data de 22.01.2009, raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din data de 29.01.2009-fl.11-15 dosar urmărire penală al Ministerului Administrației și Internelor - Inspectoratul General al Poliției Române - de Combatere a Organizate I - Laboratorul de Analiză și profil al Drogurilor, procesele verbale de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice-fl.85-140 dosar urmărire penală, declarația martorei -fl.37-38, precum și din celelalte probe, inclusiv cele administrate la instanța de fond, coroborate cu declarațiile date de cei doi recurenți-inculpați în cursul urmăririi penale-fl.57-61 și, respectiv, 71-73 și la prima instanță inculpați - fl.13-16 rezultă presupunerea rezonabilă că recurenții-inculpați au săvârșit infracțiunile pentru care sunt judecați.
Elocvente în acest sens sunt procesele verbale de constatare a infracțiunilor, procesele verbale de consemnare a convorbirilor telefonice purtate de recurenții-inculpați, cele două constatări științifice efectuate în cauză, declarațiile martorilor, coroborate cu declarațiile recurentului-inculpat date în cursul urmăririi penale și la Tribunalul Bacău cu ocazia soluționării propunerii de luare a măsurii arestului preventiv-fl.13-14 dosar nr-.
Luarea și menținerea măsurii arestului preventiv se face ținându-se seama de scopul acestei măsuri, de gradul de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, al infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc, prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 și al infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, infracțiuni care au ca obiect juridic special relațiile sociale privitoare la sănătate publică, care ar putea fi grav afectată.
Alegerea măsurii de prevenție se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și al infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc, prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, texte care prevăd pentru infracțiunile pentru care sunt judecați recurenții-inculpați pedepse cu foarte mult peste limita minimă de 4 ani, prevăzută de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penal, de împrejurările concrete în care se presupune că s-au comis, de caracterul transfrontalier al infracțiunilor, etc.
Prin operațiunea logică a interpretării, temeiurile prevăzute de 148 lit. Cod de procedură penală trebuie examinate prin raportare la probele administrate prin intermediul mijloacelor de probă prezentate mai sus, acestea fiind cele care conferă elemente în susținerea pericolului concret pentru ordinea publică,pericol care este real și actualși pe cale de consecință pentru menținerea măsurii arestului preventiv a recurenților-inculpați.
Din probele administrate rezultă că recurenții-inculpați își făcuse o îndeletnicire din procurarea de droguri de la diferiți traficanți, chiar din rețele cu conexiuni transfrontaliere și de comercializare a acestora către foarte multe persoane și aceste aspecte fiind de natură să justifice pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a recurenților-inculpați.
Din probele administrate rezultă presupunerea că recurenții-inculpați constituie o verigă a unei rețele internaționale de trafic de droguri, furnizorul fiind din Marea Britanie.
În aprecierea pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a recurenților-inculpați trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudența, care, în câteva cauze împotriva Franței (de exemplu cauza Letellier, hotărârea din 26 iunie 2001) a statuat că în măsura în care dreptul național o recunoaște-prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o"tulburare a societății"de natură să justifice o detenție preventivă.
În cadrul criteriilor complementare, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie privit și prin prisma unor circumstanțe concrete ale cauzei, cum ar fi: cantitatea mare de droguri introdusă în mod ilegal în țară, a celei comercializate, prin consecințele dramatice pe care le are consumul de droguri, care determină tulburări de ordin neuropsihic și duc la degradarea psihică și morală a individului ( așa cum rezultă și din raportul de expertiză mecio-legală nr.S/971 din data de 29.04.2009, întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală B-fl.101 dosar instanța de fond), prin sentimentul de insecuritate pe care îl trăiesc cetățenii care își văd copii expuși influenței traficanților de droguri, de frecvența infracțiunilor de același gen săvârșite în municipiul P N și localitățile limitrofe, și, față de caracterul transnațional al infracțiunilor, în general pe plan mondial și de necesitatea unei prevenții generale.
Curtea apreciază că lăsarea în libertate recurenților-inculpați în această fază a procesului penal, ar genera o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol concret, real și actual, pentru ordinea publică și că prin operațiunea logică a interpretării, temeiul prevăzut de 148 lit. Cod de procedură penală trebuie examinate prin raportare la probele administrate prin intermediul mijloacelor de probă, respectiv: procesul verbal de constatare a infracțiunii, transcrierea înregistrărilor convorbirilor telefonice, înregistrare efectuată cu respectarea dispozițiilor art.91/1 și următoarele Cod procedură penală, din care rezultă că traficul de droguri era o preocupare a recurenților-inculpați, aceștia fiind unii dintre furnizorii de droguri din municipiul P N și din localitățile limitrofe și declarațiile martorilor menționați mai sus și acestea fiind elemente care conferă elemente în susținerea pericolului concret, real și actual pe care-l reprezintă recurenții-inculpați pentru ordinea publică.
Prin lăsarea în libertate a recurenților-inculpați s-ar induce un puternic sentiment temere și de insecuritate socială, de nesiguranță în opinia publică, de teamă că-și pot vedea copii, și nu numai, sub influența unor astfel de persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni grave, devenind consumatori de droguri, s-ar pune în primejdie valorile morale și sociale ale societății, fapt care, în final, s-ar repercuta negativ asupra finalității actului de justiție, al percepției publice că instanțele chemate să asigure respectarea ordinii de drept nu acționează destul de ferm și, pe cală de consecință s-ar afecta credibilitatea puterii judecătorești.
În raport de data luării măsurii arestului preventiv nu se poate susține că s-a depășit termenul rezonabil prevăzut de art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici că, în raport de motivarea de mai sus, prin trecerea timpului s-a diminuat pericolul concret pe care l-ar reprezenta recurenții-inculpați pentru ordinea publică.
Prin menținerea măsurii arestului preventiv nu se aduce atingere prezumției de nevinovăție, aceasta subzistând până la stabilirea vinovăției recurenților-inculpați printr-o hotărâre definitive de condamnare.
Analiza probelor administrate în cauză este atributul instanței investite cu soluționarea fondului cauzei, evident după administrarea tuturor probelor, atât a celor administrate în acuzare, cât și a celor în apărarea recurenților-inculpați.
Referitor la susținerea apărării, în sensul că în cauză ar fi incident motivul de casare prevăzut de art.385/9 alin.1 pct.8 Cod procedură penală, Curtea constată că această susținere este greșită.
Potrivit acestui text:"Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri: când nu a fost efectuată expertiza psihiatrică a inculpatului în cazurile și în condițiile prevăzute deart. 117alin. 1 și 2."
Văzând și prevederile art.385/15 Cod procedură penală:"Instanța, judecând recursul, pronunță una din următoarele soluții:
c) dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost casată, în cazurile prevăzute în art. 385/9 alin. 1 pct. 3 - 5, pct. 6 teza a doua, pct. 7 - 10 și pct. 21, și rejudecarea de către instanța competentă, în cazul prevăzut în art. 385/9 alin. 1 pct. 1.",se constată că acest motiv de casare se aplică împotriva unei hotărâri care a soluționat fondul cauzei, iar nu împotriva unei încheieri prin care s-a dispus cu privire la măsura arestului preventiv.
În ceea ce privește existența sau nu a discernământului recurenților-inculpați cu privire la presupusa săvârșire infracțiunilor, acestea sunt aspecte care vor fi avute în vedere în momentul în care vor sosi rapoartele de expertiză psihiatrică.
Din probele administrate până în prezent nu rezultă că recurenții-inculpați ar suferi de anumite afecțiuni psihice grave, care să aibă consecințe privind o eventuală angajare a răspunderii penale și cu atât mai puțin în ceea ce privește adevărul pe care-l exprimă declarațiile date de recurentul-inculpat, declarații care se coroborează cu celelalte mijloace de probă enumerate mai sus.
Cu privire la celelalte aspecte invocate de recurenții-inculpați se va pronunța instanța investită cu soluționarea fondului cauzei.
Desigur că, în raport de prevederile art.300/2 Cod procedură penală, cu art.160/b Cod procedură penală, instanța de fond va verifica periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv și, în raport de probele care se vor mai administra, va putea revoca măsura arestului preventiv, sau va putea dispune înlocuirea acestei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de recurenții-inculpați.
Se va constata că recurenții-inculpați au fost asistați de apărători aleși.
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții și împotriva încheierii penale din data de 27.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Ia act că recurenții au avut apărători aleși.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de câte 100 lei fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 03.iunie.2009, în prezența inculpaților arestați.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
---
Red.încheierea
Red. decizie recurs
04.06.2009
Ex.2
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Gabriel Crîșmaru, Anti Silviu
