Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 401/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 401
Ședința publică de la 19 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ancuța Gabriela Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva" declarat deinculpatulfiul lui si -, nascut la 02.01.1992 - detinut in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din 16.06.2009 pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Interpelat de catre instanta, inculpatul recurent precizeaza ca isi mentine recursul declarat si nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului.
Avocat avand cuvantul pentru inculpatul recurent, solicita admiterea recursului formulat impotriva incheierii de sedinta din 16 iunie 2009 prin care s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului, consideră că acesta poate fi judecat in stare de libertate, inculpatul are varsta de 17 ani. Sub aspectul probator, apreciaza că acesta poate fi judecat in stare de libertate, nu prezintă un pericol pentru ordinea publica. Oficiu neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, apreciaza incheierea din 16.06.2009 a Tribunalului I ca fiind legala si temeinica, subzistă in continuare temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive, probatoriul pana la acest moment este concludent, motiv pentru care solicita respingerea recursului.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita a fi judecat in stare de libertate.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, în baza dispozițiilor art. 300 ind. 2 raportat la art. 160 ind. "b" și art. 160 ind. "h" Cod procedură penală s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului, măsură ce a fost menținută.
În pronunțarea acestei încheieri tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință din 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, reținându-se ca și temeiuri ale arestării dispozițiile art. 143 și 148 lit. a, b și f Cod procedură penală. În fapt, în esență, s-a reținut că există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis la data de 21.07.2008 o faptă incriminată de normele de drept penal român, respectiv o tentativă la viol în formă agravată, faptă care este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani. Totodată, s-a apreciat pe baza datelor existente la dosar, că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. S-a mai reținut că atât în cursul urmăririi penale cât și în prima fază a judecății în primă instanță, inculpatul s-a sustras cercetărilor și că acesta a întreprins pe lângă martorul - și reprezentantul legal al părții vătămate, numitul, o serie de demersuri în scopul de a-i determina să facă declarații necorespunzătoare adevărului.
Se impune a arăta că inculpatul a fost arestat în lipsă; mandatul de arestare preventivă fiind pus în executare la data de 10.06.2009.
Verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, instanța constată că de la data luării măsurii și până în prezent, nu au apărut elemente noi care să determine o încetare sau, eventual, o modificare a temeiurilor arestării. Dimpotrivă, mijloacele de probă administrate ulterior datei de 21.04.2009 au confirmat, o dată în plus, existența temeiurilor care justifică detenția preventivă a inculpatului.
În acest sens, relevante sunt declarația martorului - (audiat la termenul de judecată din 19.05.2009), care a relatat că "este adevărat că inculpatul (referindu-se la ) a venit ulterior la mine acasă, l-a înjurat pe și mie mi-a spus să nu dau declarație la poliție" și declarația pe care inculpatul a făcut-o la termenul de astăzi, când a arătat că deși a avut cunoștință de împrejurarea că era căutat de organele de poliție și că era citat la instanța de judecată "am ales să nu mă prezint în fața organelor judiciare".
Față de cele anterior redate, instanța reține că temeiurile arestării inițiale există și în prezent și că ele continuă să justifice pentru viitor privarea de libertate a inculpatului; se apreciază că, în condițiile lăsării în libertate a inculpatului există riscul crescut ca acesta să încerce să zădărnicească aflarea adevărului și, de asemenea, să se sustragă de la judecată, îngreunând și întârziind desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Pentru considerentele redate, instanța reținând că la luarea măsurii arestării preventive au fost respectate toate dispozițiile legale incidente, va constata că arestarea preventivă este legală și temeinică și va dispune menținerea arestării preventive față de inculpatul.
Încheierea astfel pronunțată a fost recurată de inculpatul,care prin motivele expuse oral prin apărător a susținut că are vârsta de 17 ani iar lăsarea și continuarea judecății în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestului preventiv.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu,Curtea constată că recursul de față este nefondat.
Rezultă din actele dosarului că împotriva inculpatului,prin rechizitoriul procurorului nr. 1847/P/2008 din 02 martie 2009 fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la viol, faptă prev. de art. 20 raportat la art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 99 și urm. Cod penal, constând în aceea că în seara de 21 iulie 2008 prin constrângere fizică inculpatul a încercat să supună minora a- în vârstă de 10 ani la raport sexual.
Prin încheierea din 21.04.2009 pronunțată de instanță, în cursul judecății, în temeiul dispozițiilor art. 143 și art. 148 alin. 1 lit. "a,b și f" Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă, fiind emis mandatul nr. 1/F din aceeași dată pe o durată de 20 zile începând cu data punerii efective în executare.
Prin încheierea de ședință din 11 iunie 2009 pronunțată de tribunal s-a dispus punerea în executare a mandatului începând cu 10 iunie 2009.
În cauză temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, art. 148 alin. 1 lit. "a,b și f" din Codul d e procedură penală, nu au încetat spre a se dispune revocarea măsurii, după cum s-a solicitat prin motivele de recurs.
Potrivit, detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală și nu trebuie să se prelungească dincolo de limite rezonabile - independent de faptul că ea se va computa din pedeapsă în condițiile în care inculpatul a comis fapta pentru care s-a dispus arestarea.
Măsura este de natură să servească scopului arătat în art. 136 Cod procedură penală în vederea continuării în bune condiții a cercetării judecătorești, precum și a prezumției că aflat în stare de libertate inculpatul ar putea zădărnici aflarea adevărului în sensul art. 148 lit. "b" Cod procedură penală.
Raportat gravității faptelor presupus a fi săvârșite cât și reacția publicului la comiterea lor pot suscita o tulburare socială de natură să justifice detenția provizorie cel puțin pentru o anumită durată de timp.
Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală recursul declarat în cauză de inculpatul se va respinge ca nefondat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut in Penitenciarul Iași împotriva încheierii de ședință din 16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași in dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 iunie 2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- --- - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
23.06.2009
2 ex.-
Președinte:Ancuța Gabriela Obreja ManolacheJudecători:Ancuța Gabriela Obreja Manolache, Ciubotariu, Gabriela
