Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 449/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.449/R/2009

Ședința publică din 14 iulie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Monica Rodina

JUDECĂTORI: - -

- -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin

PROCUROR -.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierii penale fără număr din data de 30 iunie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat, din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, întrebat fiind, inculpatul arată că-și menține recursul declarat în cauză.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei soluții prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului. În subsidiar, arată că se poate dispune față de inculpat o măsură preventivă neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara. Nu există date din care să rezulte că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică sau că ar influența buna desfășurare a procesului penal. Din contră, inculpatul a făcut un denunț, a avut o atitudine sinceră, nefiind nevoie să fie confruntat cu alți inculpați sau învinuiți, astfel că beneficiază de prevederile art.16 din Legea 143/2000. Inculpatul este tânăr, student, dorește să-și continue studiile, nu are antecedente penale și are sprijinul întregii familii. Se impune cercetarea inculpatului în stare de libertate și pentru egalitate de tratament față de restul învinuiților din dosar, care sunt cercetați în libertate. Pe de altă parte, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului. De altfel, de la momentul arestării inculpatului a trecut deja o perioadă rezonabilă de timp, perioadă în care inculpatul a înțeles consecințele faptei sale și se obligă să nu frecventeze locurile unde ar putea fi victima consumului de droguri. Pentru toate aceste motive solicită admiterea recursului și punerea inculpatului în libertate.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare și impun cercetarea inculpatului în continuare în stare de arest preventiv. Sunt îndeplinite condițiile cerute de art.143 pr.pen. și art.148 lit.f pr.pen. respectiv inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, iar în raport cu modalitatea concretă de comitere a faptei, natura și cantitățile de droguri traficate, sunt incidente și disp.art.148 lit.f pr.pen. Solicită respingerea recursului, iar în baza art.192 alin.2 pr.pen. obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, apreciind că nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică și dorește să-și continue studiile. A recunoscut fapta comisă și este vorba de o cantitate mică de droguri.

CURTEA

Prin încheierea penală din 30 iunie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, în temeiul art.300/2 rap. la art.160/b pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații: (fiul lui și, născut la 21.12.1985), ( fiul lui - și -, născut la 28.04.1987) și (fiul lui și -, născut la 03.09.1989).

Pentru a pronunța această încheiere s-au reținut următoarele:

rin încheierea penală nr. 26/C/27.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a dispus în temeiul art. 1491 alin. 9-11.pr.pen. raportat la art. 150.pr.pen. și art. 148 alin. 1 lit. f pr.pen. arestarea preventivă a inculpaților, și, pe o durată de 29 zile începând cu data de 27 martie 2009 și până la data de 24 aprilie 2009, fiind emise mandatele de arestare preventivă cu nr. 22/C/27.03.2009, nr. 23/C/27.03.2009 și nr. 24/C/27.03.2009.

În fapt, s-a reținut că în cursul anului 2008, inculpații au vândut și oferit spre consum diferite cantități de droguri de risc (rezină de cannabis), mai multor persoane pe raza municipiului C-

Măsura arestării preventive a inculpaților, a fost prelungită prin încheierea penală nr. 37/C/22.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 25.04.2009 și până la data de 24.05.2009, și prin încheierea penală nr. 49/C/21.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 25.05.2009 și până la data de 08.06.2009 inclusiv. Temeiurile care au stat la baza luării și prelungirii măsurii arestării preventive de către instanța de judecat, au fost verificate și confirmate de instanța de control judiciar cu ocazia soluționării recursurilor privind luarea și prelungirea acestei măsuri.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj cu nr. /P/2008 din data de 29 mai 2009 și înregistrat la data de 02 iunie 2009 pe rolul Tribunalului Cluj sub nr-, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2. pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000.

În virtutea dispozițiilor art. 3001.pr.pen. la primirea dosarului, la data de 04.06.2009, instanța a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților și a menținut această măsură.

La termenul din 30.06.2009, făcând aplicarea dispozițiilor art.300/2 pr.pen. rap. la art. 160/b pr.pen. instanța a constatat din nou că, temeiurile arestării celor trei inculpați subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestora, apreciind că de la data de 04.06.2009, nu au intervenit modificări în privința stării de arest, care să impună revocarea măsurii preventive și punerea în libertate a inculpaților.

Astfel, s-a constatat că se mențin condițiile arătate la art. 143 și art. 148 alin. 1 lit. f pr.pen. în sensul că, există suficiente indicii care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, indicii rezultând din: transcrierea convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de către Tribunalul Cluj, cumpărările autorizate făcute de către investigatori și colaboratorii acestora, rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite în cauză și care certifică faptul că substanțele provenite de la inculpați sunt droguri de risc, declarațiile martorilor, învinuiților și nu în ultimul rând declarațiile inculpaților; totodată, s-a apreciat și că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, periculozitate ce a rezultat din însăși faptele pentru care sunt cercetați.

De asemenea, sunt îndeplinite în continuare temeiurile arestării prev. de art. 148 lit. f pr.pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise de inculpați este închisoare mai mare de 4 ani, iar Iăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, la stabilirea acestui pericol, avându-se în vedere, atât date legate de persoana inculpaților, precum și date referitoare la fapte, în speță inculpații fiind cercetați pentru comiterea unor infracțiuni deosebit de grave, gravitatea rezultând nu numai din caracterul al sancțiunii prevăzute de legea penală, ci, mai ales, din consecințele produse.

Așadar, pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, rezultă, din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modalitățile în care au fost comise faptele, din perioada îndelungată de timp pe parcursul căreia s-a desfășurat activitatea infracțională (aproape un an de zile), numărul mare a persoanelor atrase în activități legate de consumul de droguri, numărul actelor materiale cuprinse în infracțiunea reținută în sarcina inculpaților precum și faptul că, în urma desfășurării activității infracționale inculpații au obținut beneficii materiale.

Lăsarea în libertate a inculpați lor ar reprezenta o încurajare a săvârșirii unor fapte similare atât de către inculpați cât și de către persoane care au această tendință, văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca autori a unor astfel de fapte, mai ales că inculpații și-au continuat activitatea infracțională chiar și după ce au aflat că niște furnizori de droguri din B au fost arestați.

Ca urmare, apare cu puterea evidenței rezonanța negativă în rândul opiniei publice a comiterii faptelor respective și constând într-o anumită stare de indignare și de dezaprobare publică, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând o anumită stare de insecuritate socială dacă împotriva unor fapte grave, organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre, cunoscut fiind impactul negativ pe care atât traficul cât și consumul de droguri îl produce în comunitatea respectivă, raportat la amploarea fenomenului și implicit al efectelor pe care acesta le generează.

Cu privire la aspectele juridice invocate de către inculpați prin apărătorii lor aleși, de a nu se mai menține măsura arestului preventiv luată față de aceștia, cercetarea și judecarea lor în stare de libertate cât și aspectele invocate în subsidiar de a se înlocui măsura arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate constând în obligarea inculpaților de a nu părăsi localitatea Cluj-N sau obligarea de a nu părăsi țara, conform prevederilor art. 145.pr.pen și respectiv art. 1451.pr.pen. instanța a reținut că acestea nu au suportul juridic necesar pentru a fi admisibile.

De asemenea, instanța, având în vedere infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați, rezonanța unor fapte de acest gen, durata de peste 3 luni scursă de la arestarea acestora, a apreciat că nu s-ar putea pune în discuție atingerea punctului critic în ceea ce privește termenul rezonabil de soluționare a cauzei și ca urmare, inculpații să fie cercetați în stare de libertate.

A constatat instanța că, măsura arestării preventive a inculpaților răspunde și exigențelor art. 5 paragraful 1 lit. "c" din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în cauză existând motive verosimile pentru a bănui că persoanele față de care s-a luat această măsură extremă, au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.

Împotriva încheierii, mai sus arătate, în termen legal a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea acesteia și rejudecând,în principal,să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate,iar în subsidiar, luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara.

În motivarea recursului, s-a arătat că, în cauză nu există date din care să rezulte că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică sau că ar influența buna desfășurare a procesului penal. Aceasta, deoarece, inculpatul a avut o atitudine sinceră, astfel că beneficiază de prevederile art.16 din Legea 143/2000, este tânăr, student, dorește să-și continue studiile, nu are antecedente penale și are sprijinul întregii familii. Pe de altă parte, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului, iar de la momentul arestării inculpatului a trecut deja o perioadă rezonabilă de timp, perioadă în care inculpatul a înțeles consecințele faptei sale.

Verificând încheierea atacată în baza lucrărilor de la dosar, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art. 385/14 și 385/6 alin. 3.pr.pen. Curtea constată nefondat recursul în cauză.

Prima instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 300/2 rap. la art.160/b pr.pen. fiind sesizată cu soluționarea unei cauze în care inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a acestora.

Făcând aplicarea dispozițiilor art.160/b alin.3 pr.pen. instanța a menținut arestarea preventivă a celor trei inculpați, constatând întemeiat că temeiurile care au determinat arestarea acestora, inclusiv a inculpatului recurent, impun în continuare privarea lor de libertate.

Aceasta deoarece, într-adevăr, se poate constata că în cauză, subzistă în continuare temeiurile arestării celor trei inculpați, evidențiate în încheierea penală nr. 26/C/27.03.2009 a Tribunalului Cluj, prin care s-a dispus arestarea, respectiv cele prev. de art. 143 și art. 148 lit. f pr.pen.

S-a reținut prin respectiva încheiere că, există indicii temeinice în sensul dispozițiilor art. 68/1 pr.pen. respectiv date care formează presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, respectiv că în cursul anului 2008, aceștia au vândut și oferit unor persoane de pe raza municipiului C-N droguri de risc - rezină de cannabis, fiind vorba așadar de indicii ale comiterii infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2. pen. S-au evidențiat aceste indicii ca rezultând din: declaratiile inculpaților; declarațiile martorilor, etc.; rapoartele de constatare tehnico - științifică, care certifică faptul că substanțele provenite de la inculpați sunt droguri de risc; procesele - verbale întocmite de investigatorii sub acoperire precum și notele de redare a convorbirilor telefonice.

De asemenea, sunt îndeplinite în continuare și condițiile prev. de art.148 lit.f pr.pen. inculpatul fiind trimis în judecată și judecat pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 de ani și interzicerea unor drepturi.

Referitor la pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, trebuie precizat că acesta, la fel ca la data arestării, rezultă în continuare din natura și gravitatea deosebită a faptelor pentru care este cercetat, materializate în limitele de pedeapsă aspre stabilite pentru asemenea fapte; modul, mijloacele și împrejurările comiterii faptelor (potrivit susținerilor inculpaților, din dorința de a face rost de bani sau din "prietenie", alocând sume de bani destul de consistente pentru procurarea drogurilor, inculpații perseverând în activitatea infracțională într-un interval de timp de aproape un an, în mai multe acte materiale de vânzare și oferire spre consum de droguri de risc); impactul negativ pe care traficul și consumul de droguri îl produce în rândul unor generații din ce în ce mai juvenile, prin amploarea fenomenului și efectele pe care le produce; rezonanța socială negativă în rândul comunității, a comiterii unor astfel de fapte grave; sentimentul de nesiguranță în rândul opiniei publice, determinat de o reacție necorespunzătoare a organelor abilitate, față de astfel de fapte.

Raportat la consistența și importanța acestor date, care au caracterizat pericolul concret pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului la momentul luării măsurii arestării preventive, nu se poate aprecia, cel puțin la acest moment procesual, că împrejurările legate de persoana inculpatului - lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră și cooperantă, tânăr student, sau perioada de detenție de aproape 4 luni, sunt elemente de natură fi determinat diminuarea sau chiar dispariția completă a pericolului pentru ordinea publică. factori, într-adevăr, nu pot fi ignorați la alegerea măsurii preventive, dar nici nu pot fi analizați independent, necoroborat cu celelalte elemente ce definesc pericolul pentru ordinea publică și care, în speță, apreciem că primează, față de circumstanțele concrete ale prezentei cauze.

Din aceleași considerente, apreciem că nu poate fi primită nici solicitarea de luare a unei alte măsuri preventive, neintervenind în cauză nici un fel de schimbări ale temeiurilor arestării, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 139 alin. 1.pr.pen.

Pentru toate aceste considerente, recursul în cauză se constată a fi nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen.

În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și -, născut la 03.09.1989), aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 30 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de14.07. 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red./Dact.

3 ex./16.07.2009.

Președinte:Ana Covrig
Judecători:Ana Covrig, Vasile Goja Monica Rodina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 449/2009. Curtea de Apel Cluj