Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 448/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.448/R/2009
Ședința publică din 14 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Monica Rodina
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin
PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, împotriva încheierii penale fără număr din data de 30 iunie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat, în substituirea av., din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, întrebat fiind, inculpatul arată că-și menține recursul declarat în cauză.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat, cu consecința punerii în libertate a acestuia, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Potrivit art.136 pr.pen. o măsură preventivă se ia pentru buna desfășurare a procesului penal. În speță, urmărirea penală este finalizată, inculpatul a fost deja trimis în judecată, fiind sesizată instanța prin rechizitoriu. În aceste condiții, nu se mai poate susține că cercetarea ar fi influențată, dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate. Conform art.143 pr.pen. măsura poate fi luată numai dacă sunt probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. În speță, aceste probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a faptei reținute nu există și ca atare nu subzistă nici art.143 pr.pen. În privința art.148 lit.f pr.pen. arată că nu există la dosar probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere perioada considerabilă de arest preventiv, faptul că inculpatul nu are antecedente penale, precum și caracterizările existente la dosar în ceea ce privește persoana inculpatului. Consideră că o măsură neprivativă de libertate ar fi suficientă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Instanța de fond a examinat corect cauza, a făcut o analiză completă a temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive și a apreciat oportunitatea menținerii în continuare a acestei măsuri. Sunt îndeplinite condițiile cerute de art.143 și 148 lit.f pr.pen. respectiv din probele administrate în faza de urmărire penală și din declarația inculpatului de la instanță, rezultă existența indiciilor cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii care i se reține în sarcină, sunt fapte sancționate de legea penală cu pedepse mai mari de 4 ani închisoare, iar în raport cu modalitatea concretă în care a acționat, cantitățile de droguri de risc traficate, există temerea că, în libertate, inculpatul ar relua activitatea infracțională. Se impune a se observa că la data de 7 iulie 2009, Curtea de APEL CLUJa respins ca nefondate recursurile declarate de ceilalți doi inculpați din dosar împotriva aceleiași încheieri, prin care s-a menținut starea de arest. În condițiile în care cei doi inculpați au încadrări juridice mai ușoare față de inculpatul din prezenta cauză, se impune respingerea ca nefondat și a recursului declarat de acesta.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, apreciind că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Regretă comiterea faptei și nu are antecedente penale. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
CURTEA
Prin încheierea penală fără număr din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în temeiul art.3002pr.pen. raportat la art.160 pr.pen. a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpații:
-, fiul lui și, născut la data de 18.02.1982 în municipiul C-N, jud.C, de cetățenie română, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, studii: 8 clase și școala profesională, recidivist,. în municipiul C-N,-, jud.C, CNP: -,
-, fiul lui și, născut la data de 06.05.1985 în municipiul O, jud. B, de cetățenie română, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, fără antecedente penale, în municipiul C-N, Calea nr.109,.41, jud.C, CNP -,
-, fiul lui și, născut la data de 21.11.1985 în municipiul O, jud. M,. în Chișinău C,-, jud.A, de cetățenie română, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, studii: 10 clase, fără antecedente penale, CNP: -,
-, fiul lui și, născut la data de 03.07.1982 în municipiul C-N, jud. C, cu. în municipiul C-N,-, jud. C, de cetățenie română, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, studii: 10 clase, fără antecedente penale, CNP: - și,
-, fiul lui și, născ. la 02.12.1988 în C-N,. în municipiul C-N,-,.6, jud.C, de cetățenie română, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, studii: 4 clase, fără antecedente penale CNP: -, în prezent toți cinci arestați în Penitenciarul Gherla.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că prin încheierea penală nr.29/C/01 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a dispus în temeiul art.1491pr.pen. raportat art.148 alin.1 lit.f pr.pen. arestarea preventivă a inculpaților, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.37 lit.a pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen.și art.37 lit.a pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 pen. introducere în țară fără drept de droguri de risc, prev. și ped. de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.16 din Legea nr.143/2000 și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. și art.16 din Legea 143/2000, totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. și, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen pe o durată de 29 zile începând cu data de 01 aprilie 2009 și până la data de 29 aprilie 2009 inclusiv, fiind emise mandatele de arestare preventivă cu nr.31/01.04.2009, 32/01.04.2009, 33/01.04.2009, 34/01.04.2009 și 35/01.04.2009.
În fapt, s-a reținut că în perioada decembrie 2008 - martie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații au oferit, au pus în vânzare și au vândut spre consum rezină de cannabis, substanță care se regăsește în tabelul nr.III, privind produsele sau substanțele stupefiante în legătură cu care este incriminată circulația de orice fel în dispozițiile Legii nr.143/2000, mai multor persoane pe raza municipiului C-N, activitate infracțională pe care aceștia nu au desfășurat-o în mod singular, ci printr-o rețea de traficare a drogurilor pe care și-au constituit-
Măsura arestării preventive a inculpaților, și a fost prelungită prin încheierea penală nr.40/C/29 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în temeiul art.159 pr.pen. pe o durată de cate 30 de zile începând cu data de 30 aprilie 2009 și până la data de 29 mai 2009.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj cu nr.116D/P/2009 din data de 22 mai 2009 și înregistrat la data de 26 mai 2009 pe rolul Tribunalului Cluj sub nr-, s-a dispus în conformitate cu dispozițiile art.262, pct.1, lit."b" pr.pen. trimiterea în judecată în fața acestei instanțe în stare de arest preventiv a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.37 lit.a pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen.și art.37 lit.a pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. iar temeiul art.262, pct.1, lit."a" și "b" pr.pen. s-a dispus trimiterea în judecată în fața aceleiași instanțe în stare de arest preventiv a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 pen. introducere în țară fără drept de droguri de risc, prev. și ped. de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.16 din Legea 143/2000 și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. și art.16 din Legea 143/2000, totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. și, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. și înaintarea dosarului potrivit prevederilor art.264 pr.pen. spre competentă soluționare acestei instanțe.
Potrivit dispozițiilor art.3002din Codul d e procedură penală în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest preventiv, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive procedând potrivit art. 160, respectiv dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive.
Tribunalul a apreciat că de la data de 28 mai 2009, când s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv nu au intervenit modificări de natură a impune punerea în libertate a inculpaților. Astfel, potrivit dispozițiilor art.143 pr.pen. coroborat cu art.148 alin.1 pr.pen. măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
În speță, arestarea preventivă s-a întemeiat pe dispozițiile art.148 alin.1 lit.f pr.pen. apreciindu-se că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acesta fiind relevat de natura și gravitatea faptei comise, modalitatea de săvârșire, urmările produse și rezonanța socială negativă în comunitate, constatându-se totodată a fi îndeplinită și condiția privind cuantumul pedepsei prevăzute de lege, mai mare de 4 ani. Ca urmare, s-a apreciat că există indicii temeinice că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Examinând probatoriul instanța a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpații:, și subzistă și în prezent. Astfel, potrivit dispozițiilor art.143 pr.pen. coroborat cu art.148 alin.1 pr.pen. măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
În speță, instanța a constatat că au fost întrunite condițiile arătate la art.143 și art.148 alin.1 lit."f" pr.pen. existând indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați (transcrierea convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de către Tribunalul Cluj - Secția penală vol.II - vol.IV, cumpărările autorizate făcute de către investigatori și colaboratorii acestora, rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite în cauză și care certifică faptul că substanțele provenite de la inculpați sunt droguri de risc precum și cu depozițiile testimoniale) și probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. (periculozitate ce a rezultat din însăși faptele pentru care sunt cercetati).
Astfel, în cauză sunt îndeplinite în continuare temeiurile arestării prev. de art.148 lit."f", pr.pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise de inculpați este închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, trebuie observat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcut abstracție de gravitatea faptei, fiind însă imperios necesară și existența unor date și probe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică se impune privarea de libertate a inculpaților, ceea ce face ca aceste noțiuni să nu fie privite izolat, ci interdependent.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității. Ori, în speță inculpații sunt cercetați pentru comiterea unor infracțiuni deosebit de grave, gravitatea rezultând nu numai sub aspectul caracterului sancționat de legea penală, ci, mai ales, prin consecințele produse.
Așadar, pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, rezultă, din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modul și mijloacele de comitere a acestora, din împrejurările în care au fost comise.
Ca urmare, apare cu puterea evidenței rezonanța negativă în rândul opiniei publice a comiterii faptelor respective și constând într-o anumită stare de indignare și de dezaprobare publică, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând o anumită stare de insecuritate socială dacă împotriva unor fapte grave organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre cunoscut fiind impactul negativ pe care atât traficul cât și consumul de droguri îl produce în comunitatea respectivă raportat la amploarea fenomenului și implicit al efectelor pe care acesta le generează fiind cunoscută ascendența fără precedent în ultima perioadă de timp însă în loc să scadă numărul acestor cauze, acestea se înmulțesc cu fiecare zi.
Cu privire la aspectele juridice invocate de către inculpați prin apărătorii lor aleși, de a nu se mai menține măsura arestului preventiv luată față de aceștia, cercetarea și judecarea lor în stare de libertate cât și aspectele invocate în subsidiar de a se înlocui măsura arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate constând în obligarea inculpaților de a nu părăsi localitatea C-N sau obligarea de a nu părăsi țara, conform prevederilor art.145 pr.pen și respectiv art.1451pr.pen. instanța a reținut că acestea nu au suportul juridic necesar pentru a fi admisibile.
Astfel, în speță atât la luarea măsurii arestării preventive cât și la prelungirea măsurii arestării preventive s-a avut în vedere faptul că regula procesului penal este cercetarea inculpatului in stare de libertate, dreptul la libertate fiind garantat atât de normele interne cât și de normele internaționale (Convenția Europeană a Drepturilor Omului) iar arestarea se va putea dispune în condiții strict prevăzute de lege și numai dacă este absolut necesară. Or, în ceea ce privește situația celor 5 inculpați, conduita acestora impune menținerea măsurii arestului preventiv, prin prisma atât a vastei rețele de distribuire a drogurilor (care era destul de mare) cat și a persoanelor care se aprovizionau de la inculpați (fiind in număr mare), conferă măsurilor obligării de a nu părăsi localitatea sau țara o totală ineficiență în cazul infracțiunilor de trafic de droguri de risc, cu o asemenea arie de desfășurare.
Conform dispozițiilor art.5 paragraful 1 lit."c" din Convenția uropeană a Drepturilor Omului, care face parte integranta din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor art.20 raportat la art.11 din Constituția României, este permisă restrângerea libertății persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana față de care s-a luat această măsură extremă, a săvârșit o infracțiune și fără a aduce atingere prin această apreciere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul, întrucât doar prin hotărârea care se va pronunța în urma administrării tuturor probelor necesare pentru o justă soluționare a cauzei se va stabili nevinovăția sau vinovăția inculpatului în această cauză, motiv pentru care raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, există motive de bănuială în sensul convenției. Astfel, în speță, există bănuieli rezonabile în sensul că faptele pentru care sunt cercetați inculpații constituie o infracțiune atât în momentul în care s-a produs cât și în momentul trimeterii în judecată.
Lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta o încurajare a săvârșirii unor fapte similare atât de către inculpați cât și de către persoane care au această tendință, văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca autori a unor astfel de fapte, mai ales că unele măsuri dispuse anterior față de unii inculpați s-au dovedit a fi ineficiente, atât timp cat aceștia au înțeles sa persevereze în traficarea de droguri, iar într-o asemenea situație, pericolul social concret pentru ordinea publică este mai mult decât evident.
În speță, independent de conduita bună a inculpaților pe parcursul urmăririi penale, de împrejurarea că aceștia au avut o atitudine cooperantă, iar în faza cercetării judecătorești au avut poziții sincere, pericolul concret pentru ordinea publică subzistă și se impune menținerea acestora în continuare în stare de arest preventiv.
Dincolo de considerentele umanitare ce trebuie avute în vedere la alegerea unei măsuri preventive de o gravitate extremă, credem că nu există nici un alt argument solid care să justifice nelegalitatea și netemeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpați și implicit a luării unei alte măsuri neprivative de libertate.
Față de considerentele anterior expuse, instanța în temeiul art.3002pr.pen. raportat la art.160 pr.pen. a constatat că măsura preventivă dispusă prin încheierea penală nr.29/C/01 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj este legală și temeinică și, întrucât motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare, a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații:, și, începând cu data de 30 iunie 2009.
În ceea ce privește aspectele juridice invocate de către inculpați prin apărătorii lor aleși, au fost respinse de către instanță atât timp cât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv ce au fost anterior descrise, subzistă și în prezent.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs, inculpatul criticând soluția instanței ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, inculpatul a învederat curții că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului.
De asemenea s-a învederat faptul că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, față de faptul că a trecut o perioadă de timp lungă de când este arestat, nu s-a mai confruntat cu legea penală până în prezent, beneficiază de caracterizări bune, astfel că, în cauză se impune cercetarea acestuia în stare de libertate.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Din probele administrate până în prezent și anume cele care stau la baza trimiterii în judecată, obținute în faza de urmărire penală precum și cele administrate până în prezent în timpul cercetării judecătorești, rezultă existența indiciilor temeinice că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, fiind întrunite astfel dispozițiile art.143
C.P.P.Astfel, în ceea ce privește starea e fapt, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 pen. introducere în țară fără drept de droguri de risc, prev. și ped. de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 și de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 pen. totul cu aplicarea art.33 lit.a pen. reținându-se că inculpatul, în perioada dec. 2008-martie 2009, deținut, consumat, introdus în țară și pus în vânzare prin intermediul inculpatului rezină de cannabis.
Față de împrejurările concrete în care se bănuie că au fost comise faptele, de modul organizat în care s-a acționat, fiind vorba de o rețea infracțională constituită tocmai cu scopul de a trafica droguri introduse ilegal în țară, curtea apreciază că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luări măsurii preventive privative de libertate.
În ceea ce privește termenul rezonabil, așa cum acesta a fost definit în practica CEDO, acesta nu a fost încălcat. Inculpatul a fost arestat de Tribunalul Cluj la data de 1.04.2009, rechizitoriul a fost finalizat la data de 22.05.2009 și inculpații au fost trimiși în judecată, cercetarea judecătorească fiind în deplină desfășurare. Astfel, în cauză nu li se poate aduce nici un reproș organelor de cercetare penală, față de complexitatea deosebită a cauzei, față de numărul mare de persoane implicate, timpul curs până în prezent fiind folosit cu eficacitate.
Apoi, având în vedere amploarea deosebită pe care a luat-o în România consumul de droguri, consumatorii fiind preponderent tineri, curtea apreciază că există în continuare o rezonanța negativă în rândul opiniei publice a comiterii faptelor respective, constând într-o anumită stare de indignare și de dezaprobare publică, de insecuritate socială.
Așa fiind, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat.
Va obliga pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la 21.11.1985), deținut preventiv in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 30 iunie 2009 Tribunalului Cluj, dosar nr-.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./20.07.2009
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Vasile Goja Monica Rodina
