Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 482/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂN I

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.482/R/2008

Ședința publică din 5 august 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Maria Boer Judecător

JUDECĂTORI: Maria Boer, Iuliana Moldovan Monica Șortan

- -

GREFIER: - --

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin

PROCUROR -

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, deținut în arestul IPJ B N, împotriva încheierii penale fără număr din data de 14 iulie 2008 a Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat avocat din cadrul Baroului B-N, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză.

Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe și rejudecând cauza, să se constate că măsura arestării a încetat de drept. În acest sens susține că, după sesizarea instanței cu judecarea cauzei, la data de 2 iunie 2008 s-a verificat în temeiul art. 3001Cod pr.pen. legalitatea și temeinicia arestării, iar la termenul de judecată din data 14 iulie 2008 s-a verificat legalitatea și temeinicia arestării în temeiul art. 3002Cod pr.pen. și apreciază că instanța nu putea să mai verifice încă o dată măsura arestării preventive fără a verifica mai întâi regularitatea actului de sesizare.

În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond întrucât aceasta nu s-a pronunțat asupra nulităților invocate de apărare, respectiv nulitatea actelor de urmărire penală având în vedere că întreaga urmărire penală s-a făcut fără a se respecta prevederile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.68 alin.2 Cod pr.pen.

De asemenea, arată că singurele probe cu privire la inculpatul sunt cele obținute de investigatorii sub acoperire care l-au provocat și incitat pe inculpat să comită infracțiunea de a vinde droguri de mare risc pentru a obține probe și cu privire la alte peroane.

Mai solicită să se rețină că inculpatul este arestat preventiv de 4 luni, instanța a fost sesizată cu judecarea cauzei, iar procesul va fi unul de durată având în vedere probatoriul care urmează a fi administrat în cauză, precum și faptul că pedeapsa finală este măsura de constrângere și reeducare a infractorului și nu măsura preventivă.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea încheierii primei instanțe ca fiind temeinică și legală, arătând că temeiurile prev. de art.143 și 148 lit.f Cod pr.pen. care au stat la baza luării și menținerii măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și nu au apărut elemente noi care să justifice revocarea măsurii arestării preventive. Cu privire la susținerile formulate în apărare arată că, inculpatul, prin apărătorul său ales la termenul de judecată din data de 14 iulie a arătat că nu are cereri de formulat și excepții de ridicat.

Inculpatul, având cuvântul, solicită să fie cercetat în stare de libertate.

CURTEA

Prin încheierea penală din 14 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, în baza art. 3002Cod procedură penală rap. la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații, fiul lui și, născut la data de 28 mai 1987, CNP - - și, fiul lui - și, născut la data de 17 februarie 1987, CNP - - și reținând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, a fost menținută arestarea preventivă a inculpaților.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 16/D/P/2008, al DIICOT- Biroul Teritorial Bistrița N, au fost trimiși în judecată inculpații:, pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. "a" Cod penal,a infracțiunilor prev. de art. 2 alin.1 din legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și prev. de art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000, -, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și prev. de art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și, pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. "a" Cod penal și cu aplic. art. 16 din Legea nr. 143/2000 a infracțiunilor prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 4 alin. 1 din legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art 41 alin.2 Cod penal.

Prin actul de acuzare se reține în sarcina inculpaților următoarele:

În data de 1 martie 2008, inculpații - și s-au întâlnit cu investigatorul sub acoperire " " în barul " Vu" din B, unde i-au vândut acestuia contra sumei de 120 euro, 6 gr. cannabis, (respectiv, substanța psihotropă biosintetizate de plantă cannabis). De asemenea, la data de 18 martie 2008 inculpații și s-au întâlnit cu investigatorii sub acoperire " " și " " în barul " Vu" din B, unde le-au vândut acestora, contra sumei de 200 euro, 9,7 gr. substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis.

În fine, la data de 20 martie 2008, inculpații și s-au întâlnit din nou cu aceeași doi investigatori sub acoperire, cărora le-au vândut contra sumei de 1000 euro, o substanță vegetală de culoare, în cantitate de 62,4 gr. care în urma analizelor de laborator a rezultat că este o substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis.

Se mai arată în actul de acuzare că de fiecare dată, anterior întâlnirilor dintre inculpații și cu investigatorii sub acoperire, inculpatul vorbea la telefon cu unul dintre investigatori și se înțelegeau cu privire la momentul efectuării tranzacției. Ulterior, după ce aceștia se întâlneau, inculpatul îl contacta pe inculpatul, care lăsa drogurile în diverse locuri. Inculpatul se deplasa în locurile respective, lua drogurile și le înmâna investigatorilor contra cost, sumele primite fiind apoi remise inculpatului (uneori direct, iar alte ori printr-un intermediar).

Prin actul de acuzare se mai reține în sarcina inculpaților și, că au consumat în mai multe rânduri din drogul de risc, cannabis. În ce privește pe inculpatul, se menționează că acesta a consumat o singură dată din acest drog.

Analizând actele și lucrările dosarului nr. 16/D/P/2008 al DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița, sunt reținute în fapt următoarele:

Prin Ordonanțele date de procuror la data de 5 aprilie 2008 (77,96, 107 vol.I), s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei trei inculpați după cum urmează: privitor la inculpatul, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin.1 și art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000 (modificată și completată prin Legea nr. 522/2004) cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 33 lit. "a" Cod penal, privitor la inculpatul -, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin.1 și art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000 (modificată și completată prin Legea nr. 522/2004) cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 33 lit. "a" Cod penal, iar privitor la inculpatul, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 (modificată și completată prin Legea nr. 522/2004) cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și infracțiunii prev. de art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000 (modificată și completată prin Legea nr. 522/2004) ambele cu aplic. art. 33 lit. "a" Cod penal.

Ulterior, prin Încheierea penală nr. 27/CC/5 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N, în dosarul penal nr-, definitivă prin Decizia penală nr. 26/R/2008 a Curții de APEL CLUJ, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile. De asemenea prin Încheierea penală nr. 32/CC/25 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N, în dosarul penal nr-, definitivă prin Încheierea penală nr. 31/R/7.05.2008 a Curții de APEL CLUJ, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive cu încă 30 de zile față de fiecare dintre inculpați.

Instanțele care au dispus luarea și ulterior, prelungirea măsurii arestării preventive, au apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există probe suficiente că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, în modalitatea descrisă în Ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale. Aceleași instanțe au apreciat că sunt întrunite și cerințele art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, privitor la fiecare dintre cei trei inculpați, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc este mai mare de patru ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Această din urmă împrejurare a fost reținută raportat la faptul că cercetați în stare de libertate, inculpați ar putea continua activitatea infracțională, pe care au organizat-o minuțios, cu luarea unor măsuri de precauție deosebite, ceea ce a reclamat folosirea de investigatori sub acoperire, pentru a stabili cu claritate activitățile licite desfășurate.

Examinând legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, si, din perspectiva art. 300/1 alin.1 Cod procedură penală, instanța a constatat că temeiurile care au stat la baza luării și prelungirii acestei măsuri subzistă, astfel că prin încheierea penală din 2 iunie 2008, dispus conform art. 300/1 al. 3.pr.pen. menținerea arestării preventive privitor la fiecare dintre cei trei inculpați.

Prin Decizia penală nr. 389/12.06.2008, pronunțată de de APEL CLUJ, în dosarul nr-, au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpații și, împotriva Încheierii penale din 2 iunie 2008 Tribunalului Bistrița N, prin care s-a menținut măsura arestării preventive, instanța de recurs apreciind că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Prin aceeași decizie a fost admis recursul inculpatului, instanța de recurs constatând că măsura arestului preventiv dispusă în privința acestui inculpat a încetat de drept.

Verificând conform art. 300/2 rap. la art. 160/b pr.pen. legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive în privința inculpaților și, instanța a constatat că temeiurile care au determinat luarea și ulterior prelungirea acestei măsuri subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal. În acest context, este de subliniat că ulterior pronunțării Deciziei penale nr. 389/12.06. 2008 Curții de APEL CLUJ, nu au intervenit elemente noi de natură să justifice revocarea arestării preventive.

De asemenea, solicitarea apărătorilor inculpaților de a se dispune revocarea arestării preventive pentru a se asigura egalitatea de tratament juridic nu poate fi însușită câtă vreme inculpatul a fost pus în libertate pentru "încetarea de drept a măsurii" și nu pentru motivele reglementate de art. 139 al. 2.pr.pen.

În fine, punerea în libertate a inculpaților, în momentul de față nu este oportună având în vedere riscul real ca inculpatul să fie influențat în declarațiile sale de către ceilalți doi inculpați, împrejurare care a impus luarea unor măsuri suplimentare la locul de deținere de natură a-i împiedica pe inculpați să comunice, cu scopul de a nu fi prejudiciată buna desfășurare a cercetărilor judecătorești.

Aspectele invocate de apărătorul inculpatului, avocat, referitoare la nulitatea absolută a "tuturor actelor efectuate în cursul urmăririi penale", acte care s-a susținut că au fost întocmite cu încălcarea disp. art. 6 din CEDO și art. 68 al. 2.pr.pen. precum și afirmația că "investigatorul sub acoperire l-a incitat pe inculpat" să vândă droguri, ori că " nu există probe certe din care să rezulte că acest inculpat ar fi vândut cuiva droguri" nu pot fi examinate în cadrul verificări legalității și temeiniciei arestării preventive ci pe parcursul administrării probelor în cadrul cercetării judecătorești.

Pentru considerentele arătate, constatând legalitatea și temeinicia arestării preventive luată față de inculpații - și și reținând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, conform art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală, instanța a menținut arestarea preventivă acelor doi inculpați.

Conform art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva mai sus menționatei încheieri a declarat recurs în termenul legal inculpatul solicitând casarea încheierii recurate, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond și judecarea sa în continuare în stare de libertate.

Analizând recursul declarat din prisma motivelor invocate, a prevederilor art.385/6 alin.3 și C.P.P. a probelor administrate până în acest moment, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

În mod legal și temeinic instanța fondului a constatat că temeiurile avute în vedere la momentul luării față de acest inculpat a măsurii arestului preventiv și apoi a prelungirii și menținerii acesteia subzistă și impun în continuare privarea de libertate pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

Trebuie menționat că inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița -N nr.16/D/P/2008 pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 ambele Cod Penal cu aplicarea art.33 lit.a constând Cod Penal în aceea că a deținut, a vândut și a oferit în mod repetat fără drept droguri de risc cannabis și respectiv a deținut fără drept pentru consum propriu același drog.

Activitatea infracțională a inculpatului este conturată prin probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv prin declarațiile coinculpaților, constatările tehnico științifice efectuate în cauză, rapoartele investigatorilor sub acoperire, precum și procesele verbale de transcriere a interceptărilor de convorbiri telefonice, raportul de constatare medico legală nr.1142/II/a/12 din 23.04.2008 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală BNd in care reiese că în probele biologice recoltate de la inculpat s-a evidențiat prezența substanței psihotope tetrahidrocanabinol.

Aceste probe îndreptățesc un observator obiectiv să-și formeze opinia că inculpatul ar putea fi autorul faptei pentru care este cercetat.

Ca temei al arestării s-a reținut incidența art.148 lit.f respectiv C.P.P. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea sa în libertate prezintă în continuarea un pericol concret pentru ordinea publică.

Această stare de pericol concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea infracțiunilor pentru care acesta este cercetat, din modalitatea de comitere a lor și din atragerea în câmpul infracțional a unui număr mare de persoane.

Apreciem că de la momentul arestului preventiv nu a trecut un termen care să fie considerat nerezonabil având în vedere că dosarul a fost înaintat instanței de judecată în data de 2 iunie 2008 termen la care s-a discutat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv și că primul termen de judecată a fost fixat în cauză la data de 11 iunie 2008 iar cel de-al doilea termen la data de 8 iulie 2008 termen la care judecarea cauzei fost amânată datorită faptului că unul din apărătorii inculpaților se afla în concediu legal de odihnă. În aceste condiții cercetarea judecătorească nefiind începută din motive care însă nu sunt imputabile instanței fondului.

Aspectele invocate de către apărătorul inculpatului cu privire la nelegala sesizarea a instanței de judecată și la nulitatea actelor întocmite în cursul urmăririi penale nu pot fi analizate de către instanța investită cu soluționarea prezentului recurs în condițiile în care instanța fondului, având în vedre că prin încheierea atacată nu le a analizat, dat fiind cadrul procesual strict limitat de lege și anume -constatarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv.

Temeiurile avute în vedere la ultima menținere a măsurii arestului preventiv nu s-au modificat în nici un fel, motiv pentru care instanța va respinge în baza art.385/15 pct.1 lit.b recursul C.P.P. declarat conform dispozitivului.

Văzând și prevederile art.192 alin.2

C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul, fiul lui și, născut la 28.05.1987, în prezent aflat în Arestul IPJ B-N, împotriva încheierii penale din 14 iulie 2008 Tribunalului Bistrița N.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 240 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 5 august 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Maria Boer, Iuliana Moldovan Monica Șortan

- - - - - -

GREFIER

- --

Red./

3 ex./11.08.2008

Președinte:Maria Boer
Judecători:Maria Boer, Iuliana Moldovan Monica Șortan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 482/2008. Curtea de Apel Cluj