Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 49/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.49/R/2009
Ședința publică din 05 februarie 2009
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 2: Soane Laura
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul recurent, născut la 13.07.1968, fiul lui și, deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță O, împotriva încheierii penale din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art.160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 825 din 04.02.2009 emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii recurate în sensul de a se dispune revocarea măsurii arestării preventive cu, consecința punerii în libertate a inculpatului. Solicită a se reține că inculpatul a fost în legitimă apărare.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate, arătând că instanța de fond a dispus în mod corect menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în baza art.300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui și, născut la 13.07.1968 în O, jud. B, CNP -, deținut în Penitenciarul Oradea, măsură luată față de acesta prin încheierea nr. 36 din 24.10.2008 a Tribunalului Bihor în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.49/2008.
Pentru a pronunța această încheiere Tribunalul Bihora reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor înregistrat la 13 noiembrie 2008 fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiuni lor de violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de art. 192 al.2 Cod penal, omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art.174-176 lit.d Cod penal și tâlhărie prevăzută și pedepsită de art.211 al.2 lit.c Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
Prin mandatul de arestare nr. 49 din 24 octombrie 2008 emis de Tribunalul Bihor în baza încheierii nr.36 din 24 octombrie 2008 s-a dispus arestarea preventivă inculpatului pe o durată de 30 de zile cu începere de la data de 24 octombrie 2008 până la 21 noiembrie 2008, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de art. 192 al.2 Cod penal; omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art. 174-176 lit.d Cod penal și tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 211 al.2 lit.c Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal, constând în aceea că, în data de 19.10.2008, în jurul orei 20,00, prin efracție, a pătruns în locuința lui G situată în satul, nr. 312, com. jud. B după care, cu un cuțit aflat pe masă, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri în urma cărora a decedat, iar ulterior, a furat din locuință bani și bunuri, iar prin ordonanța din 24 octombrie 2008, fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile mai sus descrise.
Examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive instanța de fond a reținut că în cauză nu există nici un temei pentru a considera că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a acestuia motive pentru care, văzând dispozițiile art.300/2 Cod procedură penală combinat cu art.160/b Cod procedură penală și prevederile art. 23 al.4/2 din Constituția României și dispozițiile art. 5 paragraful 1 lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale a menținut arestarea preventivă inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa în libertate. Inculpatul recurent a susținut, că a fost în legitimă apărare.
Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de către inculpat este neîntemeiat și, în consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală combinat cu art.160/b alin.3 și 143 Cod procedură penală va fi respins.
Prin încheierea recurată, în conformitate cu prevederile art.160/b Cod procedură penală, Tribunalul Bihora menținut măsura arestării preventive a inculpatului, motivându-se această hotărâre cu aceea că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului.
Criticile formulate de către inculpat sunt nefondate.
Art. 148 lit. "f" Cod de procedură penală reglementează situații în care " inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică".
În ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzută de art. 148 lit. "f" Cod de procedură penală, tribunalul a avut în vedere că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol dedus din gravitatea faptei, locul săvârșirii infracțiunii și sentimentul de insecuritate generat de faptă în comunitate.
Este de relevat că pentru menținerea ordinii publice anumite infracțiuni, prin gravitatea lor deosebită, pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția provizorie cel puțin o perioadă de timp. Acest element în opinia instanței de control judiciar poate fi apreciat ca fiind pertinent și suficient, dacă se bazează pe fapte de natură să arate că lăsarea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică.
Condițiile înserate în conținutul textului art. 148 lit. "f" Cod de procedură penală trebuie îndeplinite cumulativ.
La stabilirea existenței pericolului concret pentru ordinea publică în mod judicios instanța de fond a avut în vedere existența unei stări de neliniște, a unui sentiment de insecuritate în rândul societății, generată de rezonanța socială negativă s faptului că o persoana asupra căreia planează acuzația comiterii unei infracțiuni grave este cercetată în stare de libertate, precum și mijloacele de săvârșire a faptei.
Astfel fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, combinat cu art. 160/b alin.3 și 143 Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, menținând în totul încheierea atacată.
În temeiul prevederilor art.192 al.2 Cod procedură penală și art. 189 Cod procedură penală, inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală,combinat cu art. 160/b alin. 3 și art. 143 Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 13 iulie 1968, împotriva încheierii penale din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 05 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
decizie - /11.02.2009,
jud.fond
tehnored. decizie M/2 ex.11.02.2009.
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela, Soane Laura, Munteanu Traian
