Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 503/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 503/R/2008

Ședința publică din 26 august 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș

președintele Curții de Apel Cluj

JUDECĂTORI: Virgil Viorel Andreieș, Ana Covrig Livia

: -

GREFIER:

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale din 13.08.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1 și alin.2 lit.b și alin.2/1 lit.a pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind, inculpatul arată că-și menține recursul formulat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, cu motivarea că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă, iar lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică. Mai mult, dată fiind faza procesuală în care se află dosarul precum și că inculpatul se află de mai mult de șase luni în arest, până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre definitivă, acesta se bucură de prezumția de nevinovăție. Consideră că față de inculpat ar putea fi luată o măsură mai puțin drastică și anume măsura obligării de a nu părăsi localitatea, aceasta putând fi oricând revocată dacă inculpatul nu-și va respecta obligațiile impuse de instanță. Solicită instanței a se pronunța și asupra onorariului avocațial din oficiu.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. În mod corect s-a menținut starea de arest a inculpatului, având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu s-au schimbat, ci subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpatului. Solicită respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii inițiale nu s-au schimbat. În temeiul art.192 pr.pen. solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea lui în stare de libertate, întrucât nu există dovezi din care să rezulte că s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute prin actul de sesizare.

CURTEA

Prin încheierea penală din 13 august 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, în temeiul art.300/2 rap. la art.160/ pr.pen s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului ( fiul lui și, născut la 31.01.1990) și s-a menținut această măsură.

Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că temeiurile care au stat la baza arestării inculpatului - cele prev. de art. 143 și 148 lit.f pr.pen. - subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.

Împotriva încheierii mai sus menționate, în termen legal a declarat recurs inculpatul, pe care nu l-a motivat în scris, dar în a cărui susținere orală, personal și prin apărător, a solicitat cercetarea sa în stare de libertate, cu motivarea că în prezent nu mai subzistă temeiurile arestării, respectiv, la dosar nu există dovezi care să demonstreze că este vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, și în plus, nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Verificând încheierea atacată, în baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, prin prisma motivelor de recurs și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și 385/6 alin.3 pr.pen. Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 160/b pr.pen. în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, legalitatea și temeinicia arestării inculpatului trimis în judecată în această stare, iar dacă constată că temeiurile arestării impun în continuare privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

În cauză, la data de 30 mai 2008, Tribunalul Cluja fost sesizat cu soluționarea apelului inculpatului împotriva sentinței penale nr. 159/30.04.2008 a Judecătoriei Turda, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit. b și alin.2/1 lit. a cu aplicarea art.75 lit.c, art.74 și 76.pen - constând în aceea că, la data de 18.02.2008, în jurul orelor 22.00, inculpatul împreună cu minorii Michi, și, l-au deposedat prin violență pe numitul, de un portmoneu ce conținea suma de 220 lei și acte personale.

Instanța investită cu soluționarea apelului, la termenul din 13 august 2008, procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului, arestare ce a fost dispusă la data de 20.02.2008 prin încheierea penală nr. 7/2008 a Judecătoriei Turda și menținută succesiv ulterior, după trimiterea în judecată a inculpatului.

S-a constatat în mod întemeiat că, subzistă temeiurile arestării, respectiv cele prev. de art.143 pr.pen. - indicii temeinice, în sensul art.68/1 pr.pen. respectiv date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată ( indicii rezultând din probele administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, pronunțându-se chiar o hotărâre de condamnare față de inculpat în primă instanță) și respectiv că, sunt îndeplinite în continuare și condițiile prev. de art.148 lit.f pr.pen. - infracțiunea pentru care este judecat inculpatul este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani și, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică - pericol derivând (așa cum corect a menționat instanța) din natura și gravitatea deosebită a faptei, împrejurările și modalitatea de comitere ( în public, pe timp de noapte, împreună cu mai multe persoane minore), dar și din impactul social negativ, starea de tulburare ce se induce la nivelul comunității, prin cercetarea în stare de libertate a presupusului autor al unei astfel de fapte grave.

Instanța nu a făcut vorbire de al doilea temei al arestării - cel prev. de art.143 lit.d pr.pen. dar având în vedere soluția corectă pronunțată, argumentată pe subzistența celuilalt temei de arestare, acest neajuns poate fi remediat și în calea de atac a recursului, respectiv, Curtea constatând că, într-adevăr, acest temei nu subzistă, neexistând nici la data arestării. Aceasta, deoarece, împrejurarea că - prezenta infracțiune a fost comisă în timpul liberării condiționate din executarea unei pedepse anterioare - nu se circumscrie cazului de arestare prev. de art.148 lit.d pr.pen. caz asupra căruia, deși practica judiciară nu este unitară, opinia majoritară este în sensul că, se referă la situația în care inculpatul, cercetat fiind pentru o infracțiune, comite intenționat o nouă infracțiune, ceea ce nu a fost cazul în speță.

Așa fiind, pentru motivele mai sus arătate - subzistența temeiurilor arestării - art.143 și 148 lit. f pr.pen. - temeiuri care, s-a apreciat justificat că impun în continuare privarea de libertate - s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

În consecință, recursul în cauză este nefondat, urmând a fi respins, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.

În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 40 lei, onorariu apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 31.01.1990, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără nr. din 13.08.2008 Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, sumă ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 august 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - -

Red. /

4ex./02.09.2008

Președinte:Virgil Viorel Andreieș
Judecători:Virgil Viorel Andreieș, Ana Covrig Livia

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 503/2008. Curtea de Apel Cluj