Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 517/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 742/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.517
Ședința publică de la 9 APRILIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA ȘI TERORISM fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursurile declarate de către inculpații, G împotriva încheierii de ședință din data de 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales-avocat, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales-avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat G personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales-avocat - cu delegație depusă la dosar
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în discuția părților conexarea celor două cauze în raport de împrejurarea că recursurile promovate de către inculpații, G vizează aceeași încheiere atacată, însă compunerea instanței este diferită, respectiv pentru cauza ce formează obiectul dosarului penal nr -(Nr. vechi: 742/2009) privește pe inculpații și completul de judecată este constituit din domnii judecător - -, - - - - și - -, iar pentru cauza ce face obiectul dosarului penal nr- (Nr. vechi: 793/2009) ce privește pe inculpatul G completul de judecată este constituit din domnii judecători, - - și - - - -.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că se impune conexarea celor două cauze chiar în cazul în care componența completului este diferită, sens în care solicita ca dosarul cu nr- (Nr. vechi: 793/2009) să fie conexata la dosarul cu nr-(Nr. vechi: 742/2009).
Avocat apreciază că nu există nici un impediment în conexarea celor două cauze câtă vreme numărul membrilor completului de judecată este același și legal constituit, este recurată aceeași încheiere și nu există vreo cerere de abținere din partea membrilor completului de judecată.
Avocat arată că este de acord cu concluziile doamnei avocat.
Curtea, deliberând, asupra cererii de conexare a dosarului penal nr dosarul cu nr- (Nr. vechi: 793/2009) la dosarul cu nr-(Nr. vechi: 742/2009), având în vedere că este vorba de aceleiași încheieri de ședință recurată, pentru a se pronunța o soluție unitară în prezenta cauză dispune conexarea dosarului penal nr - (Nr. vechi: 793/2009) la dosarul cu nr- (Nr. vechi: 742/2009) si, în cauza reunită ce formează obiectul dosarului - (Nr. vechi: 742/20099) au răspuns: recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales-avocat, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales-avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat G personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales-avocat - cu delegație depusă la dosar.
.Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depune la dosar acte în circumstanțiere, respectiv două caracterizări, copie a contractului de muncă, adeverință medicală prin care se atestă că nu mai este consumator de droguri.
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu se opune probei.
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales învederează instanței că prin încheierea recurată se critică măsura prin care instanța de fond a dispus menținerea stării de arest preventive față de cel pe care îl apără, în opinia sa, apreciind că nu mai subzistă temeiurile inițiale avute în vedere la luarea acestei măsuri. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că inculpatul se află în stare de arest preventiv de 10 luni, activitatea infracțională nu a fost săvârșită în scopul obținerii de venituri materiale ci pentru obținerea dozei necesară consumului propriu, pe parcursul cercetărilor a avut o poziție constată de sinceritate, a colaborat cu organele e cercetare, fapt ce s-a materializat în depistarea si tragerea la răspundere penală și a altor persoane, astfel că, odată pus în libertate, nu va împieta buna desfășurare a procesului penal, iar, în raport de elementele ce-i circumstanțiază, este dovedit că nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică dacă va fi cercetat în stare de libertate, mai mult, timpul executat în prevenție și-a atins scopul coercitiv. Concluzionând, solicită ca, în temeiul art.385 ind.15 pct.2 lit.d Cod pr penală a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului.
Pentru recurenții inculpați și G apărătorul din oficiu solicită se avea în vedere că lipsa probelor care să incrimineze pe cei doi inculpați conduc la aplicarea principiuluiîn dubio pro reo, motiv pentru care, în raport de aceste împrejurări precum și față de circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, dar si perioada cât inculpații s-au aflat în stare de arest preventive, apreciază că inculpați pot fi cercetați în stare de libertate fără a împieta buna desfășurare a procesului penal și fără să prezinte pericol pentru ordinea publică. Mai arată că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de liberate a celor doi inculpați, mai mult, lăsați în liberate, le va da posibilitatea de a-și formula apărările în dovedirea nevinovăției.
Reprezentanta Ministerului Public arată că încheierea de ședință este legală și temeinică, întrucât, pe de o parte, există indicii temeinice și probe că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor, sens în care solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor cu identitate protejată, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifice, dar și declarațiile unora dintre inculpați, iar, pe de altă parte, cercetarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din natura și gravitatea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, amploarea și frecvența acestui fenomen infracțional, care pune în pericol sănătatea publică, din împrejurarea că pentru inculpații și G se retine la încadrarea juridică si disp art.7 din Legea nr.143/2000 iar pentru inculpații G și se retine la încadrarea juridică si disp art.14 lit.d din Legea nr.143/2000. Față de aceste împrejurări, de cantitățile de drog traficate, de faptul că actele materiale au fost repetate, existând temerea că lăsați în libertate si-ar relua activitatea infracțională, pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursurilor formulate de inculpați. Cu privire la timpul arestului preventiv arată că aceasta se circumscrie dispozițiilor CONVENȚIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI precum și a Codului d e procedură penală,având in vedere complexitatea cauzei, numărul mare de inculpați, iar instanța a dat dovadă de rol activi administrând numeroase probe în dosar.
Având pe rând cuvântul, recurenții inculpați solicită clemența instanței în sensul de a fi cercetați în stare de libertate, inculpatul precizând că a formulat denunțuri însă nu a beneficiat de disp art.16 din Legea nr.143/2000 întrucât o altă persoană este beneficiara acestor circumstanțe atenuante.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în temeiul dispozițiilor art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților G, și.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații, și G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive, arătând că, față de circumstanțele personale favorabile, lăsarea acestora în libertate nu reprezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt nefondate.
S-a reținut în sarcina inculpatului că, acesta a fost arestat preventiv la data de 24 iulie 2008 ( nr.141/UP/24.07.2008), pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală - iar prin rechizitoriul nr.635/D/P/2008, emis la data de 6 noiembrie 2008 de Către Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție (alături de alți 7 inculpați) a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată și aderare la un grup infracțional organizat, prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art. 14 alin.1, lit.d din Legea nr.143/2000 și, respectiv art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că în perioada mai - 23 iulie 2008, în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale, a vândut heroină la data de 22.05.2008 colaboratorului cu nume de cod " " o doză în cantitate de 0,08 grame heroină contra sumei de 50 lei, iar la data de 22.07.2008 a distribuit învinuitului și învinuiților minori zis," și, în vederea vânzării, 94 doze duble de heroină, două folii de staniol ce conțineau heroină și o punguță conținând aproximativ 5 grame de heroină, droguri procurate de inculpatul G, acestea fiind găsite în dimineața de 23.07.2008, cu ocazia percheziției efectuate în barăcile improvizate și amplasate ilegal în spatele supermarketului, sector 3,
Începând cu luna mai 2008, inculpatul a aderat la grupul infracțional constituit de către G, și, iar ulterior a sprijinit activitatea infracțională desfășurată de acest grup, prin vânzarea - în mod repetat - de heroină, în calitate de intermediar al persoanelor care au inițiat grupul organizat, activitatea infracțională pe linia traficului de droguri de mare risc desfășurându-se în zona supermarketului, sector 3,
Inculpatul - arestat preventiv la data de 24 iulie 2008 ( nr.139/UP/24.07.2008), pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală - este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată și aderare la un grup infracțional organizat, prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și, respectiv art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că în cursul lunii mai 2008 a constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații G, și, în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, pentru a beneficia direct de foloase materiale injuste, a distribuit în vederea comercializării diferite cantități de heroină către inculpatul, activitate infracțională desfășurată în formă continuată în perioada mai - 23 iulie 2008. distribuite în vederea comercializării erau procurate de la inculpatul G, iar fondurile ilicite rezultate din vânzarea de droguri erau colectate de inculpatul și predate inculpatului
Inculpatul - arestat preventiv la data de 24 iulie 2008 ( nr.136/UP/24.07.2008), pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală - este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.14 alin.1, lit.d din Legea nr.143/2000 și, respectiv art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37 lit.b din Codul penal, constând în aceea că în cursul lunii mai 2008 a constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații, și, în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, pentru a beneficia direct de foloase materiale injuste, a procurat și distribuit în vederea comercializării diferite cantități de heroină,pe care le-a vândut prin intermediul inculpaților, și, precum și prin intermediul minorilor și, activitate infracțională desfășurată în formă continuată în perioada mai - 23 iulie 2008. La data de 23.07.2008, în locuința sa situată în B,-, sector 3, s-au găsit sumele de 2560 lei și 2100 euro, rezultate din vânzarea de droguri de mare risc, iar în locația unde se desfășura activitatea - "școală" - de trafic ilicit de droguri de mare risc, respectiv barăcile improvizate și amplasate ilegal în spatele supermarketului, sector 3, B, s-au găsit 94 doze duble de heroină, două folii de staniol ce conțineau heroină și o punguță conținând aproximativ 5 grame de heroină, substanțele interzise la deținere identificate de organele de poliție fiind distribuite de acesta împreună cu inculpații, și, către inculpații, (minor) și (minoră), în vederea comercializării.
Analiza temeiurilor de fapt ale arestului preventiv exclude analiza probelor și a mijloacelor de probă, dar nu împiedică instanța să procedeze la o antamare a faptelor principale, cu scopul de a constata existența unei suspiciuni rezonabile, în sensul art.5 paragraf 1 lit.c și paragraf 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale; pornind de la aceste repere - Curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la instituirea - față de inculpat, a celei mai grave măsuri preventive, subzistă și impun în continuare lipsirea acestuia de libertate.
Astfel, probele din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit fapta pentru care au fost trimiși în judecată sunt: procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice legal interceptate; procesele verbale de redare a rapoartelor investigatorului sub acoperire " "; procesele verbale de redare a declarațiilor colaboratorului cu nume de cod " "; procesele verbale de investigații întocmite de investigatorul sub acoperire; procesele verbale de percheziție domiciliară; fotografiile judiciare; declarațiile martorilor asistenți, declarațiile inculpaților minori, concluziile rapoartelor de constatare tehnico științifică din care rezultă că probele ridicate de organele de cercetare conțin heroină.
Totodată, contrar susținerilor recurenților inculpați, Curtea găsește justificată aprecierea instanței de fond cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă, și la acest moment procesual, lăsarea acestora în libertate, în condițiile în care ei sunt cercetați pentru infracțiuni extrem de grave, pedepsibile cu închisoare de până la 25 de ani, iar datele lor personale evidențiază o periculozitate socială sporită.
În jurisprudența instanței supreme s-a statuat că, deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă însă că, la aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei, astfel că existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, din reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme din partea autorităților statului față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Ca atare, în aprecierea acestei stări de pericol pentru ordinea publică, Curtea nu poate face abstracție de gravitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, exprimate în cazul concret din cauza de față prin amploarea deosebită și repetabilitatea presupuselor activități infracționale desfășurate de inculpați de-a lungul unei considerabile perioade de timp, datele și informațiile puse la dispoziția instanței oferind indicii temeinice că aceștia au conlucrat între ei sub coordonarea inculpatului G, apreciat ca fiind liderul grupului infracțional, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, prin modul de operare folosit (deținea o adevărată "școală" unde ceilalți erau instruiți și specializați în traficul de droguri), precum și prin urmările negative produse (punerea în pericol a sănătății publice și chiar a vieții), aspecte care sunt de natură a genera o puternică rezonanță socială negativă.
Pe de altă parte, în lipsa unei reacții ferme din partea autorităților statului față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte, ar putea exista riscului comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, sau chiar al reluării de către inculpații aflați în libertate a acțiunilor infracționale care le asigură obținerea în mod facil a unor importante venituri, ordinea socială fiind pusă astfel în pericol.
În privința circumstanțelor personale ale recurenților inculpați - invocate în apărare - Curtea apreciază că acestea nu pot fi evaluate, cu privire la necesitatea menținerii arestării preventive, decât în contextul gravității concrete a faptelor și al scopului urmărit prin privarea în continuare a inculpaților de libertate, după cum prevăd dispozițiile art.136 alin.1 Cod de procedură penală.
Or, în speță, faptele inculpaților recurenți prezintă, în concret, o gravitate sporită și au o puternică rezonanță negativă în rândul opiniei publice, conduita antisocială reclamând o reacție fermă din partea organelor judiciare, cu atât mai mult cu cât, prin atitudinea procesuală manifestată, nu toți inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, ceea ce conduce la concluzia că nu conștientizează consecințele faptelor de care sunt acuzați.
Pe de altă parte, circumstanțele personale invocate în apărare de către recurenți, nu pot constitui - în sine - un argument pertinent care să justifice reconsiderarea necesității privării de libertate și să înlăture temeiurile privitoare la pericol, aceste împrejurările, putând fi valorificate ulterior, într-un eventual proces de individualizare a pedepsei, în situația în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare.
Răspunzând criticii referitoare la "termenul rezonabil", Curtea apreciază că, în raport cu complexitatea cauzei, pluralitatea de fapte și de făptuitori, durata arestării preventive se încadrează în limitele unui termen rezonabil și că, în activitatea organelor de urmărire penală, nu se identifică întârzieri nejustificate în efectuarea actelor procedurale necesare finalizării urmăririi penale.
Pentru toate aceste argumente și cum, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și
Constatând că recurenții sunt cei aflați în culpă procesuală, în temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, Curtea îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și G, împotriva încheierii de ședință din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-).
Obligă pe: inculpatul G la 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei - onorariu avocat oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției, iar pe inculpații și la câte 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red./8.05.2009
Dact./8.05.2009
Ex.2
Red. --II.
Președinte:Lefterache LaviniaJudecători:Lefterache Lavinia, Ion Tudoran Corneliu Bogdan
