Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 552/2008. Curtea de Apel Pitesti

Dosar nr- DECIZIA PENALĂ NR.552/

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Ședința publică din 14 octombrie 2008

Curtea compusă din:

Președinte: dr.- -, JUDECĂTOR 1: Marius Andreescu

JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu G--

JUDECĂTOR 3: Marioara

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin

procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpații, și, împotriva încheierii din 02.10.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții-inculpați, în stare de arest, asistați de avocat ales, conform delegației aflate la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

În baza dispozițiilor art. 304 alin.1 Cod procedură penală, se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Se permite apărătorului recurenților să ia legătura cu aceștia potrivit disp.art.172 alin.7 cod procedură penală, aceștia aflându-se în stare de arest.

Nemaifiind cereri de formulat curtea constata recursurile in stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestora.

Apărătorul recurenților-inculpați, avocat, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii din 02.10.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș și lăsarea în libertate a inculpaților având în vedere că temeiurile care au dus la arestarea acestora nu se mai mențin. De asemenea arata ca susținerea privind faptul că lăsarea inculpaților în libertate ar duce la influențarea poziției părții vătămate este, având în vedere dezinteresul acesteia față de procesul penal.

Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate, fiind îndeplinite disp.art.3002si art.160/b cod procedură penală avute în vedere de instanța de fond.

Recurenții-inculpați, și, având pe rând ultimul cuvânt potrivit disp.art. 38513alin.3 cod procedură penală, solicită admiterea recursurilor și judecarea lor în stare de libertate.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față, deliberând constată:

Prin încheierea din 02 octombrie 2008, Tribunalul Argeș, n temeiul dispozițiilor art. 160/8a alin 6 Cod de procedură penală, a respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații, fiul lui și, născut la 12.11.1979 în com, jud A, CNP -, domiciliat în com,sat, Jud A, fiul lui G și, născut la 07.04.1969 în P, jud. D, CNP -, domiciliat în orașul P,-, jud. D și, fiul lui și, născut la data de 29.06.1975 în G, domiciliat în com., sat, jud. A, CNP - ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul Argeșa reținut că inculpații au fost trimiși în judecată, alături de alți coinculpați, prin rechizitoriul nr.79D/P/din 7 septembrie 2007, întocmit de Ministerul Public - DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM-BIROUL TERITORIAL ARGEȘ, fiind cercetați în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane majore și minore și proxenetism, pentru constituirea unui grup infracțional și pentru spălare de bani, infracțiuni prevăzute de art. 12 alin. 1, 2 lit. a), art. 13 alin. 1, 3 din Legea nr. 678/2001, art. 329 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 41 alin 2 Cod penal, art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002, în condițiile art 33 lit. a) Cod penal.

Cum niciunul dintre inculpați, în faza de urmărire penală, nu a recunoscut săvârșirea faptei, iar în fața instanței nu au înțeles să facă declarații cu privire la învinuirile ce li se aduc, s-a tras concluzia că aceștia au o atitudine necooperantă, deci nu contribuie la aflarea adevărului.

De asemenea, s-a observat că apărătorii inculpaților au formulat pe parcursul procesului diferite cereri de imposibilitate de prezentare, iar viciile de procedură constatate la unele termene de judecată cu coinculpații plecați în străinătate, rude ale inculpaților arestați, care au dus la acordarea de termene de judecată, au pus pe judecătorul fondului în imposibilitatea de a proceda la audierea părților vătămate prezente la termenele de judecată anterioare.

S-a conchis că la acest moment punerea în libertate provizorie a inculpaților arestați nu ar fi o măsură temeinică, fapt ce rezultă și din împrejurarea că inculpații - și, aflați în stare de arest, au mai fost condamnați anterior pentru fapte de același gen, fiind trimiși în judecată și în alte cauze tot pentru fapte similare.

În fine, instanța a observat că, potrivit probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpații au avut o atitudine de intimidare a părților vătămate.

În termen legal, inculpații: -, și au declarat recurs împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, iar pe fond - admiterea cererilor formulate și punerea lor în stare de libertate provizorie, pe motiv că temeiurile ce au determinat luarea măsurii preventive a arestării împotriva lor nu se mai mențin, iar părțile vătămate nu ar putea fi în vreun fel influențate, dat fiind dezinteresul vădit pe care îl manifestă prin neprezentarea la proces.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 160/9 din Codul d e procedură penală, cum și sub toate aspectele, așa cum impun exigențele art. 385/6 alin. ultim din același cod, curtea constată că recursurile sunt nefondate, urmând a le respinge ca atare, în baza disp. art. 385/15 pct. 1 lit. b), pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Arestarea preventivă a inculpaților a fost dispusă prin încheierea nr. 77/CC pronunțată de Tribunalul Argeș la data de 14 august 2007, în baza art.148 lit. f) Cod procedură penală, în care se reține că membrii familiei s-au constituit într-un grup infracțional organizat și, prin înșelăciune, au determinat un număr de 12 victime, minore și majore, să se prostitueze pentru ei atât în țară, în localitatea Pitești, cât și în Spania Și Italia, obținând în acest mod foloase materiale de peste 300.000 lei.

Cu acești bani, inculpații au acumulat bunuri mobile și imobile (apartamente, terenuri și autoturisme), încercând să ascundă proveniența ilicită a respectivelor bunuri.

Ulterior, așa cum menționează și tribunalul, a fost întocmit rechizitoriul, prin care inculpații au fost trimiți în judecată, sub acuzația de trafic de persoane, prexenetism, constituire într-un grup organizat și spălare de bani.

temeinice că inculpații au comis faptele de săvârșirea cărora sunt acuzați, existente la data luării măsurii preventive împotriva lor, nu au fost înlăturate până la acest moment, prin probe pertinente și concludente care să dovedească nevinovăția lor.

În plus, a fost făcută dovada, prin mijloacele de probă administrate, că recurenții au avut o atitudine violentă față de părțile vătămate și că au încercat să le influențeze pe acestea pe parcursul desfășurării procesului penal.

Potrivit art. 160/2 alin. 1 din Codul d e procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Rezultă, din textul de lege anterior citat, că liberarea provizorie nu este un drept al condamnatului, ci o facultate recunoscută instanței, dacă aceasta apreciază că procesul penal se poate desfășura în bune condiții și cu inculpații aflați în stare de libertate.

Or, pe lângă împrejurările deja enunțate, starea de recidivă în care se află doi dintre inculpați, condamnați anterior pentru fapte de același gen, pledează, contrar susținerilor recurenților, pentru respingerea cererilor pe care aceștia le-au formulat.

În consecință, curtea apreciază că încheierea recurată este legală și temeinică, urmând aom enține și a respinge ca nefondate recursurile, în baza dispozițiilor legale deja enunțate.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală, recurenții vopr fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpatii, și, împotriva încheierii de ședință din data de 02 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare recurentul-inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

dr. Gh.

Grefier,

Red.: Gh.

Tehn.

2 ex.

Jud.fond:

Președinte:Marius Andreescu
Judecători:Marius Andreescu, Teodora Gheorghe Sorescu, Marioara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 552/2008. Curtea de Apel Pitesti