Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 559/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 559/R/2009

Ședința publică din data de 22 septembrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Livia Mango

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - -

Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin PROCUROR:.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpaații și, împotriva încheierii penale din data de 15 septembrie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, trimiși în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de persoane, prev.și ped.de art.12 alin.1și 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 penal și art.37 lit.a penal și trafic de minori, prev.și ped.de art.13 alin.2 și 3 teza ultimă din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a penal

- trafic de persoane, prev.și ped.de art.12 alin.1și 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 penal și trafic de minori, prev.și ped.de art.13 alin.2 și 3 teza ultimă din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a penal

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpata aflată în stare de de arest asistată de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebați fiind, inculpații învederează instanței că-și mențin recursurile declarate și că sunt de acord cu apărătorii desemnați din oficiu.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.

Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Astfel, apreciază că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au modificat iar alte temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest nu au apărut. Consideră că instanța de fond nu a motivat hotărârea așa cum prevăd dispozițiile Codului d e Procedură Penală. Inculpatul este arestat din octombrie 2008 astfel că termenul rezonabil prevăzut de CEDO s-a depășit. referitor la temeiurile arestării, respectiv art.148 lit.b pr.pen. consideră că acesta nu mai subzistă și nu s-a făcut dovada că s-a încercat zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea părților. În privința lit.f a art.148 pr.pen. până în acest moment nu s-a făcut dovada racolării părților vătămate, respectiv dovada laturii obiective a infracțiunii. Din declarațiile părților vătămate rezultă că acestea practicau prostituția și înainte de a-l cunoaște pe inculpat. Mai mult, din declarațiile lor reiese că au avut consimțământul părinților de a pleca în străinătate. Martorii audiați în cauză au declarat că nu au cunoștință de faptul că inculpații le obligau pe părțile vătămate să practice porstituția. Apreciază că din probele administrate în cauză există dubii serioase în ceea ce privește infracțiunea de trafic de persoane. În privința cererii subsidiare, apreciază că măsura obligării de a nu părăsi localitatea este suficientă, inculpatul obligându-se să respecte condițiile impuse de instanță iar în măsura în care vor fi încălcate există oricând posibilitatea rearestării acestuia. Cu onorar din.

Apărătorul inculpatei, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate a inculpatei, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Apreciază că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă. Din probele dosarului și susținerile DIICOT nu există vreo dovadă că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau să altereze probele dosarului. Referitor la temeiul arestării, cel prev.de art.148 lit.f pr.pen. apreciază că acesta nu mai subzistă deoarece încheierea nu este motivată așa cum cere dispozițiile Codului d e Procedură Penală. Inculpata este arestată de la data de 3 octombrie 2008 iar la dosar nu există dovezi concrete în ceea ce privește vinovăția inculpatului astfel că menținerea acesteia în arest nu se mai justifică. În privința cererii subsidiare, apreciază că măsura obligării de a nu părăsi localitatea este suficientă, inculpata obligându-se să respecte condițiile impuse de instanță iar în măsura în care vor fi încălcate există oricând posibilitatea rearestării acestuia. Cu onorar din.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond, măsura arestării preventive fiind luată cu respectarea dispozițiilor legale. Mai mult, temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate. Astfel, în cauză este incident temeiul prev.de art.148 lit.b pr.pen. în sensul că inculpații au încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori și părți vătămate; în privința inculpatului este incident și temeiul prev.de art.148 lit.d pr.pen. raportat la condamnările anteriore. Pentru ambii inculpați subzistă temeiul prev.de art.148 lit.f pr.pen. aceștia prezentând pericol pentru ordinea publică raportat la natura faptelor comise, persoanele inculpaților și conduita acestora, toate acestea justificând aprecierea că există pericolul sustragerii de la proces a inculpaților.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate considerând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. În cazul lăsării în libertate va respecta toate obligațiile impuse.

Inculpata, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea ei în stare de libertate considerând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu are antecedente penale și se va prezenta la fiecare solicitare a instanței.

CURTEA

Prin încheierea penală din 15.09.2009 a Tribunalului Maramureș, s-au respins cererile formulate de inculpații și, având ca obiect luarea uneia dintre măsurile preventive prev. de art. 145-1451Cod procedură penală, respectiv a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În temeiul art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților (nume anterior, zis "", CNP -, născut la data de 3 iunie 1971 în S M, județul S M, județul S M, fiul lui și, domiciliat în B M,-/145, fără forme legale în B M,-/46, județul M, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla ) trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și trafic de minori prev. de art. 13 alin.2 și 3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și (CNP -, născută la data de 4 ianuarie 1973 în Aurit, județul S M, fiica lui și, domiciliată în B M,-/46, județul M, arestată preventiv, aflată în Penitenciarul Cluj ) trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și trafic de minori prev. de art. 13 alin.2 și 3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit. a penal și, în consecință, s-a menținut arestarea preventivă a acestora pe o durată de 60 de zile.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Maramureș, dosar nr. 70-D/P/2008, au fost trimiși în judecată, în stare de arest, inculpații pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și trafic de minori prev. de art. 13 alin. 2 și 3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și trafic de minori prev. de art. 13 alin. 2 și 3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Prin încheierea penală nr. 565 din 3.10.2008 a Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o durată de 29 zile, respectiv de la data de 03.10.2008 și până la data de 31.10.2008.

S-a reținut că, din ansamblul probelor administrate în cauză (declarațiile părților vătămate și ale martorilor), rezultă presupunerea rezonabilă că cei doi inculpați au racolat în perioada 2005-2008 mai multe tinere (dintre care unele minore) prin promisiuni false de locuri de muncă în Austria, pe care le-au transportat apoi în această țară unde le-au obligat, prin amenințări, să practice prostituția, însușindu-și astfel importante sume de bani.

Arestarea preventivă a inculpaților a fost dispusă în condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și în temeiul art. 148 lit. b și f Cod procedură penală. Cu privire la ambii inculpați s-a constatat că au încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin amenințări adresate părții vătămate, căreia i-au solicitat să indice organelor de poliție o stare de fapt contrară celei reale. Pe de altă parte, pedepsele prevăzute de lege pentru faptele pentru care cei doi inculpați sunt cercetați sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar în raport de natura și de gravitatea prezumatelor fapte, aceștia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind necesar a fi privați de libertate.

Referitor la inculpatul s-a avut în vedere și incidența prev. art. 148 lit. d Cod procedură penală, respectiv acesta a comis cu intenție o nouă infracțiune, raportat la actele materiale ale infracțiunii de trafic de persoane comisă față de partea vătămată începând cu data de 08.01.2008 (când a fost condamnat prin sentința penală nr. 24/08 ianuarie 2008 Judecătoriei Baia Mare, definitivă, la pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pentru infracțiunea prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002).

În cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor doi inculpați a mai fost verificată prin încheierile de la termenele de judecată din data de 26.11.2008, 16.12.2008, 27.01.2009, 19.03.2009, 30.04.2009, 28.05.2009, 07.07.2009, și 28.07.2009.

Potrivit art. 160 Cod procedură penală instanța este datoare să verifice periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării și, în cazul în care se constată că arestarea este nelegală, că temeiurile au încetat sau că nu există temeiuri noi ce să justifice o asemenea măsură, să procedeze la revocarea ei cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului (alin. 2 al acestui articol).

În caz contrar, al situației în care motivele subzistă în continuare, instanța va da curs disp. art. 160 alin. 3 Cod procedură penală. În această din urmă situație se află instanța în cauza ce face obiectul prezentei întrucât nu au intervenit aspecte noi de natură să justifice o eventuală schimbare sau încetare a temeiurilor arestării prevăzute de art. 148 lit. b, și Cod procedură penală.

În ce privește pericolul pentru ordinea publică, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a statuat că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea acestora, pot să succite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin pentru o perioadă de timp, iar în cauza de față, măsura arestării preventive a inculpaților este conformă scopului instituit prin dispozițiile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Interesul public care a justificat la un moment dat interferența cu dreptul la libertate recunoscut în art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi ignorat, în condițiile în care faptele pe care se presupune că inculpații le-au comis au produs în rândul colectivității un impact profund negativ, ce este încă de actualitate și care are repercursiuni asupra întregii ordini de drept.

Pe de altă parte, starea de pericol în cazul inculpaților este conturată de rezonanța socială deosebită pe care faptele presupus săvârșite de aceștia le-au avut în rândul comunității locale determinată de vârsta părților vătămate și nu în ultimul rând, de modul, contextul în care s-au comis faptele și de multitudinea acestora.

În consecință, ținându-se seama și de împrejurările concrete în care se presupune că au fost săvârșite faptele, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică iar menținerea arestării preventive a acestora este impusă și de necesitatea unei bune administrări a justiției în cursul judecății.

Împotriva hotărârii, în termen legal, s-au exercitat recursuri de către cei doi inculpați.

Se solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii în libertate, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Astfel, apreciază că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au modificat iar alte temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest nu au apărut. Consideră că instanța de fond nu a motivat hotărârea așa cum prevăd dispozițiile Codului d e Procedură Penală. Inculpații sunt arestați din octombrie 2008 astfel că termenul rezonabil prevăzut de CEDO s-a depășit. Referitor la temeiurile arestării, respectiv art.148 lit.b pr.pen. consideră că acesta nu mai subzistă și nu s-a făcut dovada că s-a încercat zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea părților. În privința lit.f a art.148 pr.pen. până în acest moment nu s-a făcut dovada racolării părților vătămate, respectiv dovada laturii obiective a infracțiunii. Se apreciază că din probele administrate în cauză există dubii serioase în ceea ce privește infracțiunea de trafic de persoane.

Instanța de recurs reține următoarele:

Prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Maramureș, dosar nr. 70-D/P/2008, au fost trimiși în judecată, în stare de arest, inculpații pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și trafic de minori prev. de art. 13 alin. 2 și 3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și trafic de minori prev. de art. 13 alin. 2 și 3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Prin încheierea penală nr. 565 din 3.10.2008 a Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o durată de 29 zile, respectiv de la data de 03.10.2008 și până la data de 31.10.2008.

S-a reținut că, din ansamblul probelor administrate în cauză (declarațiile părților vătămate și ale martorilor), rezultă presupunerea rezonabilă că cei doi inculpați au racolat în perioada 2005-2008 mai multe tinere (dintre care unele minore) prin promisiuni false de locuri de muncă în Austria, pe care le-au transportat apoi în această țară unde le-au obligat, prin amenințări, să practice prostituția, însușindu-și astfel importante sume de bani.

Arestarea preventivă a inculpaților a fost dispusă în condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și în temeiul art. 148 lit. b și f Cod procedură penală. Cu privire la ambii inculpați s-a constatat că au încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin amenințări adresate părții vătămate, căreia i-au solicitat să indice organelor de poliție o stare de fapt contrară celei reale. Pe de altă parte, pedepsele prevăzute de lege pentru faptele pentru care cei doi inculpați sunt cercetați sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar în raport de natura și de gravitatea prezumatelor fapte, aceștia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind necesar a fi privați de libertate.

Starea de pericol în cazul inculpaților este conturată de rezonanța socială deosebită pe care faptele presupus săvârșite de aceștia le-au avut în rândul comunității locale determinată de vârsta părților vătămate și nu în ultimul rând, de modul, contextul în care s-au comis faptele și de multitudinea acestora.

În consecință, ținându-se seama și de împrejurările concrete în care se presupune că au fost săvârșite faptele, tribunalul a apreciat corect că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică iar menținerea arestării preventive a acestora este impusă și de necesitatea unei bune administrări a justiției în cursul judecății.

Așa fiind, pe considerentele art. 385/15 pct. 1 lit. b proc.pen. se vor respinge recursurile formulate ca nefondate.

Văzând și disp. art. 192 al. 2 proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 3 iunie 1971 și, fiica lui și, născută la data de 4 ianuarie 1973, ambii aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 15 septembrie 2009 a Tribunalului Maramureș.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N sumele de câte 100 lei onorariu pentru apărătorii din oficiu, ce se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de 300 lei fiecare cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 septembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.SM/MB

29.09.09/5 EX.

Președinte:Săndel Macavei
Judecători:Săndel Macavei, Ana Covrig Livia Mango

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 559/2009. Curtea de Apel Cluj