Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 622/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 622/2009

Ședința publică de la 15 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă

JUDECĂTOR 3: Maria Covaciu

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Alba la data de 10 octombrie 2009 în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat ales și avocat desemnat din oficiu Carla.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care apărătorul ales al inculpatului a depus la dosar motive de recurs.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocata inculpatului a susținut recursul astfel cum a fost motivat în scris și a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și rejudecând, în principal, revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

În susținerea cererii, avocata inculpatului a precizat că temeiurile avute în vedere de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent chiar dacă nu sa-u schimbat, prin rigurozitatea art. 300 alin.3 pr.penală se impunea ca instanța de fond să analizeze dacă aceste temeiuri impun în continuare privarea inculpatului de libertate. Ori, în speță, indiciile avute în vedere de către instanță, inițial, nu mai impun privarea inculpatului de libertate deoarece măsura arestării preventive a mai fost prelungită, în cauză s-au administrat probe și în acest timp s-a conturat modul în care a fost participația inculpatului la comiterea faptei, și, strict la modul comiterii faptei și la persoana inculpatului, nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive.

A mai precizat că inculpatul a dat o singură declarație în sensul că a dat 2 lovituri, dar de aici și până la un pericol social și mai mult este singurul care nu a plecat de la locul faptei, care nu a consumat alcool, a rămas la dispoziția organelor de anchetă, astfel că toate acestea reprezintă indicii că nu sa-r sustrage cercetărilor.

A mai invocat faptul că inculpatul și sunt cercetați în stare de libertate și pentru echitate de tratament judiciar s-ar impune lăsarea inculpatului în libertate.

Dacă totuși s-ar impune luarea față de inculpat a unei măsuri preventive, dar nu una extremă, se poate înlocui măsura arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara și cu obligațiile impuse de art. 145.pr.penală ar fi suficiente.

Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate precizând că în mod corect s-a reținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive a arestării nu s-au modificat, iar faptul că cercetarea judecătorească nu a fost încă începută, probele administrate în cursul urmăririi penale dovedesc indiciile care persistă și în prezent.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate precizând că știe de ce prezintă pericol public deoarece a recunoscut ce a făcut.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față;

În deliberare, constată că prin încheierea penală din 10 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - secția penală în dosar penal nr-, s-a dispus în baza art. 300/1 pr.penală raportat la art. 160/b alin.3 pr.penală menținerea măsurii arestării preventive luate împotriva inculpatului.

Prin aceeași încheiere Tribunalul Albaa respins cererea formulată de inculpat pentru înlocuirea măsurii preventive a arestării cu cea de obligare de a nu părăsi localitatea sau țara.

În considerentele încheierii Tribunalul Albaa reținut următoarele argumente de fapt și de drept:

Prin rechizitoriul nr. 665 /P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Albas -a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

1. -, fiul lui și a lui -, născut la data de 12.08.1983 în T, jud. C, domiciliat în mun. A, str. - -,. 31,. B,.3,.16, jud. A, CNP--,

2. - -, fiul lui - - și a lui, născut la data de 24.01.1985 în C-N, jud. C, domiciliat în mun. A,- jud. A, CNP--,

3. -, fiul lui și a lui -, născut la data de 09.05.1982 în C-N, jud. C, domiciliat în mun. C-N,-,.38, jud. C, CNP--,

4. -, fiul lui și a lui, născut la data de 16.11.1986 în C-N, jud. C, domiciliat în loc. M,-, jud. M, locuind fără forme legale în mun. C-N,-,.9, jud. C, CNP--,

5. G, fiul lui și a lui, născut la data de 30.08.1982 în comuna, jud. M, domiciliat în comuna de, sat, nr.8, jud. H, fără forme legale în municipiul D, str. -,. 36,. A,. 7, jud. H, posesor al seria - nr. - eliberat de D, CNP--,

6. -, fiul lui și a lui -, născut la data de 05.06.1986 în comuna, jud. S, domiciliat în Șimleul S, str. -, - etaj IV,. 19, jud. S, posesor al seria - nr. - eliberat de Șimleul S, CNP--,

7. A, fiul lui și a lui, născut la data de 03.03.1986 în Șimleul S, jud. S, domiciliat în Șimleul S, str. -, - etaj IV,. 16, jud. S, posesor al seria - nr. - eliberat de Șimleul S, CNP--, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- tentativă de omor calificat prev. de art.20 pen. rap. la art.174, 175 lit. i pen. cu aplicarea art.75 lit. a pen.

- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art.321 alin.2 pen. cu aplicarea art.75 lit. a pen.

totul cu aplicarea art.33 lit. a pen.

cu aplicarea art.37 lit. a pen. în sarcina inculpatului -, pentru fiecare dintre cele două infracțiuni.

S-a reținut în actul de sesizare că în data de 14/15.06.2009 în incinta localului Club din Cîmpeni și-a serbat ziua de naștere numitul, care a avut mai mulți invitați, printre care și inculpații -, - -, -, -, G, - și A.

La această petrecere, inculpatul s-a deplasat împreună cu prietena lui, numita. La un moment dat aceasta a fost abordată de către numitul, zis "", aflat în stare avansată de ebrietate care, în urma unor discuții contradictorii, i-a aplicat acesteia două lovituri cu pumnul în zona abdominală și în zona feței. Au intervenit mai mulți consumatori, prieteni ai inculpatului, precum și inculpatul, care l-au imobilizat pe numitul și l-au trimis la locuința sa (situată în oraș Câmpeni), pentru ca situația să nu degenereze.

În perioada de timp următoare, au aflat și ceilalți inculpați de acest incident, care s-au hotărât să-l caute pe numitul la domiciliul lui și să-l agreseze fizic, în scopul de a se răzbuna pentru că o agresase pe prietena inculpatului.

În acest sens, inculpații au început să-i provoace pe bodyguarzi discotecii, printre care era de serviciu și partea vătămată, respectiv le-au cerut acestora să le spună unde locuiește numitul "", dar bodyguarzii au refuzat să le spună, de teamă ca acesta să nu fie agresat fizic.

Inculpații au început să-l caute pe "" prin întreaga clădire și în jurul acesteia, devenind agitați, intrând dintr-o încăpere într-alta, instalându-se astfel o stare de temere printre mai mulți invitați.

Încă din aceste momente, unii dintre invitați au început să părăsească discoteca, fiindu-le teamă de ceea ce se întâmplă și bănuind că situația existentă va degenera.

Fiind sub influența băuturilor alcoolice inculpații au devenit violenți încăierându-se cu oamenii de ordine din local iar la un moment dat, în jurul orei 4 dimineața au descoperit că partea vătămată bodyguard al localului s-a refugiat în baie, astfel că au tăbărât peste aceasta lovind-o în mod repetat cu pumnii și picioarele peste cap și corp trântind-o la pământ și cauzându-i leziuni grave care i-ar fi putut pune viața în pericol întrucât a fost transportată la spital în comă de gradul II.

Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 17/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba, măsura fiind ulterior prelungită în condițiile legii până la data de 15.10.2009; în acest sens s-a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art. 143 și 148 lit.f Cod pr. penală.

Aceeași măsură s-a dispus și față de inculpații - -, -, - și A, dar în lipsa acestora.

Conform dispozițiilor art. 300/1 Cod pr. penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestului preventiv.

Procedând în sensul dispozițiilor legale susmenționate, s-a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea inculpatului de libertate astfel că se impune menținerea arestării preventive conform art. 300/1 alin.4 Cod pr. penală.

Faptele reținute în sarcina acestui inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social, sunt fapte comise cu violență, iar aspectele invocate de apărătorul inculpatului nu sunt de natură să conducă la concluzia că nu se mai justifică menținerea măsurii arestării preventive.

Atitudinea inculpatului după incident și situația lui familială sunt aspecte care pot fi luate în considerare la individualizarea pedepsei dar în nici un caz la aprecierea gradului de pericol social al faptelor care este un criteriu esențial în aprecierea oportunității menținerii arestului preventiv.

Cu privire la cererea inculpatului formulată prin apărătorul său ales de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara:

În susținerea cererii depuse în scris la dosar au fost invocate în esență următoarele aspecte:

- restrângerea libertății inculpaților în una din modalitățile de la art. 136 lit. b și c Cpp asigură buna desfășurare a procesului penal

- pericolul social pentru ordinea publică trebuie raportat la persoana inculpaților care nu au antecedente penale și nu la pericolul social al faptei

- conform jurisprudenței CEDO (Nicolova contra Bulgariei și Boicenco contra ) Parchetul și nu inculpatul trebuie să aducă argumente în susținerea măsurii arestării preventive

- inculpatul nu s-a sustras urmăririi penale, principiul egalității de tratament raportat la situația unui alt inculpat - G, proporția dintre interesul general și interesul personal, faptele s-au petrecut într-un spațiu privat, nu s-a dovedit că inculpatul ar încerca să influențeze martorii sau că ar încerca să săvârșească alte infracțiuni.

Potrivit art. 139.pr.penală măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, iar potrivit art. 136 al. 8.pr.penală la alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.

În cazul de față instanța a constatat că temeiurile nu s-au schimbat.

Faptul că unul dintre inculpați - G este cercetat în libertate nu poate duce automat la înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu o altă măsură preventivă mai puțin severă întrucât cum s-a arătat mai sus temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut și nici nu s-au schimbat dimpotrivă ele se mențin.

Împotriva încheierii a declarat recurs în termenul legal impus de art. 141.pr.penală inculpatul, aducându-i critici pentru netemeinicie și care, reiterând aceleași aspecte ca și în fața Tribunalului d e primă instanță, aspecte expuse în memoriul scris, depus la dosar ( 8-11), solicită luarea față de el a unei măsuri preventive neprivative de libertate pentru următoarele motive:

- nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică;

- a fost singurul care nu a părăsit locul incidentului;

- nu a fugit și nici nu s-a ascuns de autorități;

- a recunoscut implicarea sa în incident;

- a rămas la dispoziția instanței până la luarea măsurii arestării preventive.

Verificând legalitatea și temeinicia încheieri penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 385/6 alin.3 pr.penală, Curtea reține următoarele:

1. Instanța fondului a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului în considerarea disp. art. 160/b alin.3 pr.penală raportat la art. 300/1 pr.penală, apreciind în mod corect, raportat la actele și lucrările din dosar, că temeiurile care au justificat luarea măsurii subzistă în continuare.

2. Curtea subliniază că tribunalul s-a aflat într-o procedură specială, cea instituită de art. 300/1 pr.penală și care obligă judecătorul ca la primirea dosarului să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei măsurii, înainte de începerea derulării oricăror proceduri.

3. În acest sens, Curtea arată că motivele care au justificat menținerea măsurii în faza urmăririi penale, cu ocazia înaintării actului de sesizare al instanței nu s-au modificat, ele subzistând la acest moment și impunând continuarea detenției.

3. Într-o altă ordine de iedei, Curtea reține că persistența unor suspiciuni grave de vinovăție în ce-l privește pe inculpat cu privire la săvârșirea unor fapte de un pericol social extrem (tentativă de omor) impun menținerea acestei măsuri.

4. Fără a nega aspectele expuse de către inculpat în apărare, cu referire specială la conduita sa procesuală adecvată și la punerea sa la dispoziția instanței, anterior luării măsurii preventive, Curtea arată că acestea nu pot constitui, prin ele însele motive suficient de puternice și care să justifice lăsarea inculpatului în libertate.

5. Curtea arată că menținerea stării de arest este justificată de rațiuni plauzibile ce țin atât de necesitatea ocrotirii unui interes de ordine publică cât și de nevoia asigurării unor condiții optime de desfășurare a cercetării judecătorești prin punerea inculpatului la dispoziția instanței.

6. Curtea consideră că raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, prin lăsarea inculpatului în libertate ordinea publică ar rămâne realmente amenințată, raportat la gravitatea acuzațiilor aduse și a impactului negativ pe care acestea l-au avut în cadrul comunității restrânse din orașul Câmpeni.

7. Curtea apreciază, de asemenea, că necesitatea ocrotirii unui interes precumpănitor general al societății primează protejării celui privat al inculpatului, astfel încât menținerea măsurii este indispensabilă în această fază a procedurii.

8. Curtea a analizat posibilitatea adoptării față de inculpat a unor măsuri preventive mai puțin severe, însă le-a considerat în acest moment, insuficiente pentru protejarea interesului public care impune detenția.

9. Reținând că în cauză nu există motive pertinente și suficiente care să justifice încetarea plasării în detenție, Curtea conform art. 385/15 pct. 1 lit.b pr.penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat conform art. 192 alin.2 pr.penală.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.10.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.

În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 105 lei cheltuieli judiciare din care, 25 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, va fi avansat din fondurile

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 15.10.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored. VV 2 ex/20.10.2009

Președinte:Leontin Coraș
Judecători:Leontin Coraș, Alina Lodoabă, Maria Covaciu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 622/2009. Curtea de Apel Alba Iulia