Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 690/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr. 4067/2/2009
1051/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 690
Ședința publică de la 08 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Florică Duță
JUDECĂTOR 3: Petre Popescu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 13.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat, personal, în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Inculpatul având cuvântul, declară că este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Constatând că, nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului, considerând că, în raport de circumstanțele personale ale acestuia și de faptul că și-a recunoscut faptele, inculpatul nu mai poate influența cercetarea judecătorească.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, solicitând menținerea soluției instanței de fond, având în vedere că, inculpatul a comis faptele în stare de recidivă post-condamnatorie, iar lăsarea acestuia în libertate, ar crea un pericol pentru ordinea publică.
Recurentul - inculpat având cuvântul, declară că lasă la aprecierea instanței decizia ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 13.04.2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul București - Secția a II-a Penală între altele a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Pentru a hotărî astfel, în esență, instanța de fond a reținut ca fiind realizată condiționalitatea impusă de art. 3002raportat la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală în sensul că se menține temeiurile care au impus arestarea preventivă a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie. În acest sens recurentul susține că în mod greșit a apreciat instanța de fond că se impune privarea sa de libertate în condițiile în care nu ar mai putea influența procesul penal întrucât a recunoscut săvârșirea faptelor.
Examinând încheierea atacată din perspectiva criticilor formulate, cât și din oficiu, potrivit art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
1.Inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de Judecătoria Buftea pentru infracțiunea de furt calificat, astfel încât chiar și în condițiile în care subzistă încă prezumția de nevinovăție, chestiunea existenței indiciilor temeinice este depășită putându-se vorbi despre existența probelor certe privind vinovăția inculpatului.
2. De asemenea, Curtea constată că subzistă în continuare și temeiul subsumat prevederilor art. 148 lit. f Cod procedură penală fiind evident că punerea în libertate a inculpatului constituie un risc pentru comunitate în condițiile unui potențial criminogen sporit ilustrat prin starea de recidivă și "specializarea" în infracționalitatea împotriva patrimoniului.
3. Împrejurările invocate de recurent, respectiv conduita procesuală cooperantă nu are relevanță substanțială în raport cu obiectul prezentei cauze.
4. Față de inculpat s-a luat și ulterior s-a menținut arestarea preventivă cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale referitoare la libertatea persoanei.
5. Nu în ultimul rând, Curtea constată pertinența argumentului referitor la necesitatea asigurării celerității procedurilor judiciare în continuare.
Având în vedere considerentele mai sus invocate, Curtea apreciază că încheierea atacată este temeinică și legală și în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge, ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și prevederile art. 192 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 13.04.2009, pronunțată în dosarul penal nr- de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărătorului desemnat din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
dact.
2 ex.-28.05.2009
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Florică Duță, Petre Popescu