Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 752/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 752/R/2008
Ședința publică de la 15 decembrie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar JUDECĂTOR
JUDECĂTOR 2: Monica Rodina Maria
- -
GREFIER - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminialitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin
PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița N împotriva încheierii penale fără număr din 8 decembrie 2008 Tribunalului Bistrița -, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luate față de inculpații și, deținuți în Penitenciarul Gherla.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul și aflați în stare de arest, asistați de apărător ales, avocat din cadrul Baroului B N, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea recursului declarat și motivat de către DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița -N împotriva încheierii penale fără număr din data de 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr- și rejudecând cauza în baza art.3001rap. la art.160 să C.P.P. se constate legalitatea și temeinicia arestării preventive față de inculpații și, apreciind că prima instanță în mod nelegal și netemeinic a constatat că s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive. Apreciază că temeiurile subzistă și în prezent și impun cercetarea inculpaților în stare de arest, fiind incident art.143 Cod pr.pen. respectiv indicii temeinice că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, respectiv trafic de minori, prev. de art. 13 alin.1 și 3 din Legea 678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și proxenetism, prev. de art.329 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, precum și incidența art. 148 lit.f Cod pr.pen. respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este mai mare de 4 ani închisoare și lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la modalitatea de comitere a faptelor, numărul părților vătămate majoritatea fiind minore și comunitatea restrânsă în care s-a comis fapta.
Apărătorul ales al inculpaților și susține concluziile depuse în scris la dosar și în esență solicită în temeiul art. 38515pct.1, lit.b Cod pr.pen. respingerea recursului declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Bistrița -N ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că instanța de fond a avut în vedere dispozițiile legale, practica CEDO și a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în mod corect a apreciat că pericolul pentru ordinea publică după o perioadă de timp trebuie reapreciat și că trebuie dovedit că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericolul concret pentru ordinea publică. De asemenea, apreciază că în cauză trebuie să opereze principiul egalității de tratament având în vedere că coinculpații și care au fost trimiși în judecată pentru aceleași fapte au fost liberați provizoriu sub control judiciar, precum și termenul rezonabil prev. de art. 5 din CEDO.
Mai arată că în dosarul de fond au fost deja 3 termene de judecată, însă nu s-a început cercetarea judecătorească și întrucât așa zisele părți vătămate sunt plecate în străinătate, apreciază că procesul va fi unul de durată, iar privarea de libertate a inculpaților s-ar prelungi nejustificat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, își susține nevinovăția și solicită să fie cercetat în stare de libertate. Totodată, solicită să se țină seama că este arestat preventiv de 5 luni de zile și dorește să fie alături de familia sa și să se întoarcă la servici.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, își susține nevinovăția și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea din 08 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, în temeiul disp.art. 139 alin. 3/5 Cod procedură penală s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu privire la inculpații, fiul lui și, născut la data de 08.02.1970 în N, cetățean român, 12 clase, fără ocupație, căsătorit, doi copii minori, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în N, - -, nr. 33, jud. B N, fără antecedente penale, CNP.-, și, fiul lui și, născut la data de 29.01.1986 în N, cetățean român, 8 clase, muncitor constructor, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în, str. -, -. C,.10, jud. B N, cu antecedente penale, CNP.-, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, prev. de art. 145/1 Cod procedură penală, începând cu 8.12.2008, pe o perioadă de 30 de zile și punerea de îndată în libertate dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Conform disp.art. 145/1 alin. 2 rap.la art. 145 alin. 1/1 lit. a-d Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații sunt obligați să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
- să se prezinte la organul de poliție din localitatea de domiciliu, respectiv Poliția orașului N pentru inculpatul și Poliția orașului pentru inculpatul, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
Potrivit disp.art. 145 alin. 1/2 lit. c Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații vor respecta și obligația de a nu se apropia de părțile vătămate, membrii familiei acestora, persoanele împreună cu care au comis faptele și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.
Pune în vedere inculpaților disp.art. 145/1 alin. 2 rap.la art. 145 alin. 2/2 Cod procedură penală, trăgându-li-se atenția că în caz de încălcare cu rea credință măsurilor dispuse sau obligațiile care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
S-a dispus comunicarea prezentei încheieri organelor și instituțiilor arătate în art. 145 alin. 2/1 Cod procedură penală.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că prin ordonanța din 21 iulie 2008 emisă de procuror în dosarul nr. 17/D/P/2008 s- dispus reținerea pentru 24 de ore inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev.de art. 13 alin. 1 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal și proxenetism prev.de art. 329 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal. Ulterior s-a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 29 de zile, prin Încheierea penală nr.41/CC/2008 dată de Tribunalul Bistrița N la 22 iulie 2008, măsură prelungită ulterior succesiv.
Prin ordonanța din 30.07.2008 emisă de procuror în dosarul penal nr. 17/D/P/2008 s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev.de art. 13 al.1 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplic. art. 41 al.2, iar ulterior, prin Încheierea penală nr. 44/CC/2008 a Tribunalului Bistrița N dată în 31.07.2008 s-a dispus arestarea acestuia pentru o perioadă de 29 de zile, măsură prelungită ulterior, succesiv.
Prin rechizitoriul procurorului din cadrul -Biroul Teritorial Bistrița întocmit în dosarul nr. 17D/P/2008 la 30 septembrie 2008 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, și, reținându-se că primul dintre aceștia a racolat, transportat și găzduit împreună cu ceilalți inculpați, în vederea exploatării prin practicarea prostituției, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe minorele, și, de asemenea, îndemnat și înlesnit practicarea prostituției, în baza aceleiași rezoluții infracționale de către numitele, și.
La luarea măsurilor arestării preventive a inculpaților și ulterior la prelungirea acestora, s-a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele prev.de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, în modalitatea descrisă în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale. S-a mai reținut și că inculpații se află în situația prev.de art. 148 lit. Cod procedură penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile deduse judecății este mai mare d e 4 ani, existând probe certe că lăsarea în libertate inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind gravitatea faptelor, săvârșirea lor asupra unor minore, posibilitatea a inculpații să continue activitățile infracționale și impactul pe care punerea în libertate inculpaților l-ar avea în conștiința colectivității. Totodată, s- reținut că măsura luată împotriva inculpaților se impune pentru evitarea situației ca inculpații să intre în contact cu părțile vătămate sau alte persoane traficate de către persoanele implicate în cauză.
Astfel cum statuat și anterior, instanța a apreciat că scopul măsurilor preventive, prev.de art. 136 Cod procedură penală poate fi atins și prin luarea unei măsuri mai puțin severe decât cea arestării preventive inculpaților și care să constituie o garanție că inculpații nu se sustrag de la judecată, executarea pedepsei și că nu vor încerca să influențeze părțile sau martorii.
În aprecierea persistenței pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților, trebuie să se pornească de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect de jurisprudența CEDO care, în câteva cauze împotriva Franței a statuat că în măsura în care dreptul național o recunoaște, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice anumite infracțiuni pot suscita o " tulburare a societății" de natură să justifice detenție preventivă, însă doar pentru un termen limitat și în orice caz, ar trebui demonstrat că punerea în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menținerea măsurii este legitimă doar atâta timp cât ordinea publică este efectiv amenințată.
Infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații nu sunt în măsură, prin natura lor, să releve un pericol concret pe care l-ar prezenta aceștia pentru ordinea publică, acestea nefiind comise prin constrângere sau alte mijloace violente. Totodată, persoana celor doi inculpați nu îndreptățește concluzia existenței unui pericol cert pe care aceștia l-ar prezenta pentru ordinea publică.
Pe de altă parte și în practica Curții Europene a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa referitoare la art. 5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-a statuat constant că " detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală".
De asemenea, așa cum statuat și instanța supremă, pericolul pe care l-ar prezenta pentru societate lăsarea în libertate a unui inculpat nu se presupune generic, aceasta trebuie să fie de ordinul evidenței și mai ales dovedit.
S-a apreciat că în cauză nu s-a făcut dovada existenței unui pericol cert pe care inculpații l-ar reprezenta pentru ordinea publică prin punerea lor în libertate.
Nu în ultimul rând, se impune a se sublinia și împrejurarea că prin decizia penală nr. 693/R/2008 dată în dosarul penal nr- și Decizia penală nr. 700/R/2008 dată în dosarul penal nr-, Curtea de APEL CLUJa menținut soluția instanței prin care s- admis cererile de liberare provizorie sub control judiciar inculpaților și, coinculpați în același dosar, trimiși în judecată pentru fapte similare.
Pentru toate aceste considerente în temeiul disp.art. 139 alin. 3/5 Cod procedură penală s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu privire la inculpații și cu măsura preventivă obligării de a nu părăsi țara, prev.de art. 145/1 Cod procedură penală pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 8.12.2008.
În temeiul disp.art. 145/1 alin. 2 Cod procedură penală rap.la art. 145 alin. 1/1 lit. a-d Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de nu părăsi țara, s- impus inculpaților respectarea următoarelor obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
- să se prezinte la organul de poliție din localitatea de domiciliu, respectiv Poliția orașului N pentru inculpatul și Poliția orașului pentru inculpatul, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În plus, în sarcina inculpaților s-a impus și obligația prev.de art. 145 alin. 1/2 lit. c Cod procedură penală de a nu se apropia de părțile vătămate, membrii familiei acestora, persoanele cu care au comis faptele și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.
De asemenea, inculpații au fost atenționați cu privire la consecințele încălcării cu rea credință a măsurii preventive dispuse sau obligațiilor impuse.
S- mai dispus și comunicarea încheierii organelor și instituțiilor arătate de art. 145 alin. 2/1 Cod procedură penală.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs DIICOT Biroul Teritorial Bistrița N, criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului, s-a învederat faptul că, pentru o bună desfășurare a procesului penal este necesară privarea, în continuare de libertate a inculpaților, aceștia având o atitudine de nerecunoaștere a faptelor pentru care sunt cercetați, iar lăsarea lor în libertate ar putea fi interpretată ca o încurajare pentru reluarea activităților infracționale.
Mai mult decât atât, s-a mai arăta în motivarea căii de atac promovate, că, în cauză nu a fost depășit termenul rezonabil, așa cum este acesta definit de CEDO, raportat la complexitatea cauzei și la gravitatea faptelor comise.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Prin ordonanța din 21 iulie 2008 emisă de procuror în dosarul nr. 17/D/P/2008 s- dispus reținerea pentru 24 de ore inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev.de art. 13 alin. 1 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal și proxenetism prev.de art. 329 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal. Ulterior, s-a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 29 de zile, prin Încheierea penală nr.41/CC/2008 dată de Tribunalul Bistrița N la 22 iulie 2008, măsură prelungită ulterior succesiv.
Prin ordonanța din 30.07.2008 emisă de procuror în dosarul penal nr. 17/D/P/2008 s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev.de art. 13 al.1 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplic. art. 41 al.2, iar ulterior, prin Încheierea penală nr. 44/CC/2008 a Tribunalului Bistrița N dată în 31.07.2008 s-a dispus arestarea acestuia pentru o perioadă de 29 de zile, măsură prelungită ulterior, succesiv.
Prin rechizitoriul procurorului din cadrul -Biroul Teritorial Bistrița întocmit în dosarul nr. 17D/P/2008 la 30 septembrie 2008 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, și, reținându-se că primul dintre aceștia a racolat, transportat și găzduit împreună cu ceilalți inculpați, în vederea exploatării prin practicarea prostituției, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe minorele, și, de asemenea, îndemnat și înlesnit practicarea prostituției, în baza aceleiași rezoluții infracționale de către numitele, și.
La luarea măsurilor arestării preventive a inculpaților și ulterior la prelungirea acestora, s-a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele prev.de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, în modalitatea descrisă în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale. S-a mai reținut și că inculpații se află în situația prev.de art. 148 lit. Cod procedură penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile deduse judecății este mai mare de 4 ani, existând probe certe că lăsarea în libertate inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind gravitatea faptelor, săvârșirea lor asupra unor minore, posibilitatea a inculpații să continue activitățile infracționale și impactul pe care punerea în libertate inculpaților l-ar avea în conștiința colectivității. Totodată, s- reținut că măsura luată împotriva inculpaților se impune pentru evitarea situației ca inculpații să intre în contact cu părțile vătămate sau alte persoane traficate de către persoanele implicate în cauză.
Raportat la probele administrate până în prezent, curtea apreciază că sunt întrunite cerințele art.143 existând C.P.P. indicii temeinice care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.
În ceea ce privește termenul rezonabil,așa cum acesta a fost definit în jurisprudența CEDO, se constată că inculpații sunt arestați din cursul lunii iulie 2008, de mai puțin de 6 luni, iar raportat la gravitatea faptei comise, la numărul relativ mare de părți vătămate, la complexitatea cauzei, curtea apreciază că, în speță nu se poate vorbi de o depășire a acestui termen, cu atât mai mult cu cât, amânarea cauzei nu se datorează vreunei culpe a organelor judiciare.
Apoi, faptul că în cauză există și alți coinculpați care în prezent sunt cercetați în stare de libertate, nu are relevanță, nefiind vorba de vreo încălcare a principiului egalității de tratament, măsura preventivă fiind dispusă pentru fiecare dintre inculpați în mod individual, ținându-se seama de aportul acestora la comiterea faptelor și de gradul de vinovăție a fiecăruia, precum și de pericolul pe care l-ar prezenta punerea în libertate a acestora.
Astfel, curtea apreciază că soluția primei instanțe este greșită, fiind necesară, în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru o bună desfășurare a procesului penal, având în vedere că, în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, pericolul pentru ordinea publică ce s-ar cauza prin lăsarea în libertate a inculpaților fiind de actualitate, aceasta raportat la gradul de pericol social concret al faptelor ce se presupune că au fost comise, precum și la persoanele inculpaților, care nu recunosc comiterea faptelor și care ar putea interpreta lăsarea lor în libertate ca o încurajare pentru reluarea activităților infracționale.
Față de cele de mai sus, în baza art. 385 ind.15 pct.2 lit.d va C.P.P. admite recursul declarat de DIICOT Biroul Teritorial Bistrița -N împotriva încheierii penale fără număr din 8 decembrie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pe care o casează în întregime.
Rejudecând cauza, în baza art.300 ind.1 rap. la art.160 ind. b va C.P.P. constată legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpații și și în consecință va menține măsura arestului preventiv dispusă față de cei doi inculpați.
Va stabili onorariu parțial pentru apărător din oficiu în sumă de 100 lei (câte 50 lei fiecare)ce se va avansa din în favoarea av..
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385 ind.15 pct.2 lit.d admite C.P.P. recursul declarat de DIICOT Biroul Teritorial Bistrița - împotriva încheierii penale fără număr din 8 decembrie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pe care o casează în întregime.
Rejudecând cauza, în baza art.300 ind.1 rap. la art.160 ind. b constată C.P.P. legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpații și și în consecință menține măsura arestului preventiv dispusă față de cei doi inculpați.
Stabilește onorariu parțial pentru apărător din oficiu în sumă de 100 lei (câte 50 lei fiecare)ce se va avansa din în favoarea av..
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
-
Red./
4 ex./17.12.2008
Președinte:Ioana Cristina MorarJudecători:Ioana Cristina Morar, Monica Rodina Maria