Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 749/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ Nr. 749/R/2008

Ședința publică de la 15 decembrie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar judecător

JUDECĂTOR 2: Monica Rodina Maria

- -

GREFIER - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentat prin PROCUROR - -

S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul inculpatul, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 314/A din 10 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj, având ca obiect infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal.

La apelul nominal se prezintă inculpatul, în stare de arest, asistat avocat cu delegație în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, av. R din cadrul Baroului C cu împuternicire avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că își menține recursul și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de apel și fond și rejudecând cauza să se dispună în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod pr.pen. achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine că inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt pentru care a fost trimis în judecată. Singurele probe care ar fi împotriva inculpatului sunt urmele papilare din casa părții vătămate, însă nu rezultă că inculpatul a pătruns pentru a sustrage, iar în ce privește a doua parte vătămată, arată că în locuința acesteia nu au fost găsite urme papilare.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. Apreciază că în mod corect instanța de fond și apel au reținut că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de furt calificat. Instanțele au făcut o analiză a probelor din care rezultă că inculpatul este autorul infracțiunii de furt în dauna celor două părți vătămate, astfel că nu se justifică achitarea inculpatului și nici o redozare a pedepsei. Totodată, solicită să se rețină că inculpatul nu a recunoscut fapta deși sunt probe certe de vinovăție, precum și faptul că are 10 condamnări anterioare pentru același gen de infracțiuni.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și în consecința reducerea pedepsei.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 229 din 16.07.2008 pronunțată de Judecătoria Turda, a fost ondamnat inculpatul, fiul lui și,. la 31.12.1982 în T, cetățean român, neșcolarizat, fără loc de muncă, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist,. în T,-,.46 -, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art 208 al. 1, 209 lit. i, pen. cu aplic. art. 41 al 2 Cod penal, art.37 lit.a pen. la o pedeapsă de 4 ani închisoare;

S-a făcut aplicarea art.71 și art.64 lit.a,b, pen.

A fost obligat inculpatul, în temeiul art. 14,346.pr.pen, cu aplic, art.998 și art.999 civ. la plata despăgubirilor către părțile vătămate, astfel: 1500 lei către partea vătămată respectiv 3000 lei către partea vătămată .

A fost încuviințat onorarul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei în fav. av. suportat din fonduri MJ.

În baza art.191 alin 1.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 350 lei, incluzând onorariul avocatului din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

La data de 04.06.2007 inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate din localitatea, sat, nr. 10 de unde a sustras mai multe bunuri, respectiv 60 de lei, un lănțișor, o verighetă, 2 perechi de cercei din aur și un cârd BRD care avea lângă el codul PIN.

Ulterior, în noaptea de 04/05.06.2007 inculpatul s-a deplasat cu un taxi, condus de numitul, solicitându-i acestuia să retragă sume de bani de pe un card, motivând că nu știe să-I utilizeze, după mai multe Încercări acest card fiind reținut de către un bancomat al Băncii, fapt care a fost confirmat de o înregistrare pusă la dispozitie.

În data de 07.11.2007 inculpatul, pe timp de zi, prin efracție a pătruns în locuința părții vătămate -, din comuna, sat, nr. 116, jud. C de unde a sustras mai multe bunuri, respectiv o tastatură, un mouse, un player și o verighetă din aur, toate în cuantum de 3000 lei, în urma cercetării la fața locului, fiind descoperite și ridicate mai multe urme papilare.

Inculpatul, audiat în instanță, nu a recunoscut săvârșirea faptelor. Martorii audiați în faza urmăririi penale, dar și în instanță, respectiv, respectiv C au confirmat că inculpatul ar fi sustras o serie de bunuri din locuințele părților vătămate și - (filele 31-34, 69-72,94-95 din dosarul de urmărire penală).

Declarațiile martorilor audiați în cauză s-au coroborat cu imaginile înregistrate la A TM Banca T, CD-ul cu aspecte înregistrate la Banca T ( fila 43 din dosarul de urmărire penală), precum și cu raportul de constatare tehnico științifică (filele 74-82 din dosarul de urmărire penală).

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1510 lei, iar partea vătămată -, cu suma de 3000 lei.

În drept, fapta inculpatului care, în baza aceleiași rezoluții infracționale

În perioada 04.06.2007-07.11.2007, a pătruns prin efracție în locuințele părților vătămate și -, de unde a sustras bunuri în valoare totală de 4510 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art 208 aU, 209 lit i, pen. cu aplic. art. 41 al2 pen. art.37 pen.

Individualizând astfel pedeapsa, în aplicarea art.72 pen. instanța de fond a stabilit pedeapsa de 4 ani închisoare, a cărei executare se face cu privare de libertate, datorită antecedenței penale a inculpatului.

S-a făcut aplicarea art.71 și art.64, b pen.

A fost obligat inculpatul, în temeiul art.14, 346.pr.pen, cu aplic. art.998 și art.999 civ. la plata despăgubirilor către părțile vătămate, astfel: 1500 lei către partea vătămată, respectiv 3000 lei către partea vătămată -.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, inculpatul, care a arătat, pe de o parte, că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată, reținută în sarcina lui, iar pe de altă parte că pedeapsa aplicată este prea mare în raport cu circumstanțele sale personale și cu gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecății.

Prin decizia penală nr.314/A din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 31.12.1982 în T, jud. C, deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.229/16.07.2008 a Judecătoriei Turda.

S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu (cuvenit av. ), care s-a avansat din F.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 260 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, din care 200 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

,

Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.

Rezultă din ansamblul probator că, în perioada 04.06.2007-07.11.2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a pătruns prin efracție, pe timp de zi, în locuințele părților vătămate și -, din comuna, sat, respectiv sat, jud. C, de unde a sustras bani și bunuri în valoare totală de 4510 lei.

În pofida faptului că inculpatul nu recunoaște săvârșirea celor două acte materiale de sustragere reținute în sarcina lui, vinovăția acestuia este dovedită fără urmă de îndoială prin probele administrate în cauză, și anume: declarațiile părților vătămate și - (6, 28-30, 45, 67-68 și 12 dosar instanță), procesele-verbale de cercetare la fața locului (7-27 și 46-66 ), dovada de primire a cardului bancar sustras (35 ), lista operațiunilor efectuate cu cardul bancar sustras (37-40 ), imaginile înregistrate la Banca T (41-42 ), -ul cu aspectele înregistrate la A TM Banca T (43 ), dovada privind ora la care a fost făcută înregistrarea (36 ), raportul de constatare tehnico-științifică (74-82) și declarațiile martorilor, - și -C (31-34, 69-72 și 19, 28-29 dosar instanță).

Vinovăția inculpatului fiind așadar pe deplin dovedită, instanța de fond a procedat la o corectă încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina lui, iar pedeapsa aplicată a fost just individualizată, răspunzând criteriilor stabilite prin art.72 pen. și fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art.52 pen.

De asemenea, în mod corect s-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea care face obiectul prezentului dosar în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a pen. față de condamnarea la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, aplicată acestuia prin sentința penală nr.1283/2005 a Judecătoriei Gherla, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat, pedeapsă din care s-a liberat condiționat la data de 06.10.2006, cu un rest rămas neexecutat de 449 zile închisoare, care nu s-a împlinit până la data comiterii prezentei infracțiuni.

Este adevărat, prima instanță a omis să facă aplicarea dispozițiilor art.61 alin.l pr.pen. privind revocarea liberării condiționate (soluție care s-ar fi impus raportat la gradul de pericol social concret, ridicat, alfaptelorcomise și la perseverența infracțională de care dă dovadă inculpatul), însă, ținând seama de principiul non reformatio in pejus, înscris în dispozițiile art.372 pr.pen. această omisiune nu mai poate fi îndreptată în calea de atac a apelului (formulat de inculpat).

Critica formulată de inculpat privind cuantumul pedepsei aplicate este neîntemeiată, putându-se aprecia chiar că prima instanță a dat dovadă de clemență, aplicându-i acestuia o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, față de gradul de pericol social concret, ridicat, al faptelor comise, precum și față de persoana inculpatului, care este recidivist, fiind condamnat de nenumărate ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, iar prezenta infracțiune a fost comisă la doar câteva luni după liberarea din penitenciar.

Față de cele menționate mai sus și neconstatând motive de nelegalitate, în baza art.379 pct.1lit.b pr.pen. tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.229/2008 a Judecătoriei Turda.

Conform art.189 pr.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu (cuvenit av. ), care se va avansa din

Potrivit art.192 alin.2 pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 260 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, din care 200 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.

Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs, inculpatul, criticând soluția dată ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea recursului său inculpatul a învederat curții că nu se face vinovat de comiterea primului act material reținut în sarcina sa, iar pedeapsa stabilită este într-un cuantum mult prea mare raportat la împrejurările concrete de comitere a faptei.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrările dosarului, curtea reține următoarele:

În urma administrării unui vast probatoriu și analizării atente a acestuia, atât instanța de fond cât și cea de apel au reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

Astfel, s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului care, la data de 04.06.2007 inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate din localitatea, sat, nr. 10 de unde a sustras mai multe bunuri, respectiv 60 de lei, un lănțișor, o verighetă, 2 perechi de cercei din aur și un cârd BRD care avea lângă el codul PIN.

Ulterior, în noaptea de 04/05.06.2007 inculpatul s-a deplasat cu un taxi, condus de numitul, solicitându-i acestuia să retragă sume de bani de pe un card, motivând că nu știe să-l utilizeze, după mai multe Încercări acest card fiind reținut de către un bancomat al Băncii, fapt care a fost confirmat de o înregistrare pusă la dispoziție.

În data de 07.11.2007 inculpatul, pe timp de zi, prin efracție a pătruns în locuința părții vătămate -, din comuna, sat, nr. 116, jud. C de unde a sustras mai multe bunuri, respectiv o tastatură, un mouse, un player și o verighetă din aur, toate în cuantum de 3000 lei, în urma cercetării la fața locului, fiind descoperite și ridicate mai multe urme papilare.

Inițial inculpatul a negat comiterea faptei imputate, arătând că în luna iunie 2007 fost plecat, împreună cu prietena sa în Italia, ulterior însă, în fața curții, cu ocazia acordării ultimului cuvânt, a învederat faptul că recunoaște comiterea faptei.

De altfel, din întreg probatoriu administrat în cauză rezultă vinovăția inculpatului, declarațiile acestuia și ale martorei fiind infirmate de probele științifice și testimoniale aflate la dosar și anume, declarațiile părților vătămate și - (6, 28-30, 45, 67-68 și 12 dosar instanță), procesele-verbale de cercetare la fața locului (7-27 și 46-66 ), dovada de primire a cardului bancar sustras (35 ), lista operațiunilor efectuate cu cardul bancar sustras (37-40 ), imaginile înregistrate la Banca T (41-42 ), -ul cu aspectele înregistrate la A TM Banca T (43 ), dovada privind ora la care a fost făcută înregistrarea (36 ), raportul de constatare tehnico-științifică (74-82) și declarațiile martorilor, - și -C (31-34, 69-72 și 19, 28-29 dosar instanță).

Așa fiind, curtea apreciind că, în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de casare reglementat de art.385 ind.9 C.P.P. că prima instanță a făcut o corectă individualizare a pedepsei, ținând seama de toate criteriile prev. de art.72 Cod Penal, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat.

Va stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 314/A din 10 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - - -

GREFIER

-

Red./

4 ex./22.12.2008

Președinte:Ioana Cristina Morar
Judecători:Ioana Cristina Morar, Monica Rodina Maria

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 749/2008. Curtea de Apel Cluj