Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 76/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - verificare legalitate,temeinicie măsură preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr. 76
Ședința publică de la 24 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Mirela Ciurezu Gherghe
- JUDECĂTOR 3: Nela
Grefier
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații, -, deținuți în Arestul M, împotriva încheierii din 15 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat asistat de avocat apărător ales, recurentul inculpat - asistat de avocat din oficiu, recurentul inculpat - - asistat de avocat apărător ales, recurentul inculpat asistat de avocat apărător ales, recurent inculpat - asistat de avocat apărător ales.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Intrucât nu mai sunt excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, instanța, apreciind îndeplinite condițiile prevăzute de art.340 Cod procedură penală, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea inculpatului în stare de libertate, întrucât a încetat de drept măsura arestării preventive raportat la nelegalitatea încheierii prin care a fost menținută această măsură. Precizează astfel, că în urma finalizării urmăririi penale, instanța a fost investită cu judecarea cauzei, situație în care trebuiau respectate dispoz. art. 300 cod pr.penală, în sensul că trebuia verificată competența, legalitatea actului de sesizare și după aceea verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
Încheierea este nelegală întrucât măsura arestării preventive a încetat la 19 iulie 2007 și nu mai putea fi menținută, având în vedere nelegalitatea actului de sesizare.
Prin rechizitoriu, instanța a fost investită cu mai puține infracțiuni decât cele pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, inculpații fiind scoși în același timp de sub urmărire penală, ceea ce duce la concluzia că instanța se afla în situația de a nu ști cu precizie limitele investirii.
Învederează de asemenea că actele materiale la care se face trimitere în actul de sesizare, sunt aceleași cu ale infracțiunii pentru care inculpatul a mai fost condamnat în anul 2006.
În raport de aceste precizări, apreciază că inculpatul nu mai prezintă pericol social pentru ordinea publică, solicitând în principal revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului formulat, casarea încheierii ca fiind netemeinică și nelegală, întrucât actul de sesizare este nelegal, instanța nefiind investită cu cinci zile înainte de expirarea măsurii arestării preventive așa cum prevăd dispoz. Art.160 pr.penală.
Deși, în actul de sesizare inculpatul este trimis pentru infracțiuni la Legea informaticii, la punctul 4 din rechizitoriu, toți inculpații au fost scoși de sub urmărire penală, ceea ce conduce la concluzia că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii și se impune revocarea acesteia.
Din punct de vedere al netemeiniciei, învederează că lăsarea în libertate a inculpatului nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, deoarece acesta este integrat din punct de vedere social, a avut o atitudine sinceră iar probele au fost deja administrate, astfel încât nu mai există pericolul ca acesta să influențeze aceste probe sau desfășurarea procesului penal.
Avocat, pentru recurenții inculpați, și, solicită admiterea recursului casarea încheieri și revocarea măsurii arestării preventive.
O primă critică de nelegalitate vizează, nelegala sesizare a instanței de judecată în termenul prev.160.pr.penală. Astfel, potrivit art. 160 cod pr.penală, dosarul de urmărire penală se înaintează cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii, constatându-se, în raport de data sesizării, că acest termen de 5 zile nu a fost respectat, ceea ce atrage nulitatea actului făcut peste termen potrivit art.185 pr.penală.
Termenul de 5 zile este un termen de decădere și nu de recomandare, nerespectarea lui încălcând însăși dreptul la apărare.
Ca urmare, încheierea este lovită de nulitate potrivit art. 197 alin.2 cod pr.penală.
Instanța s-a limitat doar la dispoz. art. 3001cod pr.penală, deși trebuia să verifice legalitatea actului de sesizare și să constate că prin rechizitoriu inculpații sunt trimiși în judecată pentru anumite fapte, pentru ca, ulterior, la punctul 4, să fie scoși de sub urmărire penală pentru toate aceste fapte care au făcut obiectul anchetei.
O altă critică de nelegalitate, vizează faptul că instanța deși a admis excepția de neconstituționalitate, a menținut măsura arestării preventive deși trebuia să dispună suspendarea cauzei până la soluționare excepției.
Măsura luată în baza unor acte nelegale, înaintată de Ambasada A, fără respectarea procedurii privind Cooperarea Judiciară, este nelegală.
Trimiterea în judecată pentru o parte din infracțiuni, conduce clar la concluzia că au dispărut în parte temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, astfel că lăsarea inculpaților în libertate nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Arată de asemenea că în ceea ce-l privește pe inculpatul, toate faptele pentru care este trimis în judecată sunt fapte materiale din perioada anterioară pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 610/2006 a Tribunalului Mehedinți.
Mai arată că motivarea încheierii, nu satisface cerințele legii pentru a justifica menținerea arestării prevăzute pe acest temei, neavând sub acest aspect nici relevanță faptul că organele de urmărire penală au dat o altă încadrare juridică faptelor pentru care inculpatul în discuție a fost deja condamnat.
Apreciază că măsura arestării preventive nu s-a luat legal întrucât nici la acest moment nu s-a dovedit pericol concret pe care îl prezintă aceștia pentru ordinea publică.
Mai arată că față de considerentele expuse, este evident încă de la început că măsura arestării preventive a fost dispusă cu încălcare dispozițiilor art. 149 ind. 1.raportat C.P.P. la art. 139 alin. 2.C.P.P. impunându-se revocarea măsurii arestării preventive.
Arată de asemenea referitor la cel de-al doilea criteriu, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f C.P.P. că hotărârea instanței de fond nu este motivată pentru nici unul din inculpați iar instanța de judecată, pentru respectarea dispozițiilor art. 3001C.P.P.trebuia să verifice dacă există indicii temeinici în sensul dispozițiilor art. 143.C.P.P. și să motiveze separat pentru fiecare inculpat în ce constă pericolul concret pentru ordinea publică și probele din care rezultă acest lucru, solicitând a fi observate că, referitor la acest temei de drept în baza căruia a fost menținută măsura arestării preventive, rechizitoriul prin care parchetul a sesizat instanța de fond este în contradicție cu referatele prin care a propus și obținut măsura arestării preventive cât și cu încheierile de prelungire și de menținere a acestei măsuri.
Reprezentantul Ministerului Public cu privire la primul punct, respectiv nemotivarea încheierii, precizează că încheierea care se pronunță de instanță în baza art. 3001C.P.P. este o hotărâre specială care nu trebuie motivată amplu.
Instanța de judecată, în temeiul dispoz. art. 3001cod pr.penală, a verificat legalitatea măsurii arestării preventive și nu trebuia să verifice legalitatea actului de sesizare. Legalitatea actului de sesizare se verifică de către instanță la primul termen de judecată, care este altul decât cel fixat în conformitate cu dspoz. art. 3001cod pr.penală.
Termenul de 5 zile invocat de apărător este un termen de recomandare și nu de decădere, deoarece este vorba de îndeplinirea unei obligații de către procurorul care finalizează urmărirea penală și nu despre un drept, din care acesta să fie decăzut.
Măsura arestării preventive trebuia menținută deoarece nu a intervenit vreunul din motivele prev. de art. 139 sau 140 cod pr.penală, pentru înlocuirea ei sau încetarea acesteia.
Recurentul inculpatul, personal, solicită judecarea în stare de libertate, întrucât a fost deja condamnat pentru faptele de care este acuzat în prezent.
Recurentul inculpatul, având cuvântul își însușește concluziile apărătorului desemnat din oficiu.
Inculpatul, având cuvântul, își însușește concluziile apărătorului și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având cuvântul, arată că este student și solicită judecarea în stare de libertate pentru a putea să-și finalizeze studiile superioare.
Inculpatul, având cuvântul, își însușește concluziile apărătorului și solicită să fie pus în libertate.
CURTEA
Prin încheierea de la 15 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în temeiul dispoz. art. 3001alin.1 și alin. 3 cod pr.penală, a fost menținută măsura arestării preventive dispusă față de inculpații:, fiul lui G și, născut la data de 2.07.1984, în M Nouă, județul C S, CNP--, seria -, -.-, Cetățenie română, studii 12 clase, fără ocupație, cu domiciliul în Dr. Tr. S,-, bloc. KM 3, SC. 3,.4.. 14;, fiul lui și,născut la data de11 dec. 1986 în Tr. S, județul M, CNP--, CI seria - nr. -, cetățenie română, studii 12 clase, fără ocupație,cu antecedente penale, necăsătorit, cu domiciliul în Dr. Tr. S,- -,.1,. 3.14;,fiul lui și, născut la data de 21. iunie 1986 în Dr.Tr. S, jud. M, CNP--, CI-seria - nr.-, cetățenie română, studii 12 clase, student cu domiciliul în Dr. Tr. S,-, jud.M, cu antecedente penale;, fiul lui G și, născut la data de 27 sept. 1986, în Dr. Tr. S, jud. M, CNP--, CI seria - -.-, cetățenie română, studii 11 clase, elev, cu domiciliul în Dr. Tr. S,-, - 8, SC. 4, -. 18 jud. M, fără antecedente penale;, fiul lui G și, născut la data de 9 martie 1988 în Dr. Tr. S, Jud. M, CNP--, CI-seria - nr.-, cetățenie română, studii 11 clase, elev, cu domiciliul în Dr.Tr. S,-, bloc.A8,.4, 18.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, la data de 14.07.2008, pe rolul instanței sub nr-, s-a înregistrat rechizitoriul întocmit de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Mehedinți prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților: pentru infracțiunile, prev. de art.42 al 1,2 și 3 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al 2.Cod Penal, art.44 al 1 și 2 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al. 2.Cod Penal, art.49 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al 2.Cod Penal, art.24 al.1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2.p, art.25 din Legea 365/2002, art.27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2 din Cod Penal, toate cu aplicarea art.33-34.Cod Penal, pentru art. 25 din Legea 365/2002, art.27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2 din Cod Penal, toate cu aplicarea art.33-34.Cod Penal, pentru infracțiunile, prev. de art.42 al 1,2 și 3 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al 2.Cod Penal, art.44 al 1 și 2 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al. 2.Cod Penal, art.49 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al 2.Cod Penal, art.24 al.1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2.p, art.25 din Legea 365/2002, art.27 al. 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2 din Cod Penal, toate cu aplicarea art.33-34.Cod Penal, pentru infracțiunile, prev. de art.42 al 1,2 și 3 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al 2.Cod Penal, art.44 al 1 și 2 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al. 2.Cod Penal, art.27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2 din Cod Penal, toate cu aplicarea art.33-34.Cod Penal, pentru infracțiunile, prev. de art.42 al 1,2 și 3 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al 2.Cod Penal, art.44 al 1 și 2 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al. 2.Cod Penal, art.49 din Legea 161/2003 cu aplicarea art.41 al 2.Cod Penal, al.1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2.p, din Legea 365/2002, art.27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2 din Cod Penal, toate cu aplicarea art.33-34.Cod Penal și alți șase inculpați în stare de libertate, pentru comiterea infracțiunilor susmenționate.
Tribunalul a constatat că subzistă în continuare cazul prev. de art. 148 lit. d cod pr.penală, față de inculpații și, aceștia, comițând din nou, cu intenție, o infracțiune, întrucât săvârșirea faptelor pentru care au fost arestați și trimiși în judecată, a început încă din perioada în care aveau pe rolul Tribunalului Mehedințio altă cauză în care au fost condamnați prin sentința penală nr. 620/ 28 decembrie 2006, iar față de toți inculpații subzistă și cazul prev. de art. 148 lit. f cod pr.penală.
În ceea ce privește pericolul public, este probat de amploarea activității infracționale desfășurată de inculpați, periclitarea raporturilor juridice dintre persoanele utilizatoare de carduri bancare și societățile bancare, inducerea în rândurile populației a unui sentiment de insecuritate privitor la administrarea patrimoniului, prin intermediul mijloacelor moderne de plată.
Tribunalul a apreciat că neascultarea inculpatului după punerea în mișcare a acțiunii penale, nu este sancționată de dispoz. art. 197 alin.2 cod pr.penală, constituind o nulitate relativă care poate fi avută în vedere doar dacă s-a adus o vătămare părții care o invocă.
Prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, inculparea acestuia s-a dispus pentru infracțiunile menționate în procesul verbal de prezentare a învinuirii, ordonanța fiind emisă la 28 mai 2008, dată la care acesta a fost audiat de organul de urmărire penală.
inculpaților se sprijină și pe alte probe administrate de organele de anchetă nu numai pe acele de I.
Susținerea apărătorului inculpatului vizând nelegalitatea măsurii arestării preventive în raport de dispozițiile privind sesizarea Curții Constituționale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prev. art. 148 alin.1 lit. d și f cod pr.penală nu mai poate constitui un argument în sprijinul revocării măsurii arestării preventive deoarece această problemă a fost rezolvată de Curtea de Apel Craiova prin încheierea de la 17 iunie 1008.
A fost apreciată ca întemeiată susținerea inculpaților în sensul că trimiterea în judecată, s-a făcut pentru mai puține fapte decât cele pentru care au fost arestați, însă această împrejurare nu conduce la ideea că temeiurile care au fost avute în vederea la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, motivele lor vizând atât nelegalitatea cât și netemeinicia încheierii recurate, conform mențiunilor din practicaua prezentei hotărâri.
Curtea constată a fi fondate recursurile pentru următoarele argumente:
Cu privire la criticile ce vizează nelegalitatea încheierii recurate,se impun următoarele precizări referitoare la limitele investirii primei instanțe.
Conform disp.art.3001pr.penală după înrergistrarea dosarului la instanță în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest,instanța este datoare să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive,înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate,dispune prin încheiere revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate instanța menține prin încheiere motivată arestarea preventivă.
În speță prima instanță după înregistrarea dosarului ca urmare a finalizării urmăririi penale, trebuia să procedeze în conformitate cu disp.art.3001pr.penală acestea fiind limitele investirii pentru termenul fixat la 15 iulie.
Din acest punct de vedere Curtea constată că instanța de fond a procedat în conformitate cu aceste dispoziții procedurale.
La acest termen fixat la primirea dosarului,instanței nu-i revenea obligația de a verifica regularitatea actului de sesizare,aceste verificări urmând să fie făcute așa cum prevăd.disp.art.300 pr.penală la prima înfățișare care este primul termen de judecată fixat aleatoriu pentru fondul cauzei termen pentru care se citează toate părțile din proces.
Ca urmare criticile recurenților care privesc nelegalitatea încheierii sub acest aspect sunt nefondate,fiind argumentele pentru care nici instanța de recurs în raport de limitele investirii primei instanțe nu va analiza aceste critici ce vor fi analizate la prima înfățișare.
Cu privire la termenul în care trebuia sesizată instanța,Curtea reține că acest termen de 5 zile prev.de art.160 pr.penală este un termen de recomandare și nu de decădere,deoarece nu este vorba de un drept procesual ce trebuie exercitat intr-un anumit termen, și nu poate fi asimilat termenelor în care se exercită drepturile procesuale a căror nerespectare este sancționată cu decăderea din dreptul ce nu a fost exercitat în termen potrivit art.185 pr.penală.
Este astfel nefondată susținerea recurenților privind încetarea de drept a măsurii arestării preventive pe motivul nerespectării acestui termen,cazurile de încetare a măsurilor preventive fiind expres prev.de art.140 pr.penală,iar inculpații nu se încadrează in niciuna din aceste situații.
Este nefondată și critica ce vizează nemotivarea încheierii,întrucât în considerente sunt expuse argumentele ce au determinat instanță să pronunțe o astfel de soluție.
Aspectele învederate referitoare la modul în care instanța s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate nu constituie motiv de revocare a măsurii arestării preventive,revocare care intervine doar în cazul încetării temeiurilor care au determinat arestarea preventivă.
Curtea constată a fi fondate însă criticile recurenților care vizează netemeinicia încheierii recurate.
Astfel așa cum a reținut și prima instanță inculpații au fost trimiși în judecată pentru anumite infracțiuni menționate în rechizitoriu,fiind scoși de sub urmărire penală pentru multe din infracțiunile pentru care a fost începută urmărirea penală.
Instanța de recurs în raport de limitele investirii primei instanțe,nu poate verifica și stabili dacă există identitate între infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și cele pentru care au fost scoși de sub urmărire penală,această verificare urmând a se face de prima instanță în temeiul disp.art.300 pr.penală cu ocazia verificării regularității actului de sesizare.
Curtea reține însă că scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților pentru unele infracțiuni,conduce la concluzia că temeiurile arestării preventive s-au modificat,scăzând în același timp pericolul concret al acestora pentru ordinea publică.
Se constată astfel că în cauză sunt întrunite în continuare condițiile prev. de art.143 Cod pr. penală existând probe și indicii temeinice în sensul art. 681Cod pr. penală, că au fost săvârșite fapte prevăzute de legea penală, existând motive verosimile de a bănui că au fost comise astfel de fapte conform dispoz.art.5 paragraf 1 lit. c din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În ceea ce privește existența pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații dacă ar fi lăsați în libertate, Curtea apreciază că trebuie avute în vedere dispoz.art.136 Cod pr.penală, care reglementează scopul - măsurilor preventive pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală de la judecată ori de la executarea pedepsei.
Fără a se neglija gradul de pericol social al infracțiunilor, Curtea având în vedere împrejurările în care că au fost săvârșite faptele și împrejurări legate de persoana inculpaților unii dintre ei fiind la primul conflict cu legea penală, consideră că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și fără privarea de libertate a acestora,înlocuind în temeiul disp. art.139 pr.penală măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea reglementată de dispoz.art.145 Cod pr.penală, inculpații prezentând suficiente garanții că nu vor împiedica buna desfășurare a procesului și nu se vor sustrage de la judecată.
Instanța apreciază că prin luarea acestei măsuri, ca un avertisment și instituirea unor obligații clare, a căror monitorizare și îndeplinire sunt în sarcina unei autorități, se elimine riscul săvârșirii unor noi infracțiuni de către inculpați, fără a mai fi necesară privarea de libertate a acestora.
Curtea, în temeiul dispoz. art. 38515alin.2 lit. d cod pr.penală, va admite recursurile declarate de inculpați, va casa încheierea în parte, cu privire la măsura arestării preventive și, rejudecând cauza, va înlocui această măsură, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea în care locuiesc, fără încuviințarea instanței, măsură reglementată de dispoz. art. 145 cod pr.penală.
Pe durata acestei măsuri inculpații urmează să respecte toate obligațiile prev. de art. 145 alin.11cod pr.penală și dintre cele prev. la alin.12, pe aceea de a nu frecventa localuri de Internet.
Se va atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare, cu rea credință, a măsurilor și obligațiilor ce le revin, se va lua față de ei măsura arestării preventive în conformitate cu dispoz. art. 145 alin.3 cod pr.penală.
Drept consecință, se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților de sub puterea mandatelor de arestare emise de Tribunalul, după cum urmează: - mandatul de arestare preventivă nr. 10/ 23.05.2008, dosar nr-; mandatul de arestare preventivă nr. 11/ 23.05.2008, dosar nr-, - mandatul de arestare preventivă nr. 12/ 23.05.2008, dosar nr-; - mandatul de arestare preventivă nr. 16/13.06.2008, dosar nr- și - mandatul de arestare preventivă nr. 13/ 23.05.2008, dosar nr- dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.3 cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondate recursurile formulate de inculpații, și, împotriva încheierii din 15 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosar -.
Casează în parte încheierea din 15 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosar -, numai cu privire la măsura preventivă.
În baza art. 3001Cod procedură penală, rap la art. 139 alin.1 și art. 145 alin. 1cod procedură penală
Înlocuiește măsura arestării preventive cu măsura obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea în care locuiesc, fără încuviințarea instanței, respectiv municipiul Dr.Tr. S, jud. M
În baza art. 145 alin. 11cod procedură penală
Pe durata acestei măsuri, inculpații sunt obligați să respecte următoarele obligații:
1. să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz la instanța de judecată, ori de câte ori sunt chemați,
2. să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea acestora, conform programului de supraveghere ce se va întocmi de organul de poliție, sau ori de câte ori sunt chemați, respectiv: Poliția Mun. Dr.Tr. S, jud.
3. să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței.
4. să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În baza art. 145 alin. 12lit.b cod procedură penală
Inculpații, pe durata măsurii, vor respecta și obligația de a nu frecventa localuri de Internet.
În baza art. 145 alin. 3 cod procedură penală
Atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea credință a măsurilor sau a obligațiilor ce le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților de sub puterea mandatelor de arestare emise de Tribunalul Mehedinți, după cum urmează: - I mandatul de arestare preventivă nr.10 din 23 mai 2008 Dosar -, N mandatul de arestare preventivă nr.11 din 23 mai 2008 Dosar -, G mandatul de arestare preventivă nr. 12 din 23 mai 2008 Dosar -, mandatul de arestare preventivă nr.16 din 13 iunie 2008 Dosar -, G mandatul de arestare preventivă nr. 13 din 23 mai 2008 Dosar -, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 iulie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.MP.
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Mirela Ciurezu Gherghe, Nela
