Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 815/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1270/2009)
DECIZIE PENALĂ NR. 815R
Ședința publică de la 01 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Lucia Rog
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 15.05.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/01.06.2009, atașată la fila 5/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței, recurentul-inculpat precizează că menține declarațiile date anterior și nu mai are precizări suplimentare de făcut.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită în temeiul art. 385/15 alin.2 Cod procedură penală admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată, sub aspectul netemeinicie, urmând să se aprecieze cu privire la revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acestei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă.
În opinia apărării, menținerea măsurii arestării preventive la acest moment procesual nu își mai găsește aplicabilitate, întrucât această măsură a fost dispusă în urmă cu 2 ani și 10 luni, respectiv la data de 26.08.2006, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 160 alin.2 Cod procedură penală.
De asemenea, consideră că nu mai subzistă nici temeiurile prevăzute de art. 148 lit. a Cod procedură penală, câtă vreme un astfel de temei s- consumat instantaneu odată cu arestarea preventivă. Or, față de modalitatea de săvârșire a faptei și momentul reținerii și prezentării inculpatului organelor judiciare, se pune în discuție ipoteza inaplicabilității dispozițiilor art. 148 lit. a Cod procedură penală. Cu privire la sustragerea inculpatului trebuie să existe probe în acest sens, care în realitate nu există.
Cu privire la aplicabilitatea disp. art. 148 lit. b Cod procedură penală, apărarea apreciază că nu mai există date cu privire la faptul că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, influențarea unor martori, experți sau părți vătămate ori că va altera sau sustrage mijloacele materiale de probă, având în vedere că de la data arestării preventive au trecut 2 ani și 10 luni.
În ceea ce privește temeiul de la lit. eaa rt. 148 Cod procedură penală, apărarea consideră că acesta este cel mai puțin susținut temei, întrucât inculpatul nu are posibilitatea să exercite presiuni sau să ajungă la o înțelegere frauduloasă cu presupusa parte vătămată, care să împiedice aplicarea legii, câtă vreme această parte vătămată este deținut în Penitenciarul Jilava.
În ceea ce privește rezonabilitatea termenului, consideră că nulitatea hotărârii și conexarea unui alt dosar după doi ani și J sunt chestiuni care nu îi pot fi imputate inculpatului.
În circumstanțiere, arată că inculpatul este o persoană în vârstă, are 8 copii și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului formulat de către inculpat.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, apreciind că în mod judicios instanța de fond a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind că și la acest moment subzistă temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită cercetarea în stare de libertate, întrucât este arestat de aproape 3 ani, are 8 copii, partea vătămată se află în Penitenciarul Jilava, astfel că nu are posibilitatea să îl contacteze și nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, întrucât nu a tras cu mitraliera, el a fost boxer nu pistolar.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 15.05.2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul București - Secția I penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului .
Tribunalul a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la data arestării inculpatului, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și existând indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este trimis în judecată, în acest sens fiind declarațiile martorilor, înregistrările convorbirilor telefonice, rapoartele de constatare tehnico-științifică și procesele-verbale de cercetare la fața locului.
Inculpatul este cercetat pentru comiterea infr. prev.de art.180 alin.2, art.20 raportat la art.174-175 lit.e,i, art.321 și art.217 alin.4 Cod penal, reținându-se că la data de 4.04.2005, inculpatul, în timp ce se afla în incinta complexului comercial, l-a lovit cu în zona feței pe partea vătămată, precum și că la data de 22.08.2006 în timp ce se afla la o spălătorie auto, a tras mai multe focuri cu o armă letală în direcția părții vătămate, fără urmări traumatice, în schimb provocând distrugeri autoturismului acestuia și autoturismelor numiților și, punând și viața persoanelor din zonă în pericol.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a solicitat să fie judecat în stare de libertate.
În motivarea recursului, inculpatul a arătat că este arestat de 2 ani și 10 luni și s-a depășit un termen rezonabil în ceea ce privește arestarea preventivă.
De asemenea s-a mai arătat că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la data când a fost arestat preventiv și că nu sunt date că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Totodată a arătat că nu are antecedente penale și că are 8 copii.
Analizând recursul declarat de către inculpat în raport de motivele invocate cât și din oficiu, Curtea constată că este întemeiat și îl va admite în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală cu referire la art.139 alin.1 și art.145 Cod procedură penală.
Va casa în parte încheierea recurată și va înlocui măsura arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi municipiul
Va impune inculpatului ca pe durata măsurii obligării de nu părăsi localitatea B să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanțele de judecată, la toate termenele ce vor fi acordate, atât cu ocazia soluționării fondului cât și în căile de atac, precum și ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul desemnat cu supravegherea sa, respectiv Poliția Sector 5 B;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
- să nu dețină în locuința, dependințe sau locuri împrejmuite ținând de acestea, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
- să nu intre în legătură, direct sau prin intermediul altor persoane cu partea vătămată și cu martorii, Meiu, și.
Pentru a dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea B, instanța are în vedere prevederile art.5 alin.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale care prevăd că orice persoană are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil pentru a nu se tinde la transformarea prevenției într-o adevărată detenție.
Se constată că în cauză inculpatul este arestat de o durată de 2 ani și 10 luni, respectiv de la 26.08.2006 și chiar dacă cauza este de o anumită complexitate, nu i se poate imputa acestuia termenul de când durează soluționarea dosarului.
Curtea apreciază că termenul de 2 ani și 10 luni închisoare de când inculpatul este arestat este suficient și nu se mai impune menținerea în stare de arest a inculpatului, deoarece s-ar încălca dispozițiile art.5 din Convenția menționată anterior, iar termenul rezonabil ar fi depășit.
Mai este de observat că inculpatul nu are antecedente penale și are 8 copii minori.
În condițiile în care s-au impus anumite măsuri restrictive față de acesta sunt asigurate condițiile pentru desfășurarea în mod corespunzător a cercetării judecătorești.
Mai mult de atât, se pune în vedere inculpatului că în cazul în care va încălca că rea-credință obligațiile ce-i revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
Este adevărat că inculpatul este acuzat de fapte foarte grave și împotriva sa există indicii temeinice cu privire la vinovăția sa dar totuși termenul de arest preventiv de 2 ani și 10 luni este suficient, iar prelungirea acestuia ar duce la depășirea unei durate rezonabile a arestării preventive.
În concluzie, se va admite recursul declarat de inculpatul și se va proceda în sensul celor arătate.
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 15.05.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea recurată și rejudecând:
În baza art. 139 alin. 1.proc.pen. rap. la art. 145.proc.pen. înlocuiește măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi municipiul B pe toată durata judecării prezentei cauze, până la rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 145 alin. 11și 2.proc.pen. impune inculpatului ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanțele de judecată, la toate termenele ce vor fi acordate, atât cu ocazia soluționării fondului cât și în căile de atac, precum și ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul desemnat cu supravegherea sa, respectiv Poliția Sector 5 B;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
- să nu dețină în locuința, dependințe sau locuri împrejmuite ținând de acestea, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
- să nu intre in legătură, direct sau prin intermediul altor persoane cu partea vătămată și cu martorii, Meiu, și.
Pune în vedere inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă acesta nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 1 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
Red.
Dact. AL 2 ex./4.06.09
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Silvia Cerbu, Lucia Rog
