Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 92/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 92/2008
Ședința publică de la 15 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda Trif președinte secție
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: - recurent Inculpat - personal în stare de arest în Penitenciarul M - D și asistat de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Inculpatul recurent declară că este de acord să fie asistat de apărător desemnat din oficiu.
S-a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată separat în proces verbal atașat la dosar.
Apărătorul inculpatului recurent și reprezentanta parchetului arată că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și în rejudecare a se dispune revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat și punerea lui de îndată în stare de libertate, susținând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 148 cod pr. penală pentru a fi menținută starea de arest având în vedere vârsta inculpatului și faptul că acesta a recunoscut și regretat fapta comisă.
Reprezentanta parchetuluisolicitând respingerea recursului ca nefondat, apreciind că subzistă și în prezent temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat. Arată faptul că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea a 4 infracțiuni de furt calificat, reținând și agravanta prev. de art. 75 lit. c cod penal, iar timpul scurs de la arestare este unul rezonabil în raport de multitudinea faptelor săvârșire de inculpat.
Inculpatul recurentavând ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței soluția care se va pronunța.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin încheierea penală din 10 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosar nr- s-a dispus în baza disp. art. 300/2 Cod proc. penală rap. la art. 160/b din același cod menținerea măsurii preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 13 iulie 1988, deținut în Penitenciarul M
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, de către instanța de apel că, din probele administrate în cauză, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani, iar lăsarea în libertate ar prezenta pericol public datorită împrejurării că persoane asupra cărora planează acuzația săvârșirii unor infracțiuni de o gravitate sporită sunt cercetați în stare de libertate.
S-a mai reținut de către instanța de apel că nu au dispărut și nu s-au schimbat temeiurile care justifică luarea măsurii arestării preventive, fiind îndeplinite exigențele art. 5 CEDO.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs în termen inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea orală a motivelor de recurs inculpatul, personal și prin apărătorul legal, a solicitat a se dispune revocarea arestării preventive a inculpatului, cu punerea de îndată în libertate, susținând că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii și că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, raportat la datele ce caracterizează persoana inculpatului, a recunoscut fapta și este o persoană tânără.
Analizând legalitate și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate de către inculpat, precum și din oficiu, conf. art. 385/6 alin. 3 Cod proc. penală, cu referire la disp. art. 136 alin. 1), 143 și 148 lit. d) și f) din Codul d procedură penală și art. 139 din același cod, se apreciază că în cauză recursul declarat de către inculpat nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Curtea de apel constată în principal că prin sentința penală nr. 210/2008 din 07.08.2008, reținând vinovăția inculpatului, Judecătoria Hunedoara, în baza disp. art. 26 Cod penal rap. la art. 208, 209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal ( 3 fapte ) și art. 208, 209 alin.1 lit. e), g) și i) Cod penal, ambele cu aplicarea dis. art. 75 lit. c) Cod penal l-a condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat și complicitate la această infracțiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, printre alții, inculpatul și Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara.
S-a stabilit un prim termen de judecată la data de 16.10.2008.
La data de 10.09.2008, tribunalul, ca instanță de apel, a stabilit termen intermediar pentru verificarea legalității și temeinicie măsurii arestării preventive a inculpatului, conf. art. 300/2, rap. la art. 160/b Cod proc. penală.
În baza textelor de lege arătate, tribunalul a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, pronunțând încheierea penală supusă actualului control de legalitate.
În conformitate cu disp. art. 160/b alin. 3 Cod proc. penală, menținerea arestării preventive în cursul judecății are caracter legal atunci când instanța constată că temeiurile care au justificat această măsură impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în caz, contrar, arestarea preventivă trebuie revocată cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, potrivit alin. 2 al textului de lege amintit.
Curtea de Apel, examinând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate de recurent referitoare la menținerea măsurii arestării preventive, precum și din oficiu, conf. art. 385/6 cod procedură penală, cu referire la art. 143, 148 lit. e) și f) și art. 160/b cod procedură penală, constată că, criticile formulate sub acest aspect sunt nefondate.
Inițial, inculpatul a fost arestat preventiv în baza disp. art. 143,146 și 148 lit. d) și f) Cod proc. penală, texte de lege ce sunt în deplină concordanță cu art. 5 pct. 1 lit. c) CEDO, existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai M de 4 ani - art. 26 Cod penal rap. la art. 208, 209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal ( 3 fapte) și art. 208, 209 alin.1 lit. e), g) și i) Cod penal, ambele cu aplicarea dis. art. 75 lit. c) Cod penal iar lăsare în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Ulterior, inculpatul recurent a fost condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea în condițiile concursului real de infracțiuni a faptelor de complicitate la furt calificat ( 3 fapte) și furt calificat, subzistând astfel temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive.
În acest context, în mod corect, Tribunalul a apreciat că temeiuri care au stat la baza arestării preventive subzistă și în prezent și, având în vedere disp. art. 5 CEDO, existența unei condamnări, chiar în primă instanță a inculpatului, conduce la bănuiala verosimilă că inculpatul recurent a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.
În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, Curtea constată că în cauză sunt îndeplinite cerințele textului de lege - art.148 lit.f) Cod procedură penală, în contextul existenței unei sentințe de condamnare chiar nedefinitivă pentru o infracțiuni destul de grave.
În ce privește susținerile recurentului inculpat referitoare la circumstanțele personale, Curtea are a amintii că acestea nu au nici o relevanță în actuala fază procesuală, ele putând constitui eventual circumstanțe atenuante judiciare în ipoteza menținerii hotărârii de condamnare.
Ca atare, menținerea arestării preventive în cursul soluționării apelurilor declarate în cauză este legală și temeinică, aflându-se în deplină concordanță cu disp. art. 300/2, rap. la art. 160/b alin. 3 Cod proc. penală și art. 5 CEDO.
Nu este de neglijat a se arăta că, pentru motivele expuse mai sus și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, se apreciază că nu se impune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Așa fiind, în baza dis. art. 385/15 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală se va respinge nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
În baza disp. art. 192 alin. 2) Cod procedură penală obligă pe numitul recurent la plata sumei de 90 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DE CIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 90 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
/ 2 ex./ 17.09.2008
Jud. fond:,
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
MINUTA DECIZIE I PENALĂ Nr. 92/2008
ÎN NUMELE LEGII
DE CIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 90 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Ss - - ss - - - ss - -
Pentru conformitate,
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda Trif
