Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 935/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr. 5393/2/2009
1409/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 935
Ședința publică de la 19 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreea Cioată
JUDECĂTOR 2: Florică Duță
JUDECĂTOR 3: Petre Popescu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de către inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții - inculpați: personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, emisă de Baroul București - Cabinet individual, personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, emisă de Baroul București - Cabinet individual, personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, emisă de Baroul București - Cabinet individual, personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, personal și asistat de avocat ales G și personal, în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr., emisă de Baroul București - Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că, nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, având în vedere că acesta a recunoscut comiterea unui singur act material și că, în raport de circumstanțele personale ale acestuia, reiese că nu ar prezenta un pericol public, dacă ar fi lăsat în libertate și nici că s-ar sustrage de la cercetări.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că, acesta a recunoscut și regretat singura faptă comisă, el fiind consumator și nu traficant de droguri, să se aibă în vedere vârsta acestuia și faptul că, nu au intervenit temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri preventive.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate a inculpatului, având în vedere că, inculpatul a recunoscut singura faptă ce i se impută, iar din circumstanțele personale ale acestuia, nu rezultă că, lăsat liber ar fi un pericol pentru ordinea publică.
Mai arată că nu au apărut indicii noi, care să justifice menținerea acestei măsuri preventive, solicitând înlocuirea acestei măsuri cu măsura prevăzută la art. 136 lit. b Cod procedură penală.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, deoarece inculpatul a recunoscut că era consumator de droguri, a săvârșit un singur act material, a recunoscut fapta și a colaborat cu organele de anchetă, formulând și un denunț în acest sens. În raport și de circumstanțele personale ale acestuia, apreciază că nu ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică și nici nu se va sustrage de la cercetări.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și revocarea stării de arest a inculpatului, având în vedere că acesta este arestat de peste 120 de zile, a recunoscut și regretat fapta comisă, inculpatul nu prezintă un pericol social, nu este cunoscut cu antecedente penale și lăsat în libertate nu ar putea influența cercetările și ar putea să-și termine studiile, depunând în acest sens o adeverință școlară.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și lăsarea în libertate a inculpatului, având în vedere că acesta este arestat de circa 4 luni, a recunoscut și regretat fapta comisă. Precizează că, între timp nu au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestuia în stare de arest, persoana inculpatului nu prezintă un pericol pentru ordinea publică și că, la data arestării urma un tratament.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, având în vedere că, este arestat de mult timp, acesta și-a recunoscut și regretat fapta comisă, urmărirea penală este finalizată și în raport de circumstanțele personale ale acestuia, consideră că nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor, ca nefondate și menținerea soluției instanței de fond, pe care o consideră legală și temeinică. Apreciază că, circumstanțele personale ale inculpaților nu le sunt favorabile, aceștia reprezintă un pericol cert pentru ordinea publică, nu a fost depășită durata rezonabilă a măsurii arestării preventive, iar în raport de natura și gravitatea faptelor, consideră că se impune judecarea inculpaților în stare de arest preventiv.
În ultimul cuvânt, recurenții - inculpați precizează că se raliază celor expuse de către apărătorii aleși, recunosc și regretă faptele pentru care sunt trimiși în judecată, solicitând să fie puși în libertate.
CURTEA,
Cu privire la recursurile penale de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 4.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr- s-a dispus printre altele măsuri și menținerea stării de arest a inculpaților,.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. 270/D/P/2008 din data de 6.04.2009, DIICOT - Structura Centrală a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, toporcea, și inculpatul, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 și art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.
Prin rechizitoriul nr. 270/D/P/2008 din data de 06.04.2009, DIICOT- Structura Centrală a dispus trimiterea în judecată a inculpaților -, și inculpatul, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, prev. de art. art.2 al.1 și 2 din Lg.143/2000 și art.4 alin.1 și 2 din Lg. nr.143/2000.
În fapt s-a reținut că, în perioada decembrie 2008- februarie 2009, inculpații au vândut droguri de risc și mare risc mai multor persoane.
Organele de urmarire penala, pe linie informativă, s-au sesizat cu privire la faptul că o grupare infractionala, a carei membrii erau cunoscuti după porecle, se ocupa cu traficul de stupefiante în zona cluburilor de lux din B, sens în care, s-a autorizat un investigator și un colaborator în vederea tragerii la raspundere penala a celor implicati.
Astfel, au fost documentate mai multe activitati infractionale, și anume:
În data de 04.12.2008, inculpatii și, au vandut canabis colaboratorului autorizat, iar in data de 11.12.2008, aceleași persoane au vandut colaboratorului canabis și extasy.
La aceeasi dată, cei doi inculpati impreuna cu numitul au remis trei comprimate de extasy aceluiasi colaborator sub acoperire.
În data de 18.12.2008, inculpatul impreuna cu alte persoane, au vandut colaboratorului autorizat 2 gr. hahiș și 5 blottere, pentru suma de 1120 lei.
În data de 12.01.2008, inculpatii și au vandut colaboratorului 3,6 gr. canabis, pentru suma de 300 lei.
În data de 13.01.2009, inculpatii și zis "", au vandut colaboratorului sub acoperire 2 comprimate de extasy, cu suma de 350 lei.
În data de 14.01.2009, inculpații și, au vandut colaboratorului 5 doze de amfetamină cu suma de 1000 lei.
În data de 01.02.2009, colaboratorul sub acoperire a cumparat de la inculpatul, ce se afla intr-un autovehicul impreuna cu, 13 doze de, cu suma de 1700 lei.
În data de 05.02.2009, inculpatul a vandut colaboratorului sub acoperire 25 doze de, cu suma de 3000 lei.
În data de 10.02.2009, inculpatul, împreună cu inculpatul și, au vandut colaboratorului sub acoperire 49 doze de, cu suma de 4900 lei. Inculpatul recunoaște dealtfel calitatea sa de intermediar, în vânzarea de hașiș și canabis ( fila 66, 2).
Cu ocazia controlului corporal, asupra inculpaților și s-au găsit cantare electronice de mare precizie și mai multe foițe folosite pentru dozarea drogurilor. Asupra acestor 2 inculpați s-au mai gasit 1 doza și canabis, în cantitate totală de 46 gr.
În data de 10.02.2009, inculpații și au vândut colaboratorului sub acoperire 10 doze cu suma de 1300 lei. Asupra inculpatului s-au mai găsit 49 doze de.
În data de 10.02.2008, inculpatul a vândut unui denunțător 36 doze de, cu suma de 3600 lei.
Inculpatul, prin declarația dată la 12.02.2009 (fila 43 verso, 2), arată că în luna decembrie 2008, cumpărat cocaină de la inculpatul, pentru consum propriu.
În data de 10.02.2009, inculpatul formulează un denunț în baza art. 16 din Lg. 143/2000, cu privire la coinculpatul, zis "", reiterând faptul că a mai cumpărat de mai multe ori cocaina de la acesta și cu alte ocazii. Organele de politie au organizat un flagrant, inc ulpatul luând legătura cu vânzatorul, urmand sa achizioneze de la acesta, 10 gr. de cocaina cu suma de 4900 lei.
s-a întalnit în zona bezinariei - Bd. - - sector 2, în jurul orei 02,00 noaptea-, inculpatul aflandu-se la volanul unui autoturism marca BMW in care se afla și coinculpatul, varul său. La intalnire, au mai participat și investigatorul sub acoperire,. i-a fost oferita cu titlu de mostră, o doza de cocaina, de către inculpatul, urmand sa se reîntoarcă și cu restul de cocaină, după câteva minute.
Inculpații și s-au reîntors conform celor stabilite, în parcarea din spatele benzinariei, ocazie cu care denunțătorul a plătit inculpatului suma de 4900 lei și a primit de la inculpatul, 9 bile de cocaină.
În drept, în sarcina inculpaților s-a reținut:
1 - -săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc în formă continuată prev de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp
2 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc și de mare risc în formă continuată și a infracțiunii de deținere, fără drept, de droguri de risc în vederea consumului propriu prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp, art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000; ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cp
3 - - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc și mare risc în formă continuată prev de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp
4 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc și mare risc în formă continuată prev de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp, art. 37 lit a Cp și art. 16 din Legea nr. 143/2000
5 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată, prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp;
6 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000
7 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc și de mare risc în formă continuată, precum și deținere, fără drept, de droguri de risc în vederea consumului propriu în formă contiuată, prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp, ambele cu aplic art. 33 lit. a Cp
8 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc și de mare risc, prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000;
9 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc și de mare risc în formă continuată, prev de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp
10 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc în formă continuată, prev de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp
11 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc prev de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000
12 - săvarșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc în formă continuată prev de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cp.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului Tribunalul a constatat următoarele:
Potrivit art. 3002Cpp în cazurile în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datorare să verifice periodic în cursul judecătii legalitatea și temeinicia arestării preventive în vederea respectării drepturilor prevăzute de art. 5 parag. 4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO).
Potrivit art.160 Cpp în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, în cazul inculpaților majori, legalitatea și temeinicia arestării preventive. Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Cand instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea aretării preventive.
Tribunalul a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat nici la cest moment procesual (148 lit. f și art. 143 Cpp) și, în raport de stadiul procesual al cauzei, justifică în continuare privarea de libertate a acestora.
În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 143 Cpp, Tribunalul reține că în cauză există probe directe și indicii temeinice ( probe indirecte), că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost cercetate și pentru care s-a emis mandatul de arestare preventivă.
Astfel, conform art. 143 Cpp, măsura arestării preventive poate fi dispusă în cazul în care există probe sau indicii temeinice ca a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, în speță de fața vinovăția inculpaților fiind dovedită prin următoarele mijloace de proba: convorbiri telefonice interceptate, procesele verbale de supraveghere operativă, procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, procesele verbale întocmite de colaboratorul sub acoperire, procesele verbale de constatare a săvârșirii unor infracțiuni flagrante, declarațiile de recunoaștere ale inculpaților,
Probele și indiciile temeinice pot conduce la reținerea unei suspiciuni rezonabile în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală ( în acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Fox, și Hartley Marii Britanii, Hotararea din 30 august 1990, parg. 31-32)
Analiza temeiurilor de fapt ale acestei arestării preventive de către instanța presupune antamarea de către instanța a faptelor principale (res probandae) sau a probatorii (res probantes) în vederea constatării existenței unei suspiciuni rezonabile în sensul art. 5 parag. 1 lit. c parag. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), cu privire la săvârșirea unei infracțiuni iar nu analiza probelor, a mijloacelor de probă, sau a modalității administrării acestora.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, este închisoarea, fiind astfel satisfăcută condiția prevăzută de art. 136 alin. 6 Cpp.
De asemenea, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit f Cpp. respectiv pedeapsa prevăzute de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Aprecierea acestei ultime condiții presupune atât o analiză procedural penală cat și o analiză criminologică.
Tribunalul a avut în vedere în analiza ambelor aspecte natura și modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor în privința cărora există bănuiala legitimă că au fost comise de inculpați, care violează regulile și normele referitoare la interesul general existente în societate. Infracțiunile reținute, prin amploarea, intensitatea și formele lor de manifestare, perturba grav desfășurarea relațiilor sociale la nivel instituțional și interpersonal, determinând scăderea prestigiului autorităților și instituțiilor publice romane precum și creșterea indicelui de percepție a relațiilor sociale normale în domeniul justiției.
Acțiunile infracționale pentru care inculpații au fost cercetați și trimiși în judecată aduc atingere principiului statului de drept, pe baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia precum și credibilității sistemului judiciar întrucât, realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru supremația legii și a principiilor statului de drept.
De asemenea se va avea în vedere amploarea pe care a luat-o acest gen de infracțiunii în țara noastră, cu o dezvoltare impresionantă în capitală unde în fiecare zona există grupuri infracționale specializate pe traficul de droguri, organizate ierarhic, existând uneori tendința de a se exclude uni pe alții pentru acapararea de noii clienți consumatori de droguri precum și răspândirea acestui gen de infracțiunii în rândul tineretului, acesta fiind punctul de atracție a marilor traficanți de droguri ce profită de lipsa de experiență de viață a acestora.
Astfel, Tribunalul consideră că infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații și pentru care s-a dispus arestarea preventiva a acestora, prin gravitatea deosebită (vânzarea de droguri) și reacția publicului, creează o stare de neliniște capabilă să justifice menținerea arestării preventive fiind satisfăcute astfel și prevederilor art. 5 parag. 1 lit. c și parag. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( CEDO).
Totodată, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților corespunde scopului reglementat de dispozițiile art. 136 Cpp, privarea acestora de libertate fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Tribunalul a apreciat că durata arestării preventive a inculpaților nu depășește durata rezonabilă a arestării preventive, prin raportare la dispozițiile art. 5 alin. 3 din CEDO și la principiile și criteriile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului(cauza Austriei, Hotararea din 28 martie 1990, cauza Labita c Italiei, Hotararea din 6 aprilie 2000, parag. 152 și urm. cauza c Elveției, Hotararea din 26 ianuarie 1993, parag. 30-40, cauza Contrada c Italiei, Hotararea din 24 august 1998, parag. 51-57, cauzac Franței, Hotararea din 23 septembrie 1998, parag. 94- 122).
Cu privire la susținerile apărării în sensul că inculpații au fost audiați și, ca urmare a acestui fapt, s-a impus luarea unei alte măsuri, Tribunalul a apreciat că acesta n8u poate, la acest moment procesual, să constituie un motiv care să determinând cercetarea în stare de libertate a acestora, întrucât în prezenta cauză urmează a se efectua și alte acte procesuale respectiv audierea martorilor precum și administrarea altor probe iar lăsarea în libertate a inculpaților ar influența buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inc., și care au solicitat să fie judecați în stare de libertate motivând conduita sinceră pe parcursul procesului penal și faptul că lăsarea lor în libertate după o perioadă de 4 luni de arest preventiv nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică.
Curtea examinând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosar, în raport de critica formulată cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 3856(3) Cod procedură penală constată nefondate recursurile.
Inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social iar temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, art. 148 lit. f Cod procedură penală, nu au încetat și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ce privește o cauză penală complexă, atât prin numărul inculpaților cercetați cât și numărul infracțiunilor reținute în speță.
Ca urmare se constată că încheierea atacată este legală și temeinică, în cauză fiind îndeplinite cerințele art. 160 (2) Cod procedură penală considerente față de care recursurile urmează a fi respinse ca nefondate în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 4.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr. 5393/2/20 și-i obligă la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-13.07.2009
Președinte:Andreea CioatăJudecători:Andreea Cioată, Florică Duță, Petre Popescu