Nerespectarea hotărârilor judecătorești (art. 271 cod penal). Decizia 773/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 773/R DOSAR NR-
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Barbu JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu
- - - JUDECĂTOR 3: Alina Constanța
- C - Judecător
- Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public -procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpații, și de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 96/A din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare se constată lipsa părților.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 4 noiembrie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12 noiembrie 2009, respectiv 17 noiembrie 2009.
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr. 1780 din 12.12.2008 Judecătoria Brașov în temeiul art.271 alin.2 Cod penal a condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de un an închisoare pentru comiterea infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești.
În temeiul art.71 alin.1 Cod penal a interzis ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a, și lit.b Cod penal.
În temeiul art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de trei ani, termen stabilit conform art.82 Cod penal.
În temeiul art.71 alin. final Cod penal a suspendat pe durata termenului de încercare executarea pedepselor accesorii, prevăzute de art.71 alin.1 Cod penal coroborat cu art.64 alin.1 lit.a teza a II a, și lit. Cod penal.
În temeiul art.359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În temeiul art.271 alin.2 Cod penal a condamnat pe inculpata, la pedeapsa de un an închisoare pentru comiterea infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești.
În temeiul art.71 alin.1 Cod penal a interzis ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a, și lit.b Cod penal.
În temeiul art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de trei ani, termen stabilit conform art.82 Cod penal.
În temeiul art.71 alin. final Cod penal a suspendat pe durata termenului de încercare executarea pedepselor accesorii, prevăzute de art.71 alin.1 Cod penal coroborat cu art.64 alin.1 lit.a teza a II a, și lit. Cod penal.
În temeiul art.359 Cod procedură penală a atrs atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
A luat act că nu partea vătămată nu a formulat pretenții civile.
În temeiul art.191 alin.2 Cod procedură penală a obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor. Deși știau că au obligația de a lăsa imobilul în posesia părții vătămate, astfel cum se stabilise prin hotărârile judecătorești ce le cunoșteau potrivit declarațiilor furnizate, au refuzat să le respecte întrucât le-au apreciat "nevalabile" (declarația inculpatului furnizată în instanță și declarația inculpatei aflată la fila 29/31 dosar urmărire penală). Inculpatul a declarat că după câștigarea licitației de către partea vătămată, a fost lăsat de aceasta să mai stea în casă timp de patru ani. După patru ani, partea vătămată a spus inculpatului că "nu îl mai poate ține" întrucât trebuie să facă reparații la casă, să o renoveze. (declarația inculpatului furnizată în instanță).
Cât privește titlurile nerespectate de inculpați, instanța de judecată reține că partea vătămată a câștigat licitația, or licitația face parte potrivit legii din etapa procesului civil constând în executarea silită a dispozițiilor hotărârii judecătorești. Urmare câștigării licitației, partea vătămată a primit actul de adjudecare în anul 2002. Or, potrivit art.518 alin.1 Cod procedură civilă "prin actul de adjudecare,proprietatea imobiluluisau, după caz, un alt drept real care a făcut obiectul urmăririi silitese transmite de la debitor la adjudecatar."Inculpații nu au respectat însemnătatea juridică a acestui act, întrucât după ce partea vătămată le-a cerut să plece, au refuzat, motivat de aprecierea personală că hotărârile judecătorești sunt nevalabile. Or,sentința civilă 604/2005 a Judecătoriei Pucioasa și sentința civilă 687/2006 a Judecătoriei Pucioasaobligau inculpații la respectarea dreptului de proprietate al părții vătămate, drept consfințit și de art.44 din Constituția României.
Instanța de judecată reține că inculpații nu mai locuiesc actualmente în imobil, fapt ce rezultă din declarația inculpatului care a menționat că locuiește la rude și din depoziția martorului care a menționat "nu locuiește nimeni în casă, știu că are geamurile sparte, e deteriorată". În consecință, instanța apreciază inoportună aplicarea art.348 Cod procedură penală potrivit cu care instanța, chiar daca nu exista constituire de parte civila, se pronunța asupra reparării pagubei materiale si a daunelor morale in cazurile prevăzute in art. 17, iar in celelalte cazuri numai cu privire la restituirea lucrului, desființarea totala sau parțiala a unui înscris si restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii
Prin decizia penală nr. 96/A din 30.03.2009 Tribunalul Brașova respins apelurile formulate de partea vătămată și de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 1780/12.12.2008 a Judecătoriei Brașov, care a fost menținută.
În baza art. 192 alin.2 pr.pen. a obligat fiecare apelant la plata către stat a sumei de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În baza a două hotărâri judecătorești -respectiv sentința civila nr. 604/2005 si nr. 687/2006 ambele ale Judecătoriei Pucioasa, hotărâri executorii - s-a dispus obligarea inculpatului să lase părții vătămate în deplină proprietate și posesie imobilul situat în P, str H -, nr. 92, jud. Dîmbovița precum și evacuarea celor doi inculpați din imobilul indicat.
Tribunalul va reține -similar cu prima instanță -că cei doi inculpați cunoșteau cele două hotărâri anterior indicate pe care însă le-a apreciat "nevalabile" (declarația inculpatului, fila 24 dosarul Judecătoriei Brașov ) și au înțeles ca, prin orice mijloace, să-l împiedice pe de a folosi imobilul menționat.
In acest sens inculpații au înțeles să " apeleze " de mai multe ori la presă și televiziunea locală sau să " se pună în ușă cu mâinile întinse lateral ca să nu intre " toate acestea in scopul vizat de art. 271 al 2 Cod penal respectiv împiedicarea părții vătămate de a folosi imobilul sau din P, str. -.
Situația de fapt anterior expusă a fost în mod just reținută de către prima instanță prin coroborarea probelor existente la dosarul cauzei observându-se chiar declarațiile celor doi inculpați -relativ la inculpata susținerile sale din cursul urmăririi penale - ce se coroborează, cum o impune art. 69. pr.pen. cu declaratiile martorilor, procesul verbal de cercetarea la fața locului, procesul verbal de punere în executare etc.
Faptele inculpaților si - care, pe de altă parte, au fost "tolerați" în imobilul părții vătămate timp de 4 ani iar în momentul în care a încercat să-și exercite prerogativele dreptului de proprietate a fost împiedicat în mod repetat de acțiunile celor doi inculpați -întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 271 al 2 Cod penal cum în mod direct a reținut Judecătoria Brașov.
Tot în mod just prima instanță a individualizat pedepsele aplicate inculpaților si -urmând criteriile de individualizare vizate de art. 72 Cod penal - si a făcut aplicarea art. 81 Cod penal în sensul suspendării condiționate a executării respectivelor pedepse fiind întrunite condițiile cumulativ avute în vedere de acest text penal.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs partea vătămată și inculpații și.
Partea vătămată nu și-a motivat recursul în scris și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-l susține, astfel că recursul declarat de acesta va fi examinat prin prisma motivelor de recurs, care potrivit art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, se iau în considerare din oficiu.
Inculpații și, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală. În motivarea recursului inculpații arată că nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor, fiind de bună credință, în cauză nefiind administrate toate probele.
Cazurile de casare invocate sunt cele prevăzute de art. 385/9 pct. 9, 10 și 13 Cod procedură penală.
Verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:
Instanțele de fond au stabilit în mod corect starea de fapt în deplină concordanță cu probele administrate în cauză. În posesia unor titluri executorii, constând în mai multe sentințe judecătorești definitive, partea vătămată a încercat să le pună în executare prin intermediul executorului judecătoresc, însă inculpații au refuzat să pună în executare titlurile executorii, partea vătămată fiind nevoită să apeleze la poliție. Martorii audiați în cauză au relatat că au fost incidente cu ocazia executării silite, datorită opoziției inculpaților de a lăsa imobilele casă și teren situate în P, str. -, nr. 94/92 ce făcea obiectul titlurilor executorii în posesia părții vătămate. Titlurile executorii erau împotriva ambilor inculpați, inculpata fiind menționată în sentința având ca obiect evacuarea din imobil.
Aspectele invocate de către inculpați referitoare la legalitatea actului de adjudecare nu au relevanță în cauză, având în vedere faptul că în discuție sunt deja titluri executorii, pentru a căror contestare este prevăzută o altă procedură și la care inculpații nu au apelat, din moment ce s-a ajuns la executarea silită prin intermediul executorului judecătoresc și al poliției.
Pe cale de consecință, în mod întemeiat instanțele de fond au reținut vinovăția inculpaților în forma intenției directe la săvârșirea faptei de împiedicare a părții vătămate de a folosi locuința deținută în baza titlurilor executorii.
Pedepsele aplicate inculpaților au fost în mod judicios individualizate, conform criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal, ținându-se cont de gradul de pericol social concret al faptelor, relativ ridicat, cât și de persoana fiecărui inculpat, aceștia fiind persoane mature, integrați în familie, inculpatul suferind în trecut numeroase condamnări la pedeapsa amenzii, care nu atrag însă starea de recidivă. Pedepsele de câte 1 an închisoare, orientate mediu între minimul și maximul special prevăzut de lege corespund gravității faptelor, cât și persoanei fiecărui inculpat, iar suspendarea condiționată a executării acestora constituie un avertisment suficient pentru ambii inculpați cu privire la condamnarea suferită și este de natură a asigura reeducarea acestora, cât și realizarea scopului preventiv al pedepsei, în general.
Nu au fost identificate aspecte referitoare la aplicarea cazurilor de casare invocate de către inculpați, respectiv cele prevăzute de art. 385/9 pct. 9, 10 și 13 Cod procedură penală, astfel că, având în vedere considerentele de mai sus, curtea, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile celor doi inculpați și va menține decizia atacată ca fiind legală și temeinică.
Nefondat este și recursul declarat de partea vătămată, nefiind aplicabil niciunul dintre cazurile ce pot fi luate în considerare din oficiu, dat fiind faptul că recursul nu a fost motivat, astfel că va fi respins.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală, onorariile avocaților din oficiu desemnați inculpaților, în sumă de câte 100 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați să plătească statului câte 100 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpații și, precum și de partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 96/30.03.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru cei doi inculpați, în sumă de câte 100 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Obligă recurenții inculpați și partea vătămată să plătească statului câte 100 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - C
GREFIER
Red. EB/7.12.2009
Dact.BD/8.12.2009
Jud. fond
Jud. apel /
- 2 exemplare -
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Simona Franguloiu, Alina Constanța
