Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 30/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (122/2009 )
DECIZIA PENALĂ NR. 30/
Ședința publică de la 09 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.1475/18 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat apelantul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, lipsind intimata parte vătămată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind, apelantul inculpat arată că este de acord să dea declarație.
Potrivit art. 378 alin.11Cpp este ascultat apelantul inculpat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat, având cuvântul, arată că apelul vizează redozarea pedepsei în principal și schimbarea încadrării juridice din art.20 raportat la art.174-175 Cp în art.182 alin.1 Cp.
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, solicită a se avea în vedere că inculpatul nu a avut niciodată intenția de aoo morî pe partea vătămată, acesta reacționând sub impulsul unei stări de gelozie.
În ceea ce privește redozarea pedepsei, în situația în care se va admite cererea de schimbare a încadrării juridice, solicită a se dispune aplicarea unei pedepse îndreptate spre minimul special și înlăturarea sporului aplicat de către instanța de fond având în vedere atitudinea inculpatului de recunoaștere și de colaborare cu organele de urmărire penală.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, cu privire la cererea de schimbare de încadrare juridică apreciază că aceasta este neîntemeiată față de leziunile traumatice care au fost produse și având în vedere documentația medicală din care rezultă că cele 16-18 zile care au fost necesare părții vătămate pentru vindecare sunt complinite cu mențiunea că viața victimei a fost pusă în primejdie, leziunea traumatică determinând totodată instalarea unui prejudiciu estetic major. Raportat la aceste argumente apreciază că încadrarea juridică este justă.
Cu privire la reindividualizarea pedepsei, în raport de datele din raportul de expertiză psihiatrică - date potrivit cărora inculpatul a comis fapta cu discernământ diminuat -, față de poziția procesuală constant sinceră și de lipsa antecedentelor penale solicită să se constate și să se aplice circumstanțe atenuante, urmând a coborî pedeapsa sub minimul special și a se înlătura sporul aplicat de către instanța de fond. Sub acest aspect, solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea în parte a sentinței penale atacate și, pe fond, prin aplicarea dispozițiilor art.74 cu referire la art.76 lit.a Cp să se reindividualizeze pedeapsa sub limita minimă a textelor incriminatorii.
Apelantul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că dorește să se reintegreze în societate.
CURTEA,
Deliberând, asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1475/F/18.12.2008 a Tribunalul București - Secția I-a Penală s-a hotărât:
În baza art. 20 alin. l din Codul penal raportat la art. 174 alin. 1 din Codul penal art. 175 alin. 1 lit. i din Codul penal, a condamnat pe inculpatul - fiul lui și, născut la 21.12.1950 în B - la pedeapsa de 12 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
Conform an. 65 alin. 2 din Codul penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b din Codul penal, pe o durată de 5 ani.
În baza art. 193 alin. 1 din Codul penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare.
În temeiul art. 180 alin. 2 din Codul penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 alin.l din Codul penal, a aplicat inculpatului pedeapsa mai grea, de12 ani si 6 luni închisoare, sporită cu 4 ani si 6 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 17 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b din Codul penal.
A aplicat art. 71, 64 lit. a, b din Codul penal.
În temeiul art. 88 din Codul penal, a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 02.06.2008 la zi, menținând starea de arest a inculpatului, în temeiul art. 350 din Codul d e procedură penală.
Conform art. 14 raportat la art. 346 din Codul d e procedură penală, a obligat pe inculpatul la plata către partea civilă a echivalentului în lei a sumei de 10000 EURO, la cursul de schimb al BNR de la data efectuării plății, reprezentând daune morale.
A obligat inculpatul la plata către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență Bas umei de 1499,03 lei plus dobânda legală de referință a BNR, de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea debitului, respectiv la plata către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență Bas umei de 15524,3 lei, reprezentând despăgubiri civile.
În baza art. 113 Cod penal, a obligat pe inculpat, pe timpul executării pedepsei, la tratament medical până la însănătoșire.
În temeiul art. 191 din Codul d e procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 1280 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Partea vătămată și inculpatul s-au cunoscut în anul 2004, cei doi începând o relație sentimentală, care a durat aproximativ 8 luni. întrucât inculpatul se manifesta violent, partea vătămată a hotărât să întrerupă această relație. Din acel moment, pe fondul unei stări de gelozie accentuate și a tulburărilor psihice, inculpatul a exercitat în mod repetat presiuni asupra părții vătămate pentru ca aceasta să revină asupra deciziei, ce au culminat cu actele de agresiune din 20.09.2006, 20.10.2006 și 01.06.2008.
Astfel, în ziua de 20.09.2006, în jurul orelor 07.00, inculpatul s-a deplasat la locul de muncă al părții vătămate (punct de lucru al, situat în B, Calea nr.112, sectorul 1), aplicându-i acesteia mai multe lovituri cu pumnii și un cuțit.
a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență, conform foii de observație prezentând următorul diagnostic: "plăgi tăiate (cuțit) - regiune geniană, transfixiantă, cu interesarea feței vestibulare a limbii, regiune suprasprâncenoasă stânga, regiune glabelară, regiune temporală, narină și regiune geninană hemifața dreaptă; plăgi tăiate (cuțit) superficiale - deget II mâna dreaptă, deget III mâna și sân drept, cadran supero-extern ".
Leziunile suferite de partea vătămată au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal nr.A- întocmit de Institutul Național de Medicină Legală "Prof. Dr. Minovici".
În noaptea de 19/20.10.2006, inculpatul a intrat în scara 3 blocului din B,-, sector 6, unde domiciliază partea vătămată și folosind o carioca de culoare neagră, a scris pe pereți mai multe mesaje prin care o insulta și amenința cu moartea pe, fiind surprins de martorii și, vecini cu partea vătămată, ce au anunțat organele de poliție.
Martorul a fotografiat mesajele cu un aparat foto digital, pe care le-a transferat pe un CD, ce a fost predat anchetatorilor.
Este evident că această amenințare a inspirat părții vătămate o temere gravă în contextul în care, anterior, inculpatul se manifestase deosebit de violent, agresând-o pe aceasta cu un cuțit.
În seara zilei de 01.06.2008, inculpatul s-a deplasat în apropierea domiciliului părții vătămate având asupra sa un cuțit cu lama de aproximativ 15 cm. așteptând ca aceasta să părăsească locuința.
În jurul orelor 20:15, a plecat de la domiciliu către stația "- -", urcând în troleibuzul liniei 91, fiind urmată de inculpat. Aici, inculpatul a abordat-o pe partea vătămată, solicitându-i să-și retragă plângerile penale împotriva sa, afirmând că o iubește, invitând-o la o cafea.
Partea vătămată l-a refuzat pe inculpat, acesta mulțumindu-i că a acceptat să discute cu el, după care s-a îndreptat spre ușa din față a troleibuzului ce oprise, între timp, în stația "Facultatea de Drept, de pe B-dul - -, din B, sectorul 5, crezând că va fi lăsată în. Imediat însă inculpatul s-a întors, îndreptându-se către partea vătămată, cu mâna prinzând-o de gât, iar cu cuțitul pe care îl ținea în mâna dreaptă aplicându-i o lovitură puternică în zona feței, ce i-a provocat o plagă de sub bărbie până în zona tâmplei stângi, cu secționarea arterelor vasculare faciale.
Apoi, inculpatul a coborât în grabă pe ușile din mijloc ale troleibuzului și s-a îndreptat către fiind urmărit însă de alți doi călători, martorii și, respectiv de martorul ce se afla în stația "Facultatea de Drept".
Inculpatul a început să fugă în direcția podului și ajungând pe malul râului D, a aruncat cuțitul în apa râului, imediat fiind imobilizat de cei trei martori și de un echipaj de poliție.
Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Universitar de Urgență, conform foii de observație clinică prezentând următorul diagnostic: "plagă confuză (cuțit) obraz stâng, prelungită la nivelul scalpului temporar, cu hemoragie arterială activă, secțiunea arteră facială, arteră temporală superficială, glandă parotidă, ramuri motorii bucal și mandibular, nerv facial, musculatură facială; șoc hemoragie compensat"; aceasta a fost supusă la două intervenții chirurgicale, rămânând internată până la data de 16.06.2008.
Leziunea traumatică suferită de partea vătămată i-a pus în primejdie viața, a necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, determinând totodată instalarea unui prejudiciu estetic major, astfel cum rezultă din concluziile raportului medico-legal nr. Al/10272/2008 al Institutului Național de Medicină Legală "Prof. Dr. Minovici".
Fiind audiat, atât în faza de urmărire penală cât și în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea mai sus expusă, precizând însă, în faza de judecată, că nu a intenționat să o ucidă pe.
Această susținere este infirmată de materialul probator administrat din care rezultă fără dubiu că, la data de 01.06.2008, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale -moartea victimei, urmărind producerea lui, având în vedere instrumentul întrebuințat pentru atac, zona vitală în care a fost aplicată lovitura și intensitatea acesteia.
Mărturisirea inculpatului se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul procesului penal: plângerile și declarațiile părții vătămate, depozițiile martorilor, și, foile de observație clinică și rapoartele de expertiză medico-legală, procesele verbale întocmite de organele de poliție, CD-ul predat de martorul și planșa fotografică cu imagini de pe acest CD.
Fapta inculpatului, care la data de 20.09.2006, a agresat-o pe partea vătămată, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violențe, prevăzute de art. 180 alin.2 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat, care la data de 20.10.2006, a scris pe pereții scării blocului unde locuiește partea vătămată mesaje prin care o amenința pe aceasta cu moartea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, prevăzute de art. 193 alin.l Cod penal.
Fapta inculpatului, care la data de 01.06.2008, în loc public, a lovit cu un cuțit în zona facială pe partea vătămată cu intenția de a o ucide, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat, prevăzută de art.20 alin. l Cod penal raportat la art. 174 alin. l Cod penal - art. 175 alin. l lit. i Cod penal, cele trei infracțiuni aflându-se în concurs real, prev. de art. 33 lit. a din Codul penal.
La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate se va ține seama de gradul deosebit de ridicat al faptelor, de împrejurările și modalitatea în care au fost comise, de rezultatul produs, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului.
fizice și psihice cauzate părții vătămate prin acțiunile repetate ale inculpatului, mobilul acestora, brutalitatea cu care a acționat, a justificat aprecierea instanței că, pentru infracțiunile comise se impune aplicarea maximului pedepselor prevăzute de lege.
Așadar, în baza art. 20 alin. l din Codul penal rap. la art. 174 alin. 1 din Codul penal art. 175 alin. 1 lit. i din Codul penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 12 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
Conform art. 65 alin. 2 din Codul penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b din Codul penal, pe o durată de 5 ani.
In baza art. 193 alin. 1 din Codul penal a condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare.
In temeiul art. 180 alin. 2 din Codul penal a condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violente.
In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 alin. l din Codul penal a aplicat inculpatului pedeapsa mai grea, de 12 ani și 6 luni închisoare, și apreciind că aceasta nu este îndestulătoare pentru activitatea infracțională desfășurată, va adăuga un spor de 4 ani și 6 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 17 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,din Codul penal.
A aplicat art. 71, 64 lit. a, b din Codul penal
Instanța a reținut că natura faptelor, împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, duc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, astfel că, în temeiul art.65 și art.71 din Codul penal, se impune interzicerea exercitării acestor drepturi de către inculpat, atât ca pedeapsă complementară, cât și accesorie.
În temeiul art.88 din Codul penal, a dedus durata reținerii și arestării preventive, de la 02.06.2008, la zi, menținând starea de arest a inculpatului, în baza art. 350 Cod procedură penală, în vederea punerii în executare a pedepsei aplicate, după rămânerea definitivă a sentinței.
Întrucât din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. Al - al Institutului Național de Medicină Legală "Prof. Dr. Minovici" (filele 161-163 dosar de urmărire penală) a rezultat că, datorită bolii psihice inculpatul prezintă pericol pentru societate, în baza art. 113 Cod penal, îl va obliga pe acesta, pe timpul executării pedepsei, la tratament medical până la însănătoșire.
Referitor la latura civilă:
În faza de judecată, la termenul din data de 15.12.2008, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 10000 EURO, reprezentând daune morale.
Spitalul Clinic de Urgență B s-a constituit parte civilă cu suma de 1499,03 de lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ale părții vătămate, ca urmare a agresiunii suferite la data de 20.09.2006, plus dobânda legală de referință a BNR, de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea debitului.
Spitalul Universitar de Urgență B s-a constituit parte civilă cu suma de 15.524,30 de lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ale părții vătămate, ca urmare a leziunilor ce i-au fost produse la data de data de 01.06.2008.
Tribunalul a apreciat că, acordarea sumei solicitate de partea vătămată, în echivalent în lei la cursul de schimb al de la data efectuării plății, oferă o satisfacție echitabilă și rezonabilă acesteia, având în vedere traumele fizice și psihice suferite ca urmare a faptelor ilicite ale inculpatului, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, prev. de art. 998-999 din Codul civil.
De asemenea, în baza aceluiași temei, inculpatul a fost obligat la plata sumelor de bani solicitate de cele două unități spitalicești, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate în urma agresiunilor exercitate la data de 20.09.2006, respectiv 01.06.2008, astfel cum rezultă din deconturile depuse de cele două instituții (filele nr. 54, 59 dosar de urmărire penală).
Conform art.191 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 1280 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174-175 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. 1 Cod penal și reindividualizarea pedepsei aplicate prin reducerea cuantumului acesteia.
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, inculpatul a arătat că nu a avut niciodată intenția de aoo morî pe partea vătămată, reacționând sub impulsul unei stări de gelozie.
În ceea ce privește redozarea pedepsei, a solicitat aplicarea unei pedepse îndreptate spre minimul special și înlăturarea sporului aplicat, având în vedere atitudinea inculpatului de recunoaștere și de colaborare cu organele de urmărire penală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată apelul ca nefundat, în considerarea următoarelor argumente:
În mod corect, instanța de fond a stabilit situația de fapt constând în aceea că, în ziua de 20.09.2006, inculpatul s-a deplasat la locul de muncă al părții vătămate, aplicându-i acesteia mai multe lovituri cu pumnii și cu un cuțit.
Partea vătămată a necesitat, în vederea vindecării, aproximativ 12-14 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico legal nr. A- eliberat de "Prof. Dr. Minovici".
Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 1/12229/11.12.2006 rezultă că inculpatul prezintă tulburare depresivă recurentă și a avut mult diminuată capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și, mai ales, a consecințelor ce decurgeau din săvârșirea faptei.
În noaptea de 19/20.10.2006, inculpatul a intrat în scara blocului unde domiciliază partea vătămată și, folosind o cariocă de culoare neagră, a scris pe pereți mai multe mesaje prin care o insulta și amenința cu moartea pe aceasta din urmă, fiind surprins de către martorii și, vecini cu partea vătămată, care au anunțat organele de poliție, martorul fotografiind mesajele cu un aparat foto, pe care le-a transferat pe un, ce a fost predat organelor de anchetă.
În contextul în care, cu puțin timp în urmă respectiv, o lună, partea vătămată fusese lovită cu cuțitul de către inculpat, în regiunea feței, a degetelor și a sânului drept, provocându-i-se numeroase plăgi tăiate, este evident că amenințarea cu moartea a fost de natură să o alarmeze pe partea vătămată.
Potrivit declarației sale din data de 20.10.2006 (fila nr. 98 din dosarul de urmărire penală), inculpatul arăta că "nu se lasă" până când nu o "termină definitiv" ( pe partea vătămată), ajungând până la o omorî, iar dacă "nu este" cu el, să nu fie cu altul.
În consecință, în seara zilei de 01.06.2008, apelantul-inculpat s-a deplasat în apropierea domiciliului părții vătămate, având asupra sa un cuțit cu lama de aproximativ 15 cm, așteptând ca aceasta să părăsească locuința. În jurul orelor 2015, partea vătămată a plecat de la domiciliu către stația "- -", urcând în troleibuzul liniei nr. 91, fiind urmărită, în continuare, de către inculpat.
În interiorul mijlocului de transport în comun inculpatul a abordat-o pe partea vătămată, solicitându-i să-și retragă plângerile penale formulate împotriva sa, afirmând că o iubește și invitând-o la o cafea.
Partea vătămată a refuzat invitația inculpatului, iar acesta din urmă i-a mulțumit că a acceptat să discute cu el, după care s-a îndreptat spre ușa din față a troleibuzului ce oprise, între timp, în stația "Facultatea de Drept", partea vătămată crezând că va fi lăsată în. Imediat, însă, inculpatul s-a întors, îndreptându-se către partea vătămată, cu mâna prinzând-o de gât, iar cu cuțitul, pe care îl ținea în mâna dreaptă, aplicându-i o lovitură puternică în zona feței, ce i-a provocat o plagă de sub bărbie până în zona tâmplei stângi, cu secționarea arterelor vasculare faciale.
Imediat, inculpatul a coborât în grabă din troleibuz și s-a îndreptat spre, fiind urmărit, însă, de alți doi călători din mijlocul de transport, martorii și, precum și de martorul ce se afla în stația "Facultatea de Drept".
Inculpatul a fugit în direcția Podului și a aruncat cuțitul folosit la săvârșirea faptei în apa râului D, fiind, imediat, imobilizat de cei trei martori și de un echipaj de poliție.
Din raportul de expertiză medico-legală nr.A1/10272/21.10.2008 întocmit de " Minovici" rezultă că partea vătămată a prezentat o leziune traumatică la nivelul regiunii faciale ce s-a putut produce prin acțiunea unui corp tăietor (posibil cuțit) ce a putut fi produsă la data de 01.06.2008. A necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale, iar leziunea traumatică suferită i-a pus viața în pericol și a determinat instalarea unui prejudiciu estetic major.
Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/7177/25.07.2008 întocmit de INML " Minovici" rezultă că inculpatul prezintă dispoziție depresivă, anxietate, nu are sentimentul vinovăției evident (ușoară aplatizare afectivă) și are un comportament heteroagresiv "de răzbunare", prezentând diagnosticul de "tulburare depresivă cu elemente paranoide" și având discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
Cu ocazia audierii sale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea reținută de instanța de fond, precizând, însă, în faza de judecată și în apel, că nu a intenționat să o ucidă pe partea vătămată.
Situația de fapt a fost reținută de instanța de fond în urma coroborării următoarelor mijloace de probă: plângerile și declarațiile părții vătămate; depozițiile inculpatului și ale martorilor audiați în cauză; foile de observație clinică; certificatele și rapoartele de expertiză medico-legală privind pe partea vătămată; rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică; procesele-verbale întocmite de organele de poliție; procesul-verbal de ridicare a unui de la.; procesul verbal de certificare și planșa foto cu imagini de pe; procesul-verbal de ridicare de probe de scris de la inculpat; procesul-verbal de certificare a imaginilor puse la dispoziție de martorul; plicul cu - ul predat de martor și planșa foto cu imagini de pe acest
În mod temeinic, instanța de fond a încadrat juridic faptele săvârșite de inculpatul în dispozițiile art. 180 alin. 2 Cod penal, art. 192 alin. 1 Cod penal și art. 20 alin. 1 Cod penal raportat la art. 174 alin. - art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cele trei fapte fiind comise în forma concursului real de infracțiuni prevăzut de art. 33 lit. a Cod penal.
În ceea ce privește primul motiv de apel invocat referitor la greșita încadrare juridică a faptei de tentativă la omor calificat, Curtea îl apreciază ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
Din întregul material probatoriu administrat în cauză a rezultat, fără dubiu, că inculpatul, sub aspectul laturii subiective a infracțiunii de tentativă la omor calificat, a acționat cu intenție directă, în sensul că, prevăzând moartea părții vătămate ca rezultat al acțiunii sale, a urmărit producerea acestui rezultat.
În acest sens, poziția psihică a inculpatului trebuie stabilită în raport cu împrejurările concrete - Curtea având în vedere declarația inculpatului anterioară săvârșirii faptei din data de 20.10.2006, dar și declarația sa dată în fața instanței de fond -, și, îndeosebi, în raport cu instrumentul folosit de inculpat, de a produce moartea - un cuțit cu lama de aproximativ 15 cm - regiunea corpului lovită - o zonă vitală -, intensitatea loviturii - o singură lovitură aplicată, însă, cu mare intensitate -, raporturile dintre părți anterioare săvârșirii faptei - dorința, evidentă, de răzbunare, a inculpatului, dar și comportamentul acestuia față de victimă, extrem de violent - atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, acesta fugind de la locul faptei și lăsând partea vătămată în stare în care a adus-
În concluzie, fapta de vătămare corporală gravă prin care inculpatul a pus în primejdie viața părții vătămate, reprezentându-și, însă, că prin aceasta s-ar putea produce și moartea și urmărind acest rezultat, fără ca moartea să se fi produs din cauze independente de voința sa, constituie infracțiunea de tentativă la omor, în speță, calificat, prin reținerea agravantei prevăzută de art. 175 lit. i Cod penal, și nu infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzut de art. 182 alin. 2 Cod penal.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel referitor la reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatului prin reducerea cuantumului acestora, sub minimul special prevăzut de lege, urmare a reținerii de circumstanțe atenuante judiciare, precum și înlăturarea sporului aplicat de instanța de fond, Curtea îl apreciază, de asemenea, nefondat, pentru următoarele considerente:
Curtea constată că instanța de fond a aplicat, în mod temeinic, criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal reținând gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, împrejurările și modalitatea concretă de comitere a infracțiunilor, rezultatele produse, circumstanțele personale ale inculpatului, traumele fizice și psihice cauzate părții vătămate prin acțiunile repetate ale inculpatului, mobilul acestora, brutalitatea cu care a acționat.
Curtea are în vedere starea de teroare în care s-a aflat partea vătămată pe o perioadă îndelungată de timp, de aproximativ 2 ani, timp în care a fost urmărită, terorizată, lovită cu cuțitul în două împrejurări distincte - suferind intervenții chirurgicale și rămânând cu un prejudiciu estetic major - și amenințată cu moartea; faptele inculpatului prelungindu-se în timp până la momentul reținerii și arestării preventive a acestuia, perseverența sa care, deși sancționat contravențional, în nenumărate rânduri, pentru tulburarea liniștii și ordinii publice, în baza Legii nr. 61/1991 republicată, a continuat să exercite asupra părții vătămate violențe fizice, îndrăzneala deosebită a acestuia în săvârșirea faptelor, în public, la locul de muncă al părții vătămate când a lovit-o în mod repetat, în cap, torace, membrele superioare și în sânul drept, cu un cuțit; în scara blocului unde aceasta locuia când a amenințat-o cu moartea și, respectiv, într-un mijloc de transport în comun, în care se aflau mai multe persoane, când a lovit-o puternic, cu cuțitul în zona feței, provocându-i o plagă de sub bărbie până în zona tâmplei stângi, cu consecința secționării arterelor vasculare faciale.
Față de toate aceste considerente, reținând gradul extrem de ridicat de pericol social al faptei și de periculozitate a inculpatului, Curtea constată că, în mod temeinic, instanța de fond a aplicat inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 52 Cod penal, câte o pedeapsă cu închisoarea, cu executarea în regim de detenție, orientată spre maximul special prevăzut de lege, pentru fiecare infracțiune săvârșită.
Apreciind că pedeapsa rezultată în urma concursului de infracțiuni nu este îndestulătoare pentru activitatea infracțională desfășurată, în mod temeinic, instanța de fond a aplicat și un spor orientat spre maxim.
În mod legal, instanța de fond a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, atât ca pedeapsă accesorie, cât și ca pedeapsă complimentară, având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor, împrejurările cauzei și persoana inculpatului.
De asemenea, Curtea constată că instanța de fond a făcut, în mod corect, aplicarea prevederilor art. 113 Cod penal și, respectiv, ale art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 14 alin. 5 Cod procedură penală în referire la art. 998, 999.civ. referitoare la luarea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical și, respectiv, la soluționarea laturii civile a cauzei.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.
Apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, în baza art. 383 alin. 11Cod procedură penală raportat la art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea va menține arestarea preventivă a acestuia.
În baza art. 383 alin. 2 Cod procedură penală va deduce prevenția la zi.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga apelantul - inculpat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul și îl obligă la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Menține arestarea preventivă a apelantului-inculpat și deduce prevenția de la 02.06.2008 la zi.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare pentru apelantul-inculpat.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
3 ex.-23.02.2009
-Secția I Penală
Jud. fond
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Nicoleta Grigorescu
