Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 40/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.40/A/2009
Ședința publică din 15 aprilie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Vasile Goja
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin:
, procuror șef secție judiciară
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpata, împotriva sentinței penale nr.82 din 17 februarie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev.de art.20 rap.la art.174, 175 alin.1 lit.c pen. cu aplic.art.73 lit.b pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata, aflată în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj și partea vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpata arată că nu și-a angajat apărător ales, fiind de acord să fie asistată de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând cauza, să se dispună reducerea pedepsei aplicate, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatei. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, solicită aplicarea disp.art.81 pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei. Nu contestă starea de fapt, aceasta fiind reținută corect de Parchet și de instanță. Inculpata a aplicat o singură lovitură de cuțit, a dorit să se apere urmare a unei agresiuni, apreciind că se impune reținerea circumstanței atenuante legale a scuzei provocării. Inculpata era supusă unor agresiuni fizice din partea soțului acesteia. A recunoscut fapta, regretă comiterea ei, partea vătămată dorește ca inculpata să se întoarcă acasă, nu are antecedente penale, are sprijinul familiei, iar din raportul de evaluare rezultă că reeducarea inculpatei este posibilă și fără privarea de libertate. Inculpata și partea vătămată sunt căsătoriți de peste 30 ani, nu au copii și se înțeleg bine, cât timp nu consumă băuturi alcoolice. Se poate aplica suspendarea condiționată chiar dacă inculpata este trimisă în judecată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat. În acest sens, depune la dosar practica Curții de Apel Cluj, în care s-a mai pronunțat o astfel de soluție într-un caz similar. Cu onorar avocațial din.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpată ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Instanța de fond a aplicat o pedeapsă just individualizată, raportat la fapta comisă, apreciind că nu se impune suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere gravitatea deosebită a faptei comise. În ce privește scuza provocării, arată că s-a reținut această circumstanță atenuantă, inculpatei aplicându-i-se pedeapsa de 3 ani închisoare. Solicită respingerea apelului și obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Partea vătămată solicită admiterea apelului declarat de inculpată și punerea în libertate a acesteia. Arată că este sigur că inculpata nu a avut intenția să-i suprime viața și este real faptul că a bătut-o, când se afla în stare de ebrietate.
Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
CURTEA
Prin sentința penală nr.82 din 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în temeiul art.20 pen. raportat la art.174 pen. art.175 alin.1 lit."c" pen. cu aplicarea art.73 lit."b" pen. art.74 alin.1 lit."a", "c" pen. și art.76 alin.1 lit."b" și alin.2 pen. a fost condamnată inculpata, fiica lui și, născută la data de 11 februarie 1956 în comuna, județul C, domiciliată în comuna, sat, nr.211, județul C, de cetățenie română, fără ocupație, căsătorită, fără antecedente penale, CNP: -, seria - nr.- eliberată de Poliția municipiului C-N, la pedeapsa de: 3 (trei) ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat și 1(un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a " teza a II-a, "b" pen. după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.71 pen. i s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit."a" teza a II-a, b pen. începând cu data rămânerii definitive hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.
În temeiul art.88 pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatei prin hotărâre, timpul arestării preventive, începând cu data de 24 septembrie 2008 la zi.
În temeiul art.350 pen.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatei.
În temeiul art.346 pr.pen. s-a constatat că partea vătămată,. în comuna, sat, nr.211, județul C, nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză penală.
În temeiul art.346 pr.pen. raportat art.313 din Legea nr.95/2006, modificat prin nr.OUG72/2006 s-a constatat că Spitalul Clinic Județean C-N, Clinica de Chirurgie I, cu sediul în municipiul C-N,--5, jud.C, nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză penală.
În temeiul art.118 alin.1 lit."b" pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpata a cuțitului de bucătărie având mânerul de culoare maro și lama de 18,5 cm, ridicat conform procesului verbal aflat la fila nr.27 din dosarul de urmărire penală ce a fost folosit de aceasta la comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
În temeiul art.191 pr.pen. a fost obligată inculpata să plătească suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.(reprezentând costul constatării medico legale în cuantum de 63 lei, onorariu avocațial din oficiu în faza de urmărire penală în sumă de 100 lei, etc.)
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în după amiaza zilei de 19.09.2008, după ce în cursul zilei consumaseră băuturi alcoolice (alcool dublu rafinat) la locuința comună din satul, nr. 211, inculpata și soțul ei au început să se certe. În timp ce inculpata tăia cu un cuțit de bucătărie o varză, pe masa aflată pe prispa casei, partea vătămată s-a apropiat dinspre grădină și, după ce s-a împiedicat și a căzut pe scările din fața prispei, s-a ridicat și s-a îndreptat înspre soția sa, a insultat-o și a lovit-o cu palma peste cap, fapt pentru care inculpata l-a înjunghiat o singură dată, în abdomen, pe soțul ei, cu cuțitul de bucătărie cu lamă de 18,5 cm lungime, cu care curăța. Apoi, inculpata a continuat să taie, în timp ce a intrat în casă și s-a uitat la televizor. Inculpata și victima au continuat să consume băuturi alcoolice atât în seara de 19.09.2008 cât și în dimineața următoare. Abia în data de 20.09.2008, în jurul orelor 11,00, văzând că starea soțului ei se agravează și rana pe care i-o provocase sângera abundent, inculpata s-a deplasat la vecina ei, rugând-o să telefoneze serviciului de urgență 112.
Ambulanța sosită în jurul orelor amiezii, l-a transportat pe la Clinica de Chirurgie I din C-N unde a fost internat cu diagnosticul "plagă înjunghiată penetrantă abdominală postagresiune, stare de ebrietate, echimoză coapsă, plagă contuză regiunea cubitală ", fiind supus unei intervenții chirurgicale de urgență. La 72 ore de la internare diagnosticul a fost "plagă înjunghiată penetrantă subombilicală postagresiune, plagă transfixiantă a mezocolonului sigmoidian, hematom al mezosigmeiși în dreptului abdominal, echimoză coapsă stg, plagă contuză în regiunea cubitală stg".
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.6776/II/a/214 din 01.10.2008, numitul a prezentat leziuni corporale care s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, precum și cu un corp înțepător-tăietor (posibil cuțit). Leziunile au necesitat pentru vindecare un număr de 25-28 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații și au pus în primejdie viața victimei.
Cu ocazia primei sale audieri, inculpata nu a recunoscut comiterea faptei, declarând că soțul ei s-a împiedicat și a căzut pe scările din fața casei, lovindu-se cu coastele de colțurile scărilor din beton, sugerând că atunci ar fi suferit leziunea de la abdomen. Ulterior însă, inculpata a revenit asupra celor declarate, și-a retractat prima declarație și a recunoscut faptul că după ce a fost insultată și lovită de două ori cu palma peste cap de către soțul ei, s-a enervat și 1-a înjunghiat pe acesta în abdomen cu cuțitul de bucătărie cu care curăța varză.
Declarația părții vătămate concordă cu cea a inculpatei, acesta precizând că a fost înjunghiat de către soția sa după ce în prealabil îi spusese acesteia "curvă" și o lovise cu palma peste cap.
În cauză au fost audiați atât în faza urmării penale cât și în fața instanței de judecată în calitatea de martori numiții, și, care au confirmat starea de fapt anterior descrisă.
Astfel, martora a declarat că în data de 20.09.2008, în jurul orelor amiezii, aflând că era rănit și avea hemoragie, s-a deplasat la locuința acestuia, unde 1-a văzut pe întins în pat, având o rană care sângera abundent, în zona abdomenului. refuza să o lase pe soția lui să-1 îmbrace pentru a fi transportat la spital, spunând că mai bine moare, fiindcă așa dorise soția lui care îl înjunghiase la fel cum făcuse o consăteană care îl ucisese pe soțul ei cu un cuțit.
Martora, care în dimineața de 20.09.2008 s-a deplasat și ea la locuința soților, a declarat că, întrebându-l pe ce se întâmplase, acesta a spus că fusese înjunghiat de soția sa. Martora a constatat că de câte ori inculpata se apropia de soțul ei, acesta o împingea, pentru a nu pune mâna pe el, refuzând să se lase ajutat de inculpată. De asemenea, martora a declarat că a auzit-o pe inculpată spunându-i soțului ei că mai bine ar fi murit, că măcar scăpa de el și știa pentru ce va face pușcărie.
Martora este cea care l-a anunțat pe martorul despre cele întâmplate și l-a rugat să telefoneze serviciului de urgență 112; ambii l-au văzut pe întins în pat, pe spate, cu hainele pline de sânge.
Având în vedere materialul de urmărire penală aflat la dosar, față de natura leziunii provocate de către inculpată victimei, instrumentul folosit (cuțit cu lama de 18,5 cm), zona corporală în care inculpata a lovit cu cuțitul și urmările pe care acțiunea inculpatei le-a avut și le-ar fi putut avea (viața victimei fiind salvată doar datorită intervenției neurochirurgicale de urgență), opinăm că inculpata a acționat fără dubiu cu intenția de a suprima viața soțului ei coroborat cu faptul că, inculpata l-a agresat și în alte rânduri pe soțul ei, însă niciodată cu un obiect contondent sau cuțit. De altfel, însăși inculpata a spus despre soțul ei, fiind auzită de martora, că mai bine ar fi murit, exteriorizându-și astfel intenția din momentul agresiunii.
Tribunalul, a apreciat ca deosebit de semnificative unele aspecte care denotă cu certitudine vinovăția inculpatei.
Astfel, raportul de constatare medico-legală nr.6776/II/a/214 din data de 01.10.2008 emis de Institutul de Medicină Legală C-N (34-35 ), se coroborează întrutotul cu depozițiile martorilor: (42-43 și 54), (46-47 și 55), (44-45 și 56), (38-39,40-41 și 75), referatul de evaluare privind-o pe inculpata cu nr.429/06.02.2009 întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj (71-74) și nu în ultimul rând declarațiile inculpatei (48-50, 52-54 și 36) reieșind fără echivoc că inculpata a acționat cu intenția indirectă de a suprima viața victimei, având în vedere lovitura aplicată cu cuțitul de bucătărie și zona corporală vizată de inculpată.
Conform dispozițiilor art.62 pr.pen. în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe. Ca atare, comiterea cu vinovăție a unei fapte prevăzute de legea penală și care prezintă pericol social trebuie să fie stabilită pe bază de probe, convingerea de vinovăție trebuind să fie certă, astfel încât să fie trasă la răspundere, potrivit vinovăției, doar acea persoană care a comis o infracțiune.
În consecință, în raport de textul menționat, cu referire la dispozițiile art.17 alin.2 și art.52 pen. precum și art.1 pr.pen. scopul procesului penal trebuie realizat în așa fel încât să armonizeze interesul apărării sociale cu interesele individului.
În cauză, atât organele de urmărire penală, cât și instanța de judecată, exercitând rol activ, au administrat probele necesare clarificării cauzei sub toate aspectele audiind în cauză victima infracțiunii și martorii cauzei, probe în raport de care instanța a reținut starea de fapt anterior descrisă și care dovedesc cert vinovăția inculpatei.
În drept, fapta inculpatei care în data de 19.09.2008, în timp ce se afla pe prispa casei sale din satul, nr. 211 fiind insultată și lovită cu palma peste cap de către soțul ei, i-a aplicat acestuia o lovitură cu un cuțit de bucătărie în zona abdominală, provocându-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 25-28 de zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații și care i-au pus în primejdie viața, prezintă toate acele trăsături tipice și esențiale specifice elementelor obiective și subiective ale infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat, incriminată de art.20 pen. raportat la art.174.pen. art.175 alin.1 lit."c" pen. cu aplicarea art.73 lit."b" pen.
Astfel, elevante pentru caracterizarea juridică a unei fapte ca tentativă la infracțiunea de omor sunt împrejurările în care a fost comisă, natura instrumentului cu care a fost lovită victima, intensitatea loviturii și regiunea spre care a fost îndreptată aceasta.
În cauză, inculpata a lovit cu intensitate victima în torace cu un cuțit, obiect de a produce moartea, într-o zonă vitală, "plagă înjunghiată penetrantă subombilicală postagresiune, plagă transfixiantă a mezocolonului sigmoidian, hematom al mezosigmeiși în dreptului abdominal, echimoză coapsă stg, plagă contuză în regiunea cubitală stg" fiind supus unei intervenții chirurgicale de urgență care a făcut posibilă salvarea victimei, a cărei viață a fost pusă în pericol.
Ori, instrumentul vulnerant să producă rezultatul letal, intensitatea și numărul loviturilor, zona anatomică lezată, sunt tot atâtea elemente din care se desprinde intenția, chiar în forma ei indirectă de a suprima viața victimei.
Așadar, încadrarea juridică dată faptei, ca fiind tentativă la infracțiunea de omor calificat este dată de poziția subiectivă a inculpatei, în raport de valoarea ocrotită de lege și nicidecum de rezultatul material, concretizat în numărul de zile de îngrijiri medicale necesar vindecării victimei infracțiunii.
Poziția psihică a inculpatului trebuie stabilită în fiecare caz, în raport de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, de instrumentul folosit de inculpat ( sau nu de a produce moartea), în raport cu regiunea corpului spre care a fost îndreptată lovitura sau loviturile (o zonă vitală sau nu), intensitatea loviturii sau a loviturilor, consecințele cauzate, inclusiv intervenția rezultatului letal, în lipsa acordării unei asistențe medicale de specialitate, calificate și în regim de urgență.
În speță, leziunile descrise în actul de constatare medico-legală au confirmat, prin intensitatea lor și zona vizată, intenția suprimării vieții părții vătămate - rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit l-a acceptat.
Ori instrumentul folosit în agresarea părții vătămate (cuțit de dimensiuni mari, de a suprima viața), intensitatea loviturii aplicate într-o zonă vitală a organismului și faptul că numai intervenția operatorie a salvat viața victimei demonstrează că inculpata a urmărit uciderea părții vătămate.
Cuțitul constituie un instrument de a provoca moartea, intensitatea loviturilor aplicate în zona cavității peritoneale cât și numărul acestora (8) demonstrează că inculpatul, a acționat cu intenția de a ucide.
Așa cum s-a statuat în literatura de specialitate, există tentativă de omor ori de câte ori inculpatul acționează astfel încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei, ori folosește instrumente sau procedee specifice uciderii, moartea victimei neproducându-se din motive independente de voința acestuia.
Infracțiunea de omor, chiar și în forma tentativei, poate fi săvârșită atât cu intenție directă, situație negată de inculpată, cât și cu intenție indirectă, respectiv prin acceptarea unor consecințe letale nedorite, situație ce se circumscrie speței și care rezultă din ansamblul probelor administrate.
Considerăm că toate argumentele anterior expuse susțin teza din actul de sesizare a instanței, potrivit căreia o lovitură de cuțit nu poate fi aplicată decât în cunoștință de cauză, inculpata prevăzând rezultatul posibil al faptei sale - suprimarea vieții părții vătămate - rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit l-a acceptat.
Fiind stabilite elementele răspunderii penale, instanța va aplica inculpatei sancțiunea penală corespunzătoare pentru fapta reținută în sarcina acestuia, prin individualizarea cuantumului pedepsei în vederea realizării unei juste proporționalizări a sancțiunii expres prevăzută de legiuitor, ce trebuie realizată doar prin prisma dispozițiilor art.72 pen.
Astfel, instanța a ținut seama de:
Limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului penal pentru această infracțiune și anume închisoare de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni, de gradul de pericol social al faptei comise concretizat în modalitatea în care inculpata a acționat, și în urmările produse, suprimarea vieții unei persoane, respectiv valoarea socială ocrotită de legea penală și lezată prin acțiunea inculpatei și nu în ultimul rând persoana inculpatei.
Potrivit dispozițiilor art.73 lit.b pen. constituie circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Actul provocator, în oricare dintre modalitățile sale, trebuie să fi fost de așa natură încât să fi trezit, în persoana împotriva căreia a fost îndreptat, o intensă reacție psihică, o stare de tulburare puternică sau o puternică emoție.
Astfel, pentru existența circumstanței atenuante prev. de art.73 lit.b pen. este necesar să se constate o legătură de la cauză la efect între actul provocator și tulburarea psihică sau emoția sub stăpânirea căreia s-a săvârșit infracțiunea, reglementarea prin lege a circumstanței atenuante a provocării având la bază ideea că acțiunea ilicită a provocatorului constituie cauza infracțiunii săvârșite și că inculpatul nu ar fi comis fapta fără existența acțiunii provocatoare.
Ca urmare, susținerile inculpatei au fost confirmate fără dubiu de vastul probatoriu administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, potrivit căreia comiterea faptei s-a datorat și agresiunilor fizice și verbale exercitate de partea vătămată asupra acesteia prin adresarea de insulte și lovire cu palma peste cap, ceea ce denotă că în speță își găsesc aplicabilitate condițiile expres prevăzute de art.73 lit.b pen.
Instanța, a opinat că se impune reținerea cu ocazia individualizării cuantumului pedepsei în sarcina acestei inculpate și a circumstanțelor atenuante deoarece aceasta în faza urmăririi penale a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta comisă, nu a încercat să minimalizeze gravitatea și consecințele faptei sale, a colaborat cu organele judiciare (48-50, 52-54 ) iar în faza de cercetare judecătorească inculpata a avut aceeași atitudine sinceră recunoscând și regretând în mod sincer fapta reținută în sarcina sa astfel cum a fost descrisă în fapt și în drept în rechizitoriu, respectiv comiterea faptei s-a datorat și agresiunilor fizice și verbale exercitate de partea vătămată asupra acesteia prin adresarea de insulte și lovire cu palma peste cap, faptul că aceasta este căsătorită de peste 30 de ani cu partea vătămată și, nu în ultimul rând depozițiile constante ale martorilor audiați și caracterizarea întocmită de către Primăria comunei, care au evidențiat că inculpata nu este cunoscută ca fiind o persoană violentă însă atunci când soții se aflau sub influența băuturilor alcoolice se iscau certuri între ei dar niciodată acestea nu au degenerat în acțiuni de violență. Astfel, în acest sens, se va reține de către instanță că toți martorii au confirmat faptul că ambii soți în momentul producerii acestui eveniment nefericit se aflau sub influența băuturilor alcoolice acesta fiind de fapt singurul temei care a declanșat tensiunile existente între cei doi soți.
De asemenea s-a avut în vedere și faptul că inculpata se află la prima confruntare cu legea penală iar potrivit concluziilor referatului de evaluare psihologică realizat inculpatei s-a constatat că aceasta nu prezintă tendințe de manifestare delicventă.
fapta care formează obiectul prezentului dosar constituie o întâmplare nefericită în viața inculpatei și este de înțeles poziția soțului - partea vătămată, care și-a nuanțat declarațiile în fața instanței în sprijinul inculpatei, mai ales că aceștia conviețuiesc împreună de peste 30 de ani.
Față de procesul de individualizare ce a fost anterior expus instanța, a apreciat, ca aplicarea inculpatei a unei pedepse de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat, incriminată de art.20 pen. raportat la art.174.pen. art.175 alin.1 lit."c" pen. cu aplicarea art.73 lit."b" pen. art.74 alin.1 lit."a", "c" pen. și art.76 alin.1 lit."b" și alin.2 pen. prin circumstanțierea răspunderii penale prin reținerea de către instanță a acestor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei, însă prin privare de libertate, și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit."a " teza a II-a, "b" pen. după executarea pedepsei principale va fi în măsură să asigure atât o prevenție generală eficientă cât și reinserția socială a acestei inculpate, precum și reeducarea acesteia, obiective înscrise în dispozițiile art.52 Cod penal.
În menirea ei pedeapsa trebuie să răspundă unor scopuri atât preventive cât și reeducative. Scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei legiuitorul urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept cât și față de regulile de conviețuire socială.
În ceea ce privește susținerile inculpatei prin avocatul său ales că în speța de față scopul pedepsei poate fi realizat și fără privarea de libertate a inculpatei motiv pentru care își găsesc aplicabilitate dispozițiile art.81 pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere că acest comportament infracțional s-ar datora firii violente a părții vătămate și a consumului de alcool nu are suportul juridic necesar pentru a putea fi admisibil instanța concluzionând că singura modalitatea de executare a pedepsei fiind cea prin privare de libertate raportat la criteriile de individualizare anterior expuse.
De asemenea instanța a reținut că atât timp cât inculpata a consumat băuturi alcoolice voluntar și nicidecum independent de voința sa iar circumstanțele constând în reabilitarea inculpatei, lipsa antecedentelor penale și poziția procesuală pe parcursul derulării procesului penal, precum și concluziile referatului de evaluare, vor putea fi avute în vedere doar pentru aplicarea pedepsei închisorii sub limitele de sancționare legală (de la 7 ani și 6 luni la 3 ani) toate acestea neputând constitui o justificare și pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei, aspecte pe care instanța le-a și analizat detaliat, aplicând o pedeapsă în acest sens.
Concluzionând, cu privire la modalitatea de executare a pedepsei invocată de inculpată instanța a reținut că cele trei măsuri de individualizare a executării pedepsei, și anume suspendarea condiționată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei la locul de muncă, sunt o creație a legiuitorului, astfel încât este firesc ca aceasta să determine nu numai condițiile, dar și sfera de incidență a acestor măsuri, respectiv să excludă de la aceste măsuri persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave sau infracțiuni de violență care vădesc o periculozitate a infractorului.
Potrivit dispozițiilor art.71 pen. pedeapsa accesorie constă în interzicerea tuturor drepturilor prevăzute de art.64 pen. de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei principale.
Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate, rațiunea pedepsei accesorii rezidă în necesitatea accentuării condamnării moral politice a infractorului condamnat la pedeapsa închisorii și în incompatibilitatea și imposibilitatea menținerii și exercitării eficiente a drepturilor sau calităților pe care le avea cel condamnat, anterior pronunțării condamnării.
Având în vedere cele mai sus expuse, instanța, în temeiul art.71 pen. a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit."a" teza a II-a, b pen. începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.
Față de inculpata a fost pusă în mișcare acțiunea penală prin ordonanța din 24 septembrie 2008 (31 ), iar prin încheierea penală nr.56/C/24.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj față de această inculpată s-a luat măsura arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 24 septembrie 2008 și până la data de 23 octombrie 2008 (55-56 ), emițându-se în acest sens mandatul de arestare preventivă cu nr.33/24.09.2008 (57 ). Ulterior măsura preventivă a fost menținută în condițiile legii.
Față de această situație juridică a inculpatei în temeiul art.88 pen. instanța a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatei prin hotărâre, timpul arestării preventive, începând cu data de 24 septembrie 2008 la zi.
În temeiul art.350 pen.pen. instanța, a menținut măsura arestării preventive a inculpatei.
Sub aspectul laturii civile, nstanța, a reținut că în speță, partea vătămată și-a precizat poziția procesuală în prezenta cauză penală dedusă judecății, declarând că nu înțelege să se constituie parte civilă, neavând nici o pretenție față de inculpată sub aspectul despăgubirilor civile, respectiv daune materiale sau daune morale.
Având în vedere poziția procesuală exprimată în faza de cercetare judecătorească de către partea vătămată, instanța în temeiul art.346 pr.pen. a constatat că această parte vătămată, nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză penală.
În faza de urmărire penală Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj prin adresa cu nr.6745 emisă la data de 23.07.2008 a solicitat Spitalului Clinic Județean C-N, Clinica de Chirurgie I să-și precizeze poziția procesuală în conformitate cu dispozițiile legale în materie respectiv dacă înțelege să se constituie parte civilă în prezenta cauză penală împotriva inculpatei reprezentând contravaloare serviciilor medico-sanitare acordate părții vătămate (159 ) însă această unitate sanitară nu a înțeles să-și precizeze poziția procesuală sub acest aspect.
Având în vedere poziția procesuală adoptată de către această unitate spitalicească în faza urmăririi penale, instanța în faza de cercetare judecătorească a dispus emiterea unei adrese în același sens unități spitalicești respective însă aceasta nu a înțeles să-și precizeze poziția procesuală în conformitate cu dispozițiile legale în materie dacă înțelege să se constituie parte civilă în prezenta cauză penală împotriva inculpatei reprezentând contravaloare serviciilor medico-sanitare acordate părții vătămate.
Deși a fost legal citat pe tot parcursul cercetării judecătorești Spitalul Clinic Județean C-N, Clinica de Chirurgie I nu a înțeles să-și precizeze poziția procesuală.
Potrivit, dispozițiilor art.14 alin.3 pr.pen. repararea pagubei se face în modalitățile prevăzute de lit."a" și "b" "potrivit legii civile", ceea ce înseamnă că legea penală trimite atât la dispozițiile civile de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală, și anume art. 998 din Codul civil, cât și la cele de drept procesual civil, derogările în materie de procedură rezultate din alăturarea acțiunii civile, acțiunii penale fiind expres reglementate în Codul d e procedură penală.
Rezultă deci, că temeiul răspunderii civile a inculpatului pentru prejudiciile cauzate in urma săvârșirii infracțiunii îl constituie temeiul general al răspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementat în art. 998 Cod civil, care prevede că " orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara".
Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezultă din însăși conținutul art.998 civ. care folosesc termenul general de " prejudiciu" fără a distinge in raport cu caracterul material sau moral al acestuia, aceasta însemnând că trebuie reparate atât prejudiciile materiale, cât și cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci implicit și a celor cu caracter penal.
Astfel, latura civilă dintr-o cauză penală este guvernată de principiul "actori incumbit probatio" expres prevăzut de legiuitor prin dispozițiile art.1169 civ. respectiv cel ce face o propunere înaintea judecății este obligat aod ovedi.
Întrucât în speța de față prin întregul probatoriul administrat și detaliat anterior nu s-a făcut dovada despăgubirilor civile cauzate prin acțiunea ilicită a inculpatei în dauna părții vătămate Spitalul Clinic Județean C-N, Clinica de Chirurgie I, instanța în temeiul art.346 pr.pen. raportat la art.313 din Legea nr.95/2006, modificat prin nr.OUG72/2006 a constatat că această parte vătămată nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză penală.
În conformitate cu dispozițiile art.118 alin.1 lit."b" pen. instanța a dispus confiscarea specială de la inculpata a cuțitului de bucătărie având mânerul de culoare maro și lama de 18,5 cm, ridicat conform procesului verbal aflat la fila nr.27 din dosarul de urmărire penală ce a fost folosit de aceasta la comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
Întrucât inculpata a fost găsită în culpă procesuală, instanța în temeiul art.191 pr.pen. a obligat-o pe aceasta să plătească suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, reprezentând costul constatării medico legale în cuantum de 63 lei, onorariu avocațial din oficiu în faza de urmărire penală în sumă de 100 lei, etc.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpata prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și judecând cauza să-i fie redusă pedeapsa ca urmare a reținerii de circumstanțe atenuante, iar cu privire la modalitatea de executare a pedepsei a solicitat ca aceasta să fie suspendată condiționat potrivit art.81
Cod PenalÎn motivele de apel inculpata a arătat că nu contestă starea de fapt reținută de către instanța de fond și a precizat că i-a aplicat părții vătămate o singură lovitură cu cuțitul pentru a scăpa de agresiunile exercitarea de partea vătămată asupra sa.
Inculpata a mai arătat că a recunoscut comiterea infracțiunii pe care o regretă că nu are antecedente penale, că partea vătămată dorește ca aceasta să se întoarcă acasă, că cei doi soți sunt căsătoriți de peste 30 de ani, că nu au copii, că se înțeleg foarte bine cât timp nu consumă băuturi alcoolice și că se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei, sens în care a depus și practică judiciară unde într-o cauză similară s-a suspendat condiționat executarea pedepsei.
Apelul formulat de inculpată urmează să fie admis pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpată în sensul că aceasta la data de 19 septembrie 2008 în timp ce se afla pe prispa casei sale situată în satul nr.211 fiind insultată și lovită de două ori cu palma peste cap de către soțul acesteia, i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu un cuțit de bucătărie cu care curăța varză în zona abdominală, cauzându-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 25-28 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în pericol.
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpată, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 raportat la art.174 și art.175 alin.1 lit.c cu Cod Penal aplicarea art.73 lit.b Cod Penal, iar pedeapsa aplicată inculpatei a fost stabilită în limitele legale, ținându-se seama de circumstanța atenuantă legală a scuzei provocării reținută în favoarea inculpatei cu reducerea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.
Solicitarea inculpatei de a se reține în favoarea acesteia circumstanțe atenuante cu reducerea corespunzătoare a pedepsei nu este întemeiată, întrucât instanța de fond a reținut în favoarea inculpatei circumstanța atenuantă a scuzei provocării prev. de art.73 lit.b și Cod Penal a redus pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina acesteia, aplicându-i o pedeapsă de 3 ani închisoare la limita minimă la care putea fi redusă pedeapsa, întrucât aceasta nu putea fi coborâtă sub 3 ani închisoare.
Potrivit art.76 alin.1 lit.a în Cod Penal cazul în care există circumstanțe atenuante când minimul special al pedepsei închisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani.
Limitele de pedeapsă pentru fapta reținută în sarcina inculpatei sunt închisoarea de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni, iar ca efect a circumstanțelor atenuante pedeapsa nu poate fi redusă sub 3 ani închisoare potrivit dispozițiilor art.76 alin.1 lit.a
Cod PenalApelul formulat de inculpată este admisibil însă doar cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate acesteia.
Inculpata a recunoscut comiterea infracțiunii atât în faza de urmărire penală cât și la instanța de fond, având o comportare sinceră pe parcursul procesului și a motivat comiterea faptei pe fondul insultelor și a agresiunilor exercitate de partea vătămată asupra sa. Aceasta este căsătorită cu partea vătămată de peste 30 de ani, cei doi soți nu au copii, iar singurul sprijin de care aceștia beneficiază este ajutorul dat de unul în favoarea celuilalt.
Pe de altă parte din depozițiile martorilor audiați în cauză și din caracterizarea efectuată de primăria comunei rezultă că inculpata nu este cunoscută ca o persoană violentă, însă atunci când cei doi soți consumau băuturi alcoolice se iscau între aceștia anumite certuri, dar starea de tensiune dintre părți nu a degenerat în acte de agresiune până în momentul comiterii prezentei infracțiuni, care a fost săvârșită tot pe fondul consumului de alcool de către ambii soți.
Din referatul de evaluare privind pe inculpată întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj rezultă că printre factorii care influențează pozitiv conduita inculpatei sunt susținerea din partea soțului, atitudinea adecvată față de muncă, conștientizarea în prezent a pierderilor pe care le implică un comportament infracțional, precum și manifestarea regretului față de cele întâmplate.
Referitor la perspectivele de reintegrare a inculpatei în societate se reține că aceasta dispune de resurse pozitive față de muncă și de sprijin din partea soțului care facilitează reintegrarea sa socială, însă pentru evitarea unor situații similare se apreciază că este necesar ca inculpata să renunțe la consumul de alcool, să dezvolte abilități de comunicare și să identifice alte modalități de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă.
Relevantă în acest sens și declarația părții vătămate dată la instanța de fond care arată că pe parcursul zilei în care a fost comisă fapta a consumat împreună cu inculpata băuturi alcoolice, după care au început să se certe partea vătămată fiind gelos pe soția sa pe care o bănuia că ar întreține relații sexuale cu un vecin, fiind în curtea casei s-a îndreptat spre inculpată care se afla la o masă pe prispa casei unde curăța zarzavat cu un cuțit de bucătărie și căreia i-a spus că este "curvă", după care a lovit-o de două ori cu palma peste cap, moment în care inculpata l-a lovit o singură dată cu cuțitul cu care curăța zarzavat în abdomen.
Partea vătămată mai arată că inculpata și-a îndeplinit toate obligațiile care decurg dintr-o căsătorie referitoare la curățenie și gătit, iar când partea vătămată a fost internată în spital inculpata l-a vizitat de mai multe ori și i-a purtat de grijă acesteia, însă din păcate consumul de alcool atât din partea sa cât și al inculpatei a dus la acel eveniment nefericit.
Având în vedere că inculpata nu are antecedente penale, că este căsătorită cu partea vătămată de peste 30 de ani că aceștia nu au copii și că singurul ajutor de care pot beneficia este sprijinul reciproc că lovitura aplicată de inculpată a fost una spontană pe fondul insultelor și agresiunilor exercitate de partea vătămată asupra sa, că partea vătămată a solicitat și în apel ca inculpata să fie eliberată din arest întrucât nu se poate descurca singur în gospodărie și că perioada de circa 8 luni de când inculpata este arestată preventiv a fost în măsură să contribuie la reeducarea sa și să conștientizeze gravitatea faptei săvârșite, motive pentru care în baza artr.379 alin.2 lit.a urmează C.P.P. să fie admis apelul formulat de inculpata împotriva sentinței penale nr.82 din 17 februarie 2009 Tribunalului Cluj care va fi desființată doar cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatei și judecând cauza în aceste limite.
În baza art.81 și 82.Cod Penal se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, atrăgându-i-se atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.82
Cod PenalPotrivit art.71 alin.5 pe Cod Penal durata suspendării condiționate a executării pedepsei se va suspenda condiționat și executarea pedepselor accesorii privind interzicerea unor drepturi prevăzute de art.64 lit.a Teza a II-a și lit.b
Cod PenalÎn baza art.88 se Cod Penal va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei perioada reținerii și a arestării preventive, începând cu data de 24 septembrie 2008 și până în prezent.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatei dacă nu este arestată în altă cauză.
Potrivit art.189 urmează C.P.P. să se stabilească în favoarea baroului de Avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu ce se va suporta din.
În baza art.192 alin.3 cheltuielile C.P.P. judiciare suportate de stat în apel urmează să rămână în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpata fiica lui, născută la 11.02.1956 în comuna jud. C, aflată în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr. 82 din 17 februarie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o desființează doar cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate și judecând:
În baza art.81, 82.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de încercare de 5 ani.
Atrage atenția inculpatei asupra disp.art.83 pen.
Potrivit art.71 alin.5 pen. pe durata suspendării condiționate se suspendă condiționat și executarea pedepselor accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b pen.
Potrivit art.88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 24 septembrie 2008 și până în prezent.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatei, dacă nu este arestată în altă cauză.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2009 în prezența inculpatei arestate.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.//5 ex./27.04.2009
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Vasile Goja