Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 54/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--06.04.2009
DECIZIA PENALĂ NR.54/
Ședința publică din data de 30.04.2009
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Anca Nacu
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpatul -, împotriva sentinței penale nr. 158/PI din 25.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpat apelant în stare de arest, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar, lipsind părțile civile intimate și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosar, după ce în prealabil i-au fost aduse la cunoștință drepturile de care beneficiază potrivit dispozițiilor art. 70 Cod procedură penală.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Procurorul sintetizează oral motivele de apel formulate în scris la dosar, criticând sentința penală pentru nelegalitate, deoarece în mod greșit instanța a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza I Cod penal și art. 64 lit.c Cod penal, și pentru netemeinicie, întrucât printr-o interpretare greșită a probelor, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului prin actul de acuzare, în sensul înlăturării art. 175 lit. a Cod penal care face referire la omorul săvârșit cu premeditare. Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea apelului formulat de inculpat pentru motivele dezvoltate în scris, și de admitere a apelului formulat de procuror în sensul înlăturării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza I Cod penal și art. 64 lit.c Cod penal pentru celălalt motiv invocat de procuror pune concluzii de respingere.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului formulat de inculpat întrucât starea de fapt și încadrarea juridică au fost corect reținute iar la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
Partea civilă intimată solicită admiterea apelului formulat de parchet.
Inculpatul apelant, luând cuvântul, solicită admiterea apelului susținând că nu a comis crima cu premeditare și că nu dorește să fie catalogat ca un criminal.
C RTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.158/25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul art.174 raportat la art. 175 alin. 1 lit. f cod penal, prin schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prev. de art. 174 raportat la art.175 alin.1 lit. a și f cod penal, a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 05.07.1967, în L, jud. T, CNP -, deținut în Penitenciarul Timișoara, la:
-16 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.
În temeiul art. 65 cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și c cod penal pe o durată de 5 ani.
În temeiul art. 71 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b și c cod penal pentru toată durata executării pedepsei principale.
Potrivit art. 88 cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 15.07.2008 la zi.
În baza prevederilor art. 350 din Codul d e procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 14, 346 din Codul d e procedură penală, cu referire la art. 998 cod civil, a admis, în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile și, și a obligat pe inculpat să plătească fiecăreia dintre ele suma de 10.000 euro, în echivalent lei, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.
A respins restul pretențiilor celor două părți civile.
În temeiul art.118 lit. b cod penal a confiscat de la inculpat cuțitul cu lungimea totală de 32,2 cm ( mânerul în lungime de 13 cm și lama cu lungimea de 19,5 cm și lățimea de 3,7 cm ) cu inscripția ";; art. 739.
În temeiul art. 109 din Codul d e procedură penală a dispus restituirea, către partea civilă, a obiectului de vestimentație - geacă din material textil tip fâș, model bărbătesc, de culoare vernil, cu fermoar, ridicată cu ocazia cercetărilor de la locul faptei.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut următoarele:
Pin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr.1265/P/2008 înregistrat la aceasta instanță sub nr- la data de 9.11.2008 s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. si ped. de art.174 rap. la art. 175 alin.1 lit. a și f Cod Penal reținându-se in fapt că în data de 15.07.2008, a aplicat medicului o lovitură cu un cuțit în zona gâtului, care a avut drept urmare decesul acestuia. Parchetul a considerat că inculpatul a premeditat fapta și că a comis-o pentru că victima nu i-ar fi soluționat în mod favorabil o cerere în legătură cu îndatoririle ei de serviciu.
Instanța a admis și administrat următoarele probe: declarația inculpatului ( fila 19 dosar ), declarația părții civile ( fila 20 dosar ), declarația martorului ( fila 31 ), declarația martorului ( fila 32 ), declarația martorei ( fila 33 ), declarația martorului ( fila 34 ) și declarația martorei ( fila 37 ).
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș cu numărul 1265/P/2008.
Din coroborarea probelor administrate în cele două faze ale procesului penal instanța a reținut următoarea stare de fapt:
a avut calitatea de medic în cadrul dispensarului medical din satul, comuna, județul În data de 15.07.2008 numita s-a deplasat la dispensar pentru a solicita medicului eliberarea unor medicamente prescrise fiicei ei de medicii de la Spitalul de Psihiatrie. Primind un răspuns negativ din partea lui aceasta s-a deplasat la locuința ei, unde se afla inculpatul și căruia i-a povestit cele întâmplate.
Acesta din urmă a plecat de acasă în scopul de a discuta cu medicul, pe care l-a întâlnit la locuința lui, situată în localitatea, nr. 315. În fața porții între cei doi a avut loc o discuție, referitoare la aceleași medicamente, după care medicul a intrat în interiorul curții, fiind urmat de inculpat care a scos un cuțit pe care-l avea asupra lui și i-a aplicat o lovitură la nivelul gâtului, după care a ieșit, cu spatele, în drum și a plecat de la fața locului. Fiind anunțați de o vecină a victimei asistenții medicali și s-au prezentat la fața locului, pentru a acorda primul ajutor, însă manevrele de resuscitare, executate pe parcursul a 20 de minute au rămas fără rezultat deoarece victima decedase.
Potrivit raportului medico legal nr.372/A/01.10.2008, întocmit de T, ale cărui concluzii au fost confirmate de Comisia de control și avizare a actelor medico-legale din cadrul aceleiași instituții, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei hemoragii externe prin plagă înjunghiată de partea dreaptă a gâtului, cu secțiune de carotidă externă, internă și jugulară.
În ambele faze ale procesului penal inculpatul a recunoscut comiterea faptei, în varianta expusă mai sus, recunoaștere care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, momentul pătrunderii inculpatului în curtea victimei a fost confirmat de partea civilă, care a arătat că, deși nu a putut observa exact momentul în care acesta a aplicat lovitura victimei a văzut când acesta a scos cuțitul din corpul victimei și s-a îndreptat, cu spatele și cu cuțitul în mână, spre poarta locuinței cu nr. 315 din localitatea.
De asemenea, martora a arătat că în data de 15.07.2008 l-a văzut pe inculpat ieșind din curtea victimei, cu spatele și având în mână un cuțit pe care, la aproximativ 10 metri de la poartă l-a șters de iarbă și l-a introdus în buzunar.
În ceea ce privește motivul pentru care inculpatul a comis fapta, având în vedere declarația inculpatului, în sensul că s-a deplasat la locuința victimei pentru aoc hestiona cu privire la refuzul de a elibera medicamentele indicate într-o rețetă eliberată de Spitalul de Psihiatrie, coroborată cu cea a părții civile, care, în faza de urmărire peană a arătat ( fila 18 verso ) că, l-a auzit pe inculpat spunându-i victimei că " este grav bolnavă" ( cu referire, în mod cert, la sora lui ) iar pe " ce vrei să ți le cumpăr eu de la farmacie", acesta nu este altul decât acela al " sancționării" victimei pentru modul în care a acționat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în sensul nesatisfacerii cererii inculpatului de eliberare a unor medicamente.
În drept, fapta inculpatului, așa cum aceasta a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 lit. f din codul penal.
Latura obiectivă a infracțiunii s-a realizat prin acțiunea inculpatului de lovire a victimei cu un cuțit în zona gâtului, ce a avut drept urmare secționarea carotidei și decesul acesteia.
, inculpatul a acționat cu intenția directă de a ucide. Asemenea concluzie se impune având în vedere obiectul folosit dar mai ales locul unde inculpatul a ales să lovească victima.
Între decesul victimei și lovitura inculpatului există o evidentă legătură de cauzalitate, confirmată și în cuprinsul raportului medico-legal.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei făcută de procuror în momentul trimiteri în judecată, în sensul că faptele reținute în sarcina inculpatului ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. a și f cod penal, adică cu premeditare și în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale victimei, tribunalul a considerat că aceasta nu este susținută de probele existente la dosar, în ceea ce privește premeditarea faptei.
Astfel, parchetul l-a acuzat pe inculpat că, după discuția cu mama sa, a hotărât să-l " convingă " pe medic să-i elibereze medicamentele, plecând spre locuința acestuia cu un cuțit, decis fiind să-l înjunghie pe în caz de refuz.
Această stare de fapt a fost expusă de inculpat în declarațiile din faza de urmărire penală însă a fost negată, constant, în fața instanței el arătând că a avut cuțitul asupra lui deoarece dorea să-l ducă la ascuțit la o persoană din sat.
Afirmațiile acestuia din faza de urmărire penală nu pot fi coroborate cu alte mijloace de probă, pentru a fi reținute ca veridice, așa cum o cere art. 69 din Codul d e Procedură Penală.
Mai mult, martorul, a afirmat în fața instanței că în data de 15.07.2008 a primit de la inculpat un cuțit, pentru a-l ascuți.
Toate aceste aspecte, și anume revenirea inculpatului asupra declarațiilor din faza de urmărire penală și declarația martorului indicat în aliniatul precedent, care confirmă, tangențial, susținerile acestuia cum că nu a plecat cu cuțitul de acasă pentru a-l agresa pe ci pentru a-l ascuți, a determinat instanța să concluzioneze că nu există probe care să susțină susținerea parchetului de reținere a circumstanței agravante a provocării, care determină caracterul calificat al omorului.
Pentru aceste considerente, încadrarea juridică a faptei a fost schimbată, prin eliminarea punctului a al art. 175 cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, consecință obligatorie a stabilirii răspunderii penale, instanța, plecând de la prevederile art. 72 cod penal, a avut în vedere limitele speciale prevăzute de lege ( închisoare de la 15 la 25 de ani ), comportamentul sincer al inculpatului pe tot parcursul procesului penal, lipsa unor antecedente penale dar și natura faptei comise precum și consecințele acesteia.
Având în vedere toate aceste criterii, tribunalul a dispus condamnarea inculpatului - la o pedeapsă de 16 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.
Deoarece articolul 175 prevede că fapta comisă se pedepsește și cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, potrivit art. 65 cod penal tribunalul a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b și c cod penal pentru o perioadă de 5 ani.
În temeiul art. 71 cod penal instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b și c cod penal, pe toată durata executării pedepsei principale.
În ceea ce privește dreptul de a alege, văzând și considerentele deciziei în cauza Hirst contra Regatului unit al Marii Britanii, tribunalul a considerat că, în speță, se impune ca acesta să fie interzis inculpatului, atât cu titlul de pedeapsă accesorie cât și ca pedeapsă complementară. Aceasta deoarece este de la sine înțeles că cel în cauză, neavând reprezentarea valorilor sociale fundamentale ocrotite de norma penală, în speță - viața omului, nu se poate prezuma că are reprezentarea importanței actului de vot, pentru a putea exprima o opțiune responsabilă cu privire la cei ce urmează a reprezenta interesele comunității, indiferent despre ce nivel este vorba - local sau național.
Potrivit art. 88 cod penal instanța a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 15.07.2008 la zi iar în temeiul prevederilor art. 350 din Codul d e Procedură Penală a menținut starea de arest a inculpatului.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a observat că, în speță, s-au constituit părți civile și, prima arătând că a fost concubina victimei iar a doua în calitate de fiică.
Referitor la pretențiile părții civile, din declarația martorului, coroborate cu cele ale martorilor și, instanța a reținut că aceasta a fost într-o prelungită relație de concubinaj, care a debutat la începutul anilor 90. Având în vedere durata și seriozitatea relației ( ei fiind considerați de consăteni, potrivit martorilor și soți ) instanța a considerat că aceasta s-ar fi prelungit în continuare, situația lor fiind identică, faptic, cu cea a soților.
Prin urmare, este evident că între cei doi au existat legături afective, a căror întrerupere a produs, fără nici o îndoială, un prejudiciu moral părții civile. Așa fiind, s-a impus ca inculpatul să fie obligat la repararea acestuia.
Aceleași considerente au fost valabile și pentru fiica inculpatului.
Prin urmare, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, prev. de art. 998 cod civil ( și anume prejudiciu cauzat părților civile, în speță unul de natură nepatrimonială, fapta ilicită a inculpatului, comisă cu vinovăție și legătura de cauzalitate dintre fapta de omor și suferințele părților civile ),în temeiul art. 14, 346 din Codul d e procedură penală, instanța a admis, în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile și, și a obligat pe inculpat să plătească fiecăreia dintre ele suma de 10.000 euro, în echivalent lei, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit. Aceste sume constituie o compensare echitabilă a prejudiciilor suferite de cele două.
Restul pretențiilor celor două părți civile au fost respinse.
În temeiul art. 118 lit. b cod penal instanța a confiscat de la inculpat cuțitul cu lungimea totală de 32,2 cm ( mânerul în lungime de 13 cm și lama cu lungimea de 19,5 cm și lățimea de 3,7 cm ) cu inscripția ";; art. 739.
În temeiul art. 109 din Codul d e Procedură Penală a dispune restituirea, către partea civilă, a obiectului de vestimentație - geacă din material textil tip fâș, model bărbătesc, de culoare vernil, cu fermoar, ridicată cu ocazia cercetărilor de la locul faptei.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice prin înlăturarea circumstanței agravante prev. de art. 175 lit.a Cod penal și pentru nelegalitate cu privire la aplicarea pedepsei complementare, iar inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, cu privire la cuantumul mare al pedepsei aplicată.
Ambele apeluri nu sunt fondate, pentru motivele care vor fi analizate în continuare, urmând a fi respinse.
În declarația dată în faza cercetării judecătorești, existentă la fila nr.19 dosar instanță și în toate memoriile depuse la dosar de către inculpat, acesta recunoaște și regretă săvârșirea infracțiunii de omor calificat, ceea ce contestă fiind numai premeditarea ca circumstanță agravantă, recunoaștere ce se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
În aceeași declarație, inculpatul precizează:" În momentul în care am plecat de acasă, nu am luat cuțitul cu intenția de a-l ucide pe medic, însă nu pot preciza exact ce am avut în vedere atunci când am luat respectivul obiect".
În declarația dată în apel, cu privire la aceeași împrejurare, inculpatul precizează:" nu este adevărat că am luat cuțitul pentru a merge la medic, ci pentru a merge la un consătean pentru a- ascuți", în aceeași declarație, inculpatul precizând că rezoluția infracțională nu a fost premeditată, ci a fost luată " în final medicul adresându-i expresia " mergi acasă că ești prost ca maică-ta și soră-ta expresie la auzul căreia mi-am pierdut rațiunea, am scos cuțitul din buzunar și l-am înjunghiat pe medic".
Existența premeditării nu este dovedită, acest dubiu profită inculpatului deoarece intenția acestuia de a preda cuțitul unei persoane pentru a-i ascuți lama, este sugerată și de declarația martorului - fila nr. 34 dosar instanță de fond, în care precizează:" În data de 15.07.2008, în jurul orelor 16,00 m-am întâlnit cu inculpatul care m-a rugat să-i ascut lama unui cuțit". Este adevărat că această solicitate a fost adresată martorului după săvârșirea infracțiunii însă în cazul în care intenția nu ar fi existat anterior săvârșirii infracțiunii, cu atât mai nejustificată este după săvârșirea infracțiunii.
Cum starea de fapt și încadrarea juridică au fost corect reținute iar la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, criticile privind netemeinica schimbare de încadrare juridică a faptei, vor fi respinse.
Cu privire la pedeapsa complementară ca pedeapsă accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a,b și c Cod penal, criticile nu sunt întemeiate, în ceea ce privește drepturile prev. de art. 64 lit.a și lit. b Cod penal, întrucât prin modalitatea săvârșirii infracțiunii, inculpatul a dovedit nedemnitate în exercitarea acestor drepturi, inclusiv a dreptului de a alege.
În ceea ce privește interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit.c Cod penal, instanța de apel apreciază că menționarea în minută, considerente și dispozitivul sentinței penale apelată a interdicției și a drepturilor prev. de ar. 64 lit.c Cod penal constituie o eroare de tehnoredactare pe dublă motivare; pe de o parte însăși rechizitoriul reține că inculpatul nu are ocupație, deci interzicerea acestor drepturi constituie o eroare; pe de altă parte, considerentele sentinței nu motivează în nici un fel interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.c Cod penal, ceea ce dovedește că nu a constituit subiect al deliberării interzicerea exercitării acestor drepturi, astfel că pe cale de consecință se va constatata că exercițiul drepturilor prev. de art. 64 litc nu a fost interzis de prima instanță.
Apelul inculpatului nu este fondat pentru considerentele expuse la analizarea apelului procurorului pe individualizarea pedepsei și starea de fapt reținută. Pedeapsa de 16 ani închisoare este o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de legea penală, astfel că sub acest aspect criticile nu sunt întemeiate.
Neexistând motive de desființare a sentinței penale apelată,în baza art. 379 alin.1, pct.1, lit.b Cod procedură penală, ambele apeluri vor fi respins ca nefondate.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală inculpatul apelant va fi obligat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, dispunând plata din contul Ministerului Justiției și a Libertăților a sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu ocazionate de soluționarea apelului procurorului, rămânând în sarcina statului.
Temeiurile arestării rămânând nemodificate, în baza art. 350 Cod procedură penală se va menține starea de arest a inculpatului, în baza art. 88 Cod penal, din durata pedepsei principale deducându-se în continuare arestul preventiv al inculpatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge apelurile declarate de inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva sentinței penale nr. 158/PI/25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest inculpatului, iar în temeiul art. 350 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal deduce în continuare starea de arest a inculpatului din data de 25.02.2009 la zi.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. 18.05.2009
Tehnored.
2ex/18.05.2009
Prima inst. - Trib.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--06.04.2009
MINUTA DECIZIEI PENALE NR.54/
Ședința publică din data de 30.04.2009
În temeiul art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge apelurile declarate de inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva sentinței penale nr. 158/PI/25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest inculpatului, iar în temeiul art. 350 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal deduce în continuare starea de arest a inculpatului din data de 25.02.2009 la zi.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--06.04.2009
CĂTRE,
PENITENCIARUL TIMIȘOARA
COPIA DECIZIEI PENALĂ NR.54/
Ședința publică din data de 30.04.2009
În temeiul art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge apelurile declarate de inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva sentinței penale nr. 158/PI/25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest inculpatului, iar în temeiul art. 350 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal deduce în continuare starea de arest a inculpatului din data de 25.02.2009 la zi.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDCEĂTOR,
SS/ INDESCIFRABIL SS/ INDESCIFRABIL
Prezenta este conformă cu originalul
Grefier,
Tehnored. 30.04.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--06.04.2009
COPIA DECIZIEI PENALĂ NR.54/
Ședința publică din data de 30.04.2009
În temeiul art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge apelurile declarate de inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva sentinței penale nr. 158/PI/25.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest inculpatului, iar în temeiul art. 350 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal deduce în continuare starea de arest a inculpatului din data de 25.02.2009 la zi.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDCEĂTOR,
SS/ INDESCIFRABIL SS/ INDESCIFRABIL
Prezenta este conformă cu originalul
Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR.
COPIA DECIZIEI PENALE NR.
Ședința publică din data de 11. 12. 2008
.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.12. 2008.
PREȘEDINTE,
Ss/ indescifrabil
Prezenta este conformă cu originalul
GREFIER,
- -
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Anca Nacu
