Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 6/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-. Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 6/
Ședința publică din 12 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu
Judecător: - G--
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
- procuror
S-au luat în examinare, apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva sentinței penale nr. 128 din 25 noiembrie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA - Secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: intimatul inculpat, personal și asistat de avocat, care substituie pe avocat, desemnat din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 98/2010, intimatul parte vătămată personal, lipsă fiind intimatele părți civile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Grefierul de ședință învederează instanței că, s-a depus la dosar prin Serviciul Arhivă relațiile solicitate urmare notei telefonice din data de 08 ianuarie 20210, privind copia de pe registrul pentru evidența și punerea în executare a sentințelor penale.
Inculpatul întrebat fiind de instanță, precizează că, înțelege să-și exercite dreptul la tăcere, respectiv că nu dorește să dea declarație.
Părțile prezente având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, acordând părților cuvântul.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a apelului și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
Consideră hotărârea instanței de fond ca nefiind legală și temeinică pentru motivele pe care le va expune în continuare.
Susține că modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului este greșit stabilită de instanța de fond. Pedeapsa cu executarea în condițiile art. 861cod penal reprezintă o sancțiune prea blândă în raport cu gravitatea faptei comise și instanța de fond nu era îndreptățită să dispună suspendarea executării pedepsei. Chiar dacă pedeapsa de 4 ani închisoare ar face aplicabilă modalitatea de executare prev. de art. 861cod penal, scopul pedepsei astfel cum este menționat în art. 52 cod penal nu poate fi realizat decât prin executarea efectivă a pedepsei, în limita redusă ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante, în raport de persoana acesteia nefiind realizată condiția stabilită în art. 861alin. 1, lit. c, cod penal.
Instanța de judecată în mod greșit a înlăturat din conținutul pedepsei accesorii aplicate, a interzicerii dreptului de a alege prev. de art. 64 lit. a cod penal. În cauză, inculpatul a comis o infracțiune de omor calificat constând în uciderea fratelui său. Gravitatea faptei relevă că, inculpatul nu avea capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața. Din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață al celor mai apropiați semeni, acesta fiind unul din motivele pentru care va fi lipsit de libertate până la executarea pedepsei, se impune în mod rezonabil concluzia că, inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ. Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale de către instanță pe durata executării pedepsei.
Avocat care substituie pe, desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat solicită respingerea apelului în mod corect s-a individualizat pedeapsa precum și modalitatea de executare a pedepsei.
Susține în continuare că, scopul pedepsei poate fi atins și prin această modalitate. În mod corect s-a stabilit și măsura accesorie.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
De asemenea, intimatul parte vătămată, lasă la aprecierea instanței, neavând nimic de adăugat.
CURTEA:
Din probele dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.128 din 25 noiembrie 2009, TRIBUNALUL VÂLCEA, n baza art. 20 raportat la art. 174 alin.1 pen. și art. 175 alin.1 lit. c) pen. cu aplicarea art. 74 lit.a), c) pen. a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27.10.1967 în comuna, jud. V, cu domiciliul în comuna, sat, jud. V, CNP -, la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71.pen. a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), teza a II-a și lit. b) pen.
În baza art. 861.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, cu termen de încercare 7 ani.
În baza art. 863alin.1 pen. a obligat inculpatul să se prezinte, lunar, la Serviciul de probațiune de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA, la datele fixate de această instituție și să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de lit. b-d pe durata termenului de încercare.
În baza art. 71 alin. 5.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
A atras atenția inculpatului asupra art. 864.pen.
A luat act că partea vătămată, domiciliat în comuna, sat, jud. V, nu se constituie parte civilă.
A obligat inculpatul la 3019,92 lei, sumă ce va fi actualizată la data plății efective, către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C, cu sediul în C,-, jud. D, și la 599,80 lei către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean V, cu sediul în Rm. V,-, jud.
În baza art. 118 lit. b) pen. a dispus confiscarea cuțitului - corp delict.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că partea vătămată și fratele său inculpatul locuiesc în același imobil, respectiv în casa părintească din comuna, județul V, împreună cu mama acestora,.
Neavând un loc de muncă, cele două părți sunt solicitate de diferite persoane să lucreze, ocazional, în gospodăriile acestora, așa cum s-a întâmplat și în ziua de 24.01.2009, prilej cu care au consumat cantități importante de alcool ( vin și Ť.), revenind ulterior la domiciliu.
În timp ce partea vătămată era așezată pe un pat din bucătărie, în aceeași cameră a intrat și inculpatul, între părți purtându-se discuții contradictoriu, generate de nemulțumirea celui din urmă că fratele său fumează în acel loc, motiv pentru care a hotărât să părăsească încăperea.
Fără a mai aștepta ca partea vătămată să iasă din cameră, inculpatul a lovit-o cu pumnul, în față, aceasta căzând între pat și ușa de acces.
În momentul în care partea vătămată încerca să se ridice, inculpatul a luat de pe masă un cuțit de bucătărie și a înjunghiat-o pe aceasta în spate, în zona hemitoracelui stâng.
În urma acestei lovituri, victima s-a prăbușit la pământ, reușind să se târască până pe sala casei, în ajutorul său venind martora precum și alte persoane, rude și vecini.
După acordarea unor prime îngrijiri la domiciliu, partea vătămată a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență C și supusă unei intervenții medicale de urgență, diagnosticul fiind acela de hemopneumotorax stâng, plagă tăiată hemitorace stâng penetrantă, insuficiență respiratorie acută, sindrom algic toracic, hematom intraparenchimatos pulmonar stâng.
Leziunile provocate părții vătămate, care au necesitat pentru vindecare circa 30 zile de îngrijiri medicale, prin complicațiile hemoragice și insuficiența respiratorie, au pus în pericol viața acesteia, potrivit raportului de constatare medico legală întocmit în cauză.
Audiat fiind, inculpatul a manifestat o atitudine sinceră, recunoscând și regretând săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, un atare comportament fiind pus pe seama consumul de alcool.
Fapta inculpatului, de a lovi partea vătămată - fratele său - cu un cuțit într-o zonă anatomică vitală, cauzându-i leziuni traumatice grave, ce au pus în primejdie viața acesteia, realizează, sub aspect constitutiv, elementele infracțiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 174 alin. 1 cod penal și art. 175 alin. 1 lit. c cod penal.
Evaluând gradul de pericol social al infracțiunii, așa cum rezultă din conținutul său concret, împrejurările în care a fost comisă și urmările acesteia, cât și datele referitoare la persoana inculpatului, aflat la prima încălcare a legii penale, și cu o poziție sinceră în cursul procesului, ceea ce justifică recunoașterea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și cod penal, instanța a aplicat pedeapsa închisorii coborâtă sub minimul special și, alături de aceasta, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b cod penal.
Ca mijloc de individualizare a executării pedepsei, luând în considerare aceste elemente ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului ca și constatările cuprinse în referatul de evaluare întocmit în cazul său, conduita avută de acesta după săvârșirea faptei subliniind, în esență, însușirea învățămintelor necesare, specifice laturii educative a pedepsei, se apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat și chiar fără executarea sancțiunii, nu va mai comite alte infracțiuni, motiv pentru care fiind întrunite toate cerințele art. 861cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuind să se supună măsurilor de supraveghere prev.de art. 863alin. 1 cod penal.
Împotriva sentinței a declarat apel parchetul, în susținerea căruia au fost invocate două motive privind nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
În principal, parchetul arată că modalitatea de executare a pedepsei pe care a stabilit-o prima instanță caracterizează drept prea indulgentă sancțiunea aplicată având în vedere toate criteriile stabilite de art.72 Cod penal în materia individualizării pedepsei.
În al doilea rând, parchetul este de părere că în mod greșit instanța nu a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie, dreptul de a alege menționată în art.64 lit.a Cod penal, ținând seama că acesta neavând maturitatea de a respecta dreptul la viață al semenilor nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara.
Curtea își însușește numai unul din motivele de recurs urmând să admită recursul parchetului pentru următoarele argumente:
Probele administrate în cauză, evidențiază incontestabil acuzațiile ce i-au fost aduse inculpatului în legătură cu fapta de tentativă de omor împotriva fratelui său, inculpatul recunoscând și însușindu-și acest lucru.
În cadrul operațiunii de individualizare a pedepsei ce este necesar a-i fi administrată inculpatului pentru fapta comisă și recunoscută, instanța are obligația să se raporteze la coordonatele stabilite în mod imperativ prin dispozițiile art.72 Cod penal, respectiv, criteriile generale precizate în partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă stabilite în partea specială, gradul de pericol social al faptei comise, persoana făptuitorului, cât și împrejurările de natură să agraveze ori să atenueze răspunderea penală, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
aplicării acestor criterii faptei concrete trebuie să fie întotdeauna o pedeapsă proporțională care să răspundă simultan nevoilor represiunii și de apărare socială.
este una dintre faptele de o gravitate extremă datorită importanței deosebite a valorii sociale ocrotite de legiuitor, respectiv viața omului, iar dacă în acest caz a rămas doar în forma tentativei, nu reprezintă decât o împrejurare fericită.
Acestui fapt se adaugă circumstanțele comiterii faptei, intenția inculpatului de a suprima viața unei persoane și deloc de neglijat, împrejurarea că această persoană era unul dintre cei mai apropiați semeni ai săi.
Așa cum rezultă din argumentația sentinței, se pare că prima instanță aplicând inculpatului o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere, a avut în vedere în cadrul individualizării sancțiunii, în exclusivitate, doar aspectele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului, ignorând într-un mod nepermis celelalte criterii de individualizare stabilite de art.72 Cod penal, și care țin așa cum am arătat mai sus de circumstanțele comiterii faptei, împrejurările ce imprimă acesteia un caracter agravant, cât și de gradul de pericol social al acesteia.
Atitudinea sinceră și regretul pe care inculpatul le-a exprimat în fața instanței, faptul că în antecedență nu a mai comis infracțiuni, au reprezentat argumente în favoarea reținerii circumstanțelor atenuante, însă nu pot susține în opinia curții, în raport cu celelalte elemente suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate.
Modalitatea suspendării agreată de prima instanță nu este în măsură în acest caz să îndeplinească scopurile pedepsei, să conducă la reeducarea și reinserția socială a inculpatului și nici nu răspunde nevoilor de apărare socială.
Orice persoană care are curajul să lovească în asemenea circumstanțe cu cuțitul pe fratele său, reprezintă din acel moment un pericol iminent și serios pentru ceilalți membrii ai familiei și societății, iar prevenirea unor asemenea evenimente extrem de grave, nu se poate face decât cu sprijinul unei represiuni mult mai energice și nu așa cum a înțeles prima instanță.
În legătură cu interzicerea dreptului de a alege, ca pedeapsă accesorie, motiv de recurs susținut în al doilea rând de parchet, curtea apreciază că această sancțiune nu se poate aplica datorită lipsei unei legături între fapta de tentativă de omor comisă de inculpat și modul cum urmează ca țara să fie guvernată, ori alegerea corpului legislativ.
Maturitatea electorală este prezumată în raport cu fiecare persoană odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, drepturile electorale neputând fi interzise în afara concluziei că exercițiul lor este periculos având în vedere fapta comisă, prin urmare tot pe baza unei legături între acestea două, idee care se degajă din practica Curții Europene a Drepturilor Omului ( Cauza Cumpănă și Mazăre vs. Statul român).
Având în vedere aceste argumente, prin prisma dispozițiilor art.379 pct.2 Cod procedură penală, curtea va admite apelul parchetului și desființând în parte sentința apelată, urmează să înlăture aplicarea dispozițiilor art.86/1 și urm. Cod penal privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului, cât și art.71 alin.5 Cod penal în legătură cu suspendarea pedepsei accesorii, și să dispună executarea pedepsei în regim de detenție, conform art.57 Cod penal.
Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne conform art.192 Cod procedură penală, în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva sentinței penale nr. 128 din 25 noiembrie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA - Secția penală, în dosarul nr-.
Desființează, în parte, sentința penală.
Înlătură aplicarea art. 86/1 Cod penal și urm și art. 71 alin. 5 Cod penal.
În baza art. 57 Cod penal, pedeapsa se va executa în regim de deținere.
Menține în rest sentința apelată.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, inclusiv onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 ianuarie 2010, la Curtea de
APEL PITEȘTI Secția, penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător,
- G -
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
3 ex./29.01.2010.
Jud.fond:.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Teodora Gheorghe Sorescu
