Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 11/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 11/2009
Ședința publică din 05 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
Grefier - -
- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea plângeri formulate de petiționarii, și împotriva ordonanței emise la 24.11.2008 în dosar nr. 22/P/2008 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns petenții, și asistați de apărător ales, avocat și intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că DNA ne comunică faptul că dosarul nr. 22/P/2008 se află în curs de soluționare și ne comunică copia ordonanței 439/II/2/2008 prin care s-a dispus admiterea plângerii și reluarea cercetărilor în dosarul nr. 22/P/2008.
De asemenea, se constată că petenții au depus la dosar precizare a plângerii.
Apărătorul ales al petenților, avocat, învederează instanței faptul că alături de prevederile art. 2781al. 2 lit. b Cod procedură penală a invocat Decizia nr. 44/2008 a care spune că instanța de judecată investită cu soluționarea plângerii este în drept a schimba temeiul de drept al scoaterii sau încetării urmăririi penale. În opinia lor ordonanța 22/P/2008 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală este în ființă, iar ordonanța de admitere a plângerii este nelegală și lovită de nulitate absolută. Arată că prin ordonanța nr. 439/II/2/2008, ordonanța inițială nu a fost infirmată de procurorul șef, prin ordonanță nu se spune că se infirmă ordonanța atacată, dar se dispune reluarea urmăririi penale. Consideră că, competența exclusivă în a pronunța o soluție de redeschidere și reluare a urmăririi penale revine doar instanței de judecată, conform prevederilor art. 2781al. 8 lit. b Cod procedură penală. Mai arată că nu se poate dispune redeschiderea urmăririi penale deoarece nu subzistă vreunul din motivele prevăzute de lege în acest sens. Consideră că instanța este investită cu soluționarea prezentei plângeri întrucât ordonanța inițială nu a fost infirmată.
Precizează că ordonanța nr. 439/II/2/2008 este dată cu încălcarea principiului potrivit căruia nu se poate agrava situația în propria cale de atac, apreciind plângerea împotriva ordonanței ca fiind o cale de atac.
Învederează instanței și faptul că termenul în care a fost soluționată plângerea reprezintă un motiv de nulitate. Arată că plângerea petenților a fost înregistrată la DNA la data de 11.12.2008, iar termenul de soluționare a plângerii era de 20 de zile, acesta împlinindu-se la data de 05.01.2009 iar termenul de soluționare a plângerii, așa cum rezultă din registrul parchetului, este 08.01.2009. Pentru aceste motive, în temeiul art. 185 al. 3 și 187 al. 1 și 2 apreciază că instanța este investită cu constatarea nulității absolute a ordonanței 439/II/2/2008. Depune la dosar note scrise.
Pe fond, solicită să se observe că față de petenți s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului și fals intelectual, care au constat în faptul că petenții au făcut parte din comisia instituită la nivelul IPJ H pentru analizarea și determinarea existenței sau inexistenței vreunui prejudiciu cauzat de către ul principal de poliție, dar trei instanțe au pronunțat o hotărâre de achitare a petenților în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală, lipsind latura obiectivă a infracțiunii, constatându-se că nu există prejudiciu în cauză. Precizează că DNA s-a îndreptat împotriva membrilor comisiei care au constatat că nu există prejudiciu, dar inexistența prejudiciului a fost confirmată și de instanțele judecătorești. Mai mult, arată că în faza de urmărire penală au fost respinse trei cereri de efectuare a unei expertize contabile iar acum se dispune redeschiderea urmăririi penale și efectuarea unei expertize contabile, cu toate că IPJ H nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Intimatul, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentanta DNA arată că pe parcursul urmăririi penale expertiza solicitată de învinuitul de atunci a fost respinsă motivat, iar pe parcursul cercetării judecătorești cererea a fost reluată, ulterior IPJ a constatat că nu s-a produs nici un prejudiciu, astfel că inculpatul a renunțat la această probă.
Solicită instanței ca în temeiul art. 2781Cod procedură penală să constate că nu are ce judeca, având în vedere procedura specială prevăzută de acest articol, de a ataca la instanța judecătorească soluția de netrimitere în judecată (neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală), în condițiile în care prin ordonanța procurorului superior scoaterea de sub urmărire penală a fost infirmată.
Cu privire la oportunitatea căii de atac pornind de la principiul potrivit căruia nu se poate agrava situația în propria cale de atac, arată că aceasta vizează doar căile de atac a apelului și recursului, deoarece potrivit prevederilor art. 2781Cod procedură penală, plângerea contra actelor procurorului nu este o cale de atac devolutivă ca apelul și nu vizează reevaluarea probelor.
Precizează că nu se prevede conținutul hotărârii procurorului și nu se interzice infirmarea soluției procurorului și reluarea cercetărilor.
Cu privire la excepția nulității absolute, așa cum a fost întemeiată plângerea petenților pe art. 2781Cod procedură penală, apreciază că această solicitare de constatare a nulității absolute este inadmisibilă.
În concluzie, solicită respingerea plângerii ca inadmisibilă.
În replică, apărătorul ales al petenților, arată că singura motivație a respingerii cererii de efectuare a expertizei a fost faptul că învinuitul nu a recunoscut săvârșirea faptei. Mai arată că în timpul judecății, proba cu expertiză nu a fost admisă, ci a fost prorogată, iar inculpatul nu a renunțat la acest mijloc de probă.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei penale de față:
În deliberare, constată că prin plângerea formulată și înregistrată la această C sub dosar penal nr- petiționarii, și au solicitat desființarea ordonanței emise în dosar nr. 22/P/2008 la data de 24.11.2008 de către - Serviciul Teritorial Alba Iulia și schimbarea temeiului juridic al scoaterii de sub urmărire penală în art. 10 lit. a Cod procedură penală, întrucât faptele nu există.
În expunerea scrisă a motivelor plângerii lor, petiționarii relevă în esență că soluția se fundamentează pe o interpretare eronată a probelor din dosar, întrucât faptele care au constituit obiectul acuzațiilor nu există.
În cursul procedurii în fața Curții, petiționarii, prin apărătorul ales, au înaintat instanței un înscris intitulat "precizare" a plângerii prin care au înțeles să se plângă împotriva ordonanței emise în dosar nr. 439/II/2/2008 pronunțată de procurorul șef al Serviciului Teritorial Alba Iulia al în dosarul de cercetare penală nr. 22/P/2008, solicitând desființarea acesteia și în urma analizei motivelor expuse în plângerea inițială, schimbarea temeiului juridic al soluției dispuse prin ordonanța nr. 22/P/2008 din art. 10 lit. b în art. 10 lit. a Cod procedură penală, întrucât faptele reținute în sarcina petenților nu există.
Petiționarii au invocat, cu ocazia susținerii plângerii, și nulitatea absolută a ordonanței adoptate în dosar nr. 439/II/2/2008 a - Serviciul Teritorial Alba Iulia, expunând următoarele argumente de fapt și de drept:
- ordonanța emisă în dosar nr. 22/P/2008 a DNA - Serviciul Teritorial Alba Iulia nu a fost infirmată prin ordonanța atacată, astfel încât este imposibilă reluarea și redeschiderea urmăririi penale;
- ordonanța atacată a fost adoptată cu încălcarea gravă a principiului consacrat în legislația procesual penală, conform căruia nu se poate agrava situația petenților în propria cale de atac;
- procurorul șef al DNA nu a soluționat plângerea în termenul legal statuat de art. 277 Cod procedură penală, aspect ce atrage sancțiunea nulității absolute a ordonanței adoptate în dosar nr. 439/II/2/2008.
Verificând ordonanța atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, precum și a înscrisurilor noi prezentate de petiționari, în conformitate cu art. 2781al. 7 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
1. Prin ordonanța emisă în dosar nr. 22/P/24.11.2008 de către - Serviciul Teritorial Alba Iulias -a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților, și pentru acuzațiile de săvârșire a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal, fals intelectual prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și favorizarea infractorului prev. de art. 264 Cod penal rap. la art. 17 lit. a din Legea nr. 78/2000 și aplicarea sancțiunii amenzii administrative de câte 1000 lei pentru fiecare învinuit, reținându-se că faptele comise de învinuiți nu prezintă gradul de pericol social concret specific infracțiunii.
2. Prin ordonanța adoptată la 05.01.2008 în dosar nr. 439/II/2/2008 (f 19) procurorul șef al Serviciului Teritorial Alba Iulia al a dispus admiterea plângerilor formulate de petenții, și împotriva ordonanței emise în dosar nr. 22/P/2008 a - Serviciul Teritorial Alba Iulia și pe cale de consecință redeschiderea și reluarea urmăririi penale.
3. În considerentele ordonanței sus arătate procurorul șef al a arătat că urmărirea penală este incompletă și nu cuprinde suficiente elemente care să justifice o soluție legală și temeinică, elemente invocate de învinuiți în apărare.
4. Curtea constată în urma examinării atente a susținerilor petenților, că aceștia înțeleg să se plângă împotriva ordonanței emise de procurorul șef al - Serviciul Teritorial Alba Iulia, în dosar nr. 439/II/2/2008 și care în opinia lor este lovită de nulitate absolută.
5. Referitor la primul aspect invocat și care în accepția petenților ar atrage sancțiunea nulității absolute, Curtea arată că simpla omisiune din cuprinsul dispozitivului ordonanței a expresiei "infirmă", nu este în măsură să creeze confuzii asupra substanței și conținutului acestei dispoziții, în speță reieșind cu claritate că procurorul șef a dispus admiterea plângerii petiționarilor, cu consecința redeschiderii și reluării urmăririi penale.
6. Vizând cel de-al doilea aspect, Curtea arată că în procedura de față nu este incident principiul neagravării situației în propria cale de atac, petiționarii neaflându-se în exercitarea căii de atac a apelului sau recursului, proceduri care impun respectarea acestui principiu.
7. Curtea sesizează, sub aspectul duratei de soluționare a plângerii, că aceasta nu poate fi circumscrisă vreunei sancțiuni expres reglementată de lege, astfel încât nu poate atrage nulitatea absolută a actului.
8. Curtea constată, în afară de argumentele expuse mai sus, și care reprezintă răspunsuri la aspectele critice invocate de părți, asupra cărora a dorit să se pronunțe, că plângerea de față este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
9. În primul rând, Curtea amintește că procedura instituită de art. 2781Cod procedură penală este o procedură specială, care dă posibilitatea petiționarului să atace o rezoluție sau ordonanță de neîncepere sau scoatere de sub urmărire penală și nu rezoluția sau ordonanța dată în procedura statuată de art. 278 Cod procedură penală, de către prim procurorul Parchetului sau, cum este în speța de față, de procurorul șef al Serviciului Teritorial Alba Iulia al
10. Un alt argument care, în opinia Curții, atrage inadmisibilitatea plângerii petiționarilor, îl constituie faptul că ordonanța atacată inițial, anterior așa numitei "precizări" a plângerii, și anume cea emisă în dosar nr. 22/P/2008 a - Serviciul Teritorial Alba Iulia, nu mai este în ființă, plângerea rămânând practic fără obiect. Ordonanța sus arătată este la acest moment infirmată prin ordonanța nr. 439/II/2/2008 a procurorului șef al Serviciului Teritorial Alba Iulia al, în cauză fiind dispusă redeschiderea și reluarea urmăririi penale.
11. Curtea arată că în acest context, demersurile petenților sunt premature, ei având posibilitatea de a uza de procedura prev. de art. 2781Cod procedură penală, după adoptarea unei noi soluții de către - Serviciul Teritorial Alba Iulia.
12. Față de cele ce preced, Curtea va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petiționarii, și împotriva ordonanței emise în dosar nr. 22/P/2008 a DNA, ordonanță infirmată prin ordonanța nr. 439/II/2/2008 de către procurorul șef serviciu al, cu consecința obligării lor la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petiționarii, și împotriva ordonanței emise la 24.11.2008 în dosar nr. 22/P/2008 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia, ordonanța infirmată prin ordonanța adoptată la 5.01.2008, în dosar nr. 439/II/2/2008 de către procurorul șef serviciu la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 5.02.2009.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red.
Tehnored.
2 ex./11.02.2009
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu
