Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 1818/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (2649/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1818R
Ședința publică de la 14 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Cioată- - -
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Lucia Rog
GREFIER - - -
Cu participarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului, formulat de către contestatoarea, împotriva deciziei penale nr. 1388R din 23.10.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II-a Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile și susținerile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 07 decembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie penală.
Curtea, în vederea soluționării unei noi cereri de recuzare formulată de către recurentă, dar totodată, și pentru a acorda posibilitatea acesteia de a depune eventuale concluzii scrise asupra excepției invocate, a amânat pronunțarea la data 14 decembrie 2009, când, în aceeași compunere a decis următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului penal de față
Prin decizia penală nr.647/R/13.05.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală s-a dispus în baza art.385 pct. 1 lit.b proc.pen. respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenta - petentă împotriva sentinței penale nr.155/23.02.2009 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 B în dosarul nr-.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare petenta învederând faptul că la termenul de judecată când s-au angajat dezbateri asupra temeiniciei recursului formulat, a solicita amânarea cauzei depunând în acest sens o cerere scrisă prin serviciul registratură, iar apărătorul ales se afla în imposibilitate de a se prezenta având o stare de sănătate precară, depunându-se în acest sens și un înscris medical.
Prin încheierea de ședință din data de 19.06.2009 Tribunalul a admis, și deliberând asupra fondului contestației a constatat următoarele:
Potrivit încheierii de ședință din data de 08.04.2009 aflate la fila 15 din dosarul nr- recurenta petentă a fost prezentă în instanța solicitând amânarea judecății pentru a-și angaja un apărător, solicitare căreia tribunalul i-a dat curs. În aceste condiții devin incidente disp. art.291 al.3 proc.pen. potrivit cărora partea prezentă la un termen nu mai este citată pentru termenele următoare chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene.
De asemenea, s-a constatat faptul că la fila 22 din dosarul nr- se află o cerere de amânare a judecății față de imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales, iar potrivit practicalei deciziei penale obiect al prezentei contestații în anulare, contestatoarea nu s-a prezentat la termenul de judecată din data de 06.05.2009.
Totodată, deși contestatoarea invocă drept motiv de amânare starea de sănătate precară a apărătorului ales, domnul av. s-a constatat faptul că la dosarul cauzei nu a fost atașată nicio împuternicire avocațială sau contract de asistență juridică care să facă dovada calității de prestator servicii a domnului avocat în cauza anterior menționată. În consecință tribunalul a constatat faptul că petenta avea termen în cunoștință, în sensul art. 291 al.3 proc.pen. și drept urmare nu se poate reține neîndeplinirea procedurii de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs potrivit art.386 lit.a proc.pen. și nici nu s-a făcut dovada unei imposibilități de prezentare și de încunoștințare a instanței în legătură cu această imposibilitate de prezentare. De altfel, s-a constatat faptul că petenta nu a invocat existența unui motiv care să conducă la o imposibilitate de prezentare în fața instanței de recurs pe care să nu-1 fi putut învedera acesteia.
Față de aceste considerente, tribunalul, prin decizia penală nr.1388/R /23.10.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a penală în baza art.392 proc.pen. a respins ca neîntemeiată contestația în anulare declarată de contestatoarea împotriva deciziei penale nr.647/R/13.05.2009 pronunțate de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr-.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatoarea. La primul termen de judecată, din data de 23.11.2009, Curtea a pus în discuție admisibilitatea prezentei căi de atac, acordându-i posibilitatea recurentei să își angajeze un avocat ales precum și să formuleze apărări în raport de excepția invocată, punându-i-se totodată în vedere că este singurul termen acordat pentru lipsă de apărare. La următorul termen de judecată, apărătorul recurentei a solicitat amânarea cauzei pentru a lua la cunoștință de actele dosarului, cerere ce a fost respinsă de către C, în raport de dispozițiile încheierii anterioare, împrejurări ce au determinat recurenta să renunțe la serviciile apărătorului și să învedereze instanței că înțelege să își susțină singură apărarea.
Întrucât ulterior dezbaterilor, recurenta a reiterat cererea de recuzare a completului de judecată, cerere care, formulată în timpul ședinței de judecată, Curtea a constatat-o inadmisibilă, constatând că nu a fost motivată în fapt și în drept, pentru a putea fi soluționată această nouă cerere, dar totodată, și pentru a acorda posibilitatea recurentei de a depune eventuale concluzii scrise asupra excepției invocate, a dispus amânarea pronunțării.
Prin încheierea de ședință din data de 8.12.2009 s-a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de către recurentă. De asemenea, Curtea reține că prin înscrisurile depuse la dosar, recurenta a invocat probleme ce țin de fondul cauzei și nu de excepția ce a fost ridicată.
Deliberând asupra excepției admisibilității recursului Curtea reține următoarele:
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă recursul declarat de către petentă, împotriva unei decizii pronunțată de către Tribunalul București, cu ocazia soluționării unei contestații în anulare împotriva unei decizii din recurs a acestei instanțe.
Potrivit dispozițiilor art. 129 din Constituția României, împotriva hotărârilor judecătorești părțile pot exercita căile de atac,în condițiile legii.
În materia contestației în anulare dispozițiile art. 392 alin. 4. proc. pen. prevăd căsentințadată în contestațieeste spusă apelului, iardecizia dată în apelestesupusă recursului.
Rezultă așadar că hotărârea pronunțată în această materie este susceptibilă de a fi atacată pe calea ordinară de atac a apelului sau a recursului numai într-o singură situație, respectiv aceea a contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. d proc.pen. când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă, cu condiția prevăzută de art. 329 alin. 4. proc. pen. ca hotărârea a cărei anulare se cere săfi rămas definitivă la prima instanțăsaula instanța de apel.
Prin urmare, cum decizia atacată a fost pronunțată de instanța învestită să soluționeze contestația în anulare împotriva deciziei pronunțată în recurs de Tribunalul București, ea este definitivă și nu mai poate fi atacată cu un nou recurs.
De asemenea, se constată că posibilitatea exercitării căii de atac împotriva unei asemenea decizii nu este prevăzută nici de art. 3851. proc. pen. care se referă la hotărârile supuse recursului.
În raport de aceste considerente, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. a proc. pen. Curtea va respinge ca inadmisibil recursul formulat de contestatoarea, împotriva deciziei penale nr.1388/2009 a Tribunalului București Secția a II a Penală, soluție în raport de care, conform dispozițiilor art. 192 alin. 2.proc.pen. o va obliga pe aceasta la palta cheltuielilor judiciare către stat.
Constatând culpa recurentei în promovarea unei căi de atac inadmisibile, Curtea apreciază întemeiate cererile intimaților de obligare a acesteia la plata cheltuielilor judiciare generate de prezentul recurs, astfel că, având în vedere și faptul că acestea au fost dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv la suma de 1045,2 lei în cazul intimatei (100 lei reprezentând onorariu avocațial și 45,2 lei cheltuieli legate de fotocopierea dosarului- filele 66, 67) și 400 lei în cazul intimatului (reprezentând onorariu avocațial), urmează să le admită și să oblige recurenta la plata acestor sume către cei doi intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de contestatoarea, împotriva deciziei penale nr.1388/2009 a Tribunalului București Secția a II a Penală.
Obligă recurenta la 100 lei cheltuieli judiciare către stat și la cheltuieli de judecată către intimată după cum urmează: către la suma de 1045,2 lei și către la suma de 400 lei reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli fotocopiere dosar.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 14 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Pentru judecător aflat în CO
Semnează președintele completului
GREFIER
Red.-15.12.2009/Dact.EA-29.12.2009/2ex
Președinte:Andreea CioatăJudecători:Andreea Cioată, Silvia Cerbu, Lucia Rog
