Plangere impotriva rezolutiei procurorului.
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod procedură penală -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DEICIZIA Nr. 30
Ședința publică din 20 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Androhovici
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de petentul împotriva sentinței penale nr.570 din 24 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani.
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Procurorul, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.
Declarând închise dezbaterile care au fost înregistrate în sistem audio conform art. 304 Cod procedură penală,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.570 din data de 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr- s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul.
S-a menținut rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 308/P/2007 din 03 iulie 2007 Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rezoluția nr. 308/P/2007 din 03 iulie 2007 Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșanis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții (agent de poliție judiciară), (primarul comunei ), (inginer agronom la Camera Agricolă ) și (secretarul comunei ), cercetați la plângerea penală a numitului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal, constând în aceea că au refuzat să-i reconstituie dreptul de proprietate și să-l pună în posesie cu suprafața de 824 mp aferentă casei de locuit.
Pentru a dispune această soluție procurorul a reținut următoarea situație de fapt:
În anul 1981 numitul și-a donat casa și terenul aferent în suprafață de 1824 mp fiicei sale, iar aceasta, la rândul ei, le-a vândut numitei, devenită ulterior. La 26 aprilie 1984 numita a donat terenul și imobilul soților și, terenul devenind proprietatea statului, susnumiții având dreptul de folosință a suprafeței de 250 mp (potrivit Legii nr. 58/1984).
Conform titlului de proprietate nr. 144.565 din 11 ianuarie 1996 soților li s-a atribuit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.000 mp aferentă construcțiilor și anexelor, iar diferența până la 1824 mp, conform titlului de proprietate nr. 7559 din 27 ianuarie 1998, fost atribuită fostului proprietar.
Soții au formulat acțiune civilă având ca obiect reconstruirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de 1824 mp, acțiune respinsă prin sentința civilă nr. 127 din 18 februarie 2004 Judecătoriei Săveni (soluție rămasă definitivă și irevocabilă ca urmare a respingerii apelului și recursului), formulând totodată și plângeri penale împotriva numiților, și, cercetările fiind finalizate prin soluții de neîncepere a urmăririi penale.
Plângerea formulată împotriva acestei soluții de petentul a fost respinsă de procurorul ierarhic superior prin ordonanța nr. 1543/II/2 din 01 noiembrie 2007.
Ulterior, petentul a formulat o nouă plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, pe care greșit a adresat-o Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani care, în temeiul art. 2781Cod procedură penală, a înaintat-o spre soluționare Judecătoriei Botoșani.
Având în vedere că intimatul face parte din structurile poliției judiciare și făcând aplicarea disp.art.27 alin.3 din Legea nr.318/2002, Judecătoria Botoșani, prin sentința penală nr.954 din 14 aprilie 2008, și-a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Tribunalului Botoșani. Sentința a fost recurată de petent, recursul fiind respins, ca inadmisibil, prin decizia penală nr. 1227 din 20 noiembrie 2008 Tribunalului Botoșani.
Verificând probatoriul administrat în cursul cercetărilor, tribunalul a constatat că au fost lămurite toate aspectele cauzei, iar soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică. Astfel, petentul reclamă săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către intimați, aceștia împiedicându-l să obțină reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren. Arată petentul că nu s-a făcut dovada existenței cererii de reconstituire a numiților și, că actele premergătoare au fost întocmite de lucrători de poliție care nu aveau posibilitatea să analizeze activitatea membrilor Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 și că există inadvertențe privind individualizarea suprafeței în litigiu.
A reținut prima instanță că în ce privește activitatea de reconstituire a dreptului de proprietate, legalitatea procedurii a fost deja verificată de instanțele civile, nefiind evidențiate aspecte care să pună la îndoială respectarea dispozițiilor legale de către membrii Comisiei locale sau de către intimata. Referitor la faptele imputate intimatului, s-a constatat că acesta făcea parte din structurile poliției judiciare, conform avizului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 1030/C/2005 și dispoziției IGPR nr. 4140/2005, astfel încât avea competența de a efectua acte premergătoare, inclusiv în ce privește pretinse încălcări de natură penală a Legii nr. 18/1991.
Față de cele expuse, tribunalul a apreciat că în mod corect a reținut procurorul că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal, astfel încât, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, plângerea petentului a fost respinsă, ca nefondată, menținându-se rezoluția de neîncepere a urmăririi penale.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petentul, solicitând casarea sentinței și în rejudecare, admiterea plângerii și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de intimați pentru infracțiunea prev. de art.246 Cod penal.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și în conformitate cu disp. art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Petentul a formulat plângere împotriva intimaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal, constând în aceea că au refuzat să îi reconstituie dreptul de proprietate și să-l pună în posesie cu suprafața de 824 mp aferentă casei de locuit.
Din actele și lucrările dosarului, rezultă că petentului și soției sale li s-a atribuit o suprafață de teren de 1000 mp aferentă construcțiilor și anexelor, fiind emis în acest sens titlul de proprietate nr. -/11.01.2006 (50, 94 ds parchet).
Diferența de 824 mp teren arabil a fost atribuită fostului proprietar, acestuia eliberându-i-se titlul de proprietate nr. 7559/27.01.1998.
Petentul a solicitat anularea parțială a titlului mai sus menționat, în sensul excluderii suprafeței de 824 mp, acțiune ce a fost respinsă prin sentința civilă nr. 127/18.02.2004 a Judecătoriei Săveni, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1485/25.04.2004 a Curții de Apel Suceava, cu motivarea că reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
A susținut petentul că intimații l-au împiedicat în demersurile întreprinse în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 824 mp, ori așa cum rezultă din considerentele deciziei civile nr. 1485/04 a Curții de Apel Suceava, legalitatea emiterii titlului de proprietate nr.7559/1998 a fost verificată de instanțele civile.
Arat petentul că potrivit actului de donație nr. 1459/26.04.1984 deține suprafața de 1824 mp, având drept de folosință pe durata existenței construcțiilor și deși are emis titlu de proprietate pentru o suprafață de 1000 mp, nu i s-a legalizat situația conform art. 36 alin. 3, 6, 23 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, pe motiv că pe parcela 363, care este parte integrantă a actului de donație, nu există locuință și anexe gospodărești.
Astfel, acest teren s-a transformat în teren liber de construcții, motiv pentru care a solicitat efectuarea unei expertize pentru a constata existența construcțiilor pe parcela 363.
Consideră petentul că intimatul (primar), (secretar) și (specialist agricol) și i-au încălcat drepturile, săvârșind infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal, prin neaplicarea prevederilor art. 36 alin. 3 și 6, 23 alin. 2 din Legea 18/91 și art. 35 alin. 3 și 6 din Legea 18/91, susținere dovedită prin răspunsul instituției Avocatului Poporului și hotărârile instanțelor de judecată.
Intimații, și, arată că petentul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor, ci doar numitul. Cu toate acestea, i s-a reconstituit petentului dreptul de proprietate pentru o suprafață de 1000 mp, diferența nerevenindu-i mai sus numitului (f 73, 74, 75 ds parchet). Mai arată că au fost reclamați în nenumărate rânduri de petent care a susținut că nu a fost pus în posesie cu întreaga suprafață de teren.
Intimatul, lucrător în cadrul Postului de poliție, arată că a efectuat cercetări în cauze penale privind reclamații formulate de petent(fila 59 ds.parchet), inclusiv cu privire la o suprafață de teren ce face obiectul contractului de donație nr. 1459/1984. În toate cauzele instrumentate a propus soluții de neîncepere a urmăririi penale, iar dosarele au fost înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni după ce au fost analizate și vizate de ofițerii de cercetare penală. Precizează că în ceea ce privește punerea în posesie a petentului, personal nu a avut vreo legătură, întrucât nu are atribuții în acest sens. Mai arată că a fost cercetat în mai multe dosare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, ca urmare a numeroase plângeri formulate de petent, dosare în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Analizând lucrările și materialul din dosarul cauzei, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins plângerea petentului, ca nefondată.
Referitor la activitatea intimatului, potrivit adresei nr. - emisă de IPJ B acesta face parte din structurile poliției judiciare, deci are competența de a efectua acte premergătoare, inclusiv în cauzele având ca obiect infracțiuni prevăzute de Legea nr.18/1991.
Cât privește activitatea celorlalți intimați, nici cu privire la aceștia nu există vreun indiciu că în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu ar fi îndeplinit vreun act sau că l-ar fi îndeplinit în mod defectuos, prin care să se fi produs petentului vreo vătămare.
De altfel, susținerile petentului sunt infirmate și de soluțiile pronunțate de instanțele civile ca urmare a promovării de către acesta a unor acțiuni civile având ca obiect anulare parțială titlu de proprietate, respectiv constatare existență construcții(f98-101, 80-84ds.parchet), nejustificându-se necesitatea completării probatoriului prin efectuarea unei expertize tehnice.
Față de concluziile mai sus reținute, Curtea constatând că sentința atacată este legală și temeinică, în temeiul art. 38519pct. 1 lit. b rap. la art. 2781alin. 10 Cod procedură penală va respinge recursul, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de petentul, domiciliat în com.,-, jud. B, împotriva sentinței penale nr.570 din data de 24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-, ca nefondat.
Obligă petentul recurent să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare din recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.01.2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored BC
2ex/28.01.2010
Jud.fondCF
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Andronic Tatiana Luisa, Androhovici
